TEMA: " Tactica intervenţiei poliţieneşti în cazul efectuării de către poliţie a

controlului documentelor "

PLANUL LECŢIEI:

1. Baza juridică de aplicare a controlului documentelor;

2. Motivele ce confirmă legalitatea controlului documentelor;

3. Reguli şi principii de intervenţie poliţienească pentru efectuarea controlului

documentelor în diverse împrejurări;

4. Tactica efectuării controlului documentelor în contextul respectării

drepturilor omului.

1. Baza juridică de aplicare a controlului documentelor

Această măsură este aplicată de către funcţionarii de poliţie în scopul identificării
persoanei cetăţeanului concret, apartenenţa documentelor, autenticităţii documentelor
prezentate etc.
În afară de identificarea personalităţii cetăţeanului, verificarea autenticităţii
documentelor prezentate, funcţionarii de poliţie, efectuînd controlul documentelor, mai
urmăresc 2 scopuri concrete:
1. În lipsa acţiunilor ilegale controlul documentelor se foloseşte pentru
preîntâmpinarea contravenţiilor, infracţiunilor şi urmărilor grave (măsură administrativ-
preventivă).
2. În cazul comiterii unei contravenţii sau săvârşirii unei infracţiuni controlul
documentelor reprezintă un element al complexului de măsuri ce asigură curmarea
faptelor antisociale, identificarea persoanei delicventului şi asigură tragerea lor la
răspundere.
 Controlul documentelor ca normă administrativ-juridică trebuie să fie deosebită de
cercetările de anchetă care sunt înfăptuite de persoanele cu funcţii de răspundere
competente în legătură cu cercetările penale.
Această măsură administrativ-preventivă este pe larg aplicată de către funcţionarii
poliţiei în procesul menţinerii ordinii publice şi asigurării securităţii publice. Ea trebuie să
fie aplicată numai în cazul unor motive suficiente, în legătură cu ce reglementarea ei
juridică are o importanţă deosebită.
Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului 1,
prevede dreptul poliţiei de a controla la cetăţeni şi persoanele oficiale actele de identitate
şi alte documente oficiale, necesare pentru a stabili, dacă ei respectă normele juridice, a
căror executare e supravegheată de poliţie.
După părerea noastră, legislatorul n-a formulat destul de clar acest drept, deoarece
conţinutul acestui aliniat nu conţine un răspuns clar la întrebările: ce poate servi drept
motiv de a te apropia de cetăţean şi de a cere să prezinte actele de identitate? Când
această cerere va fi legală şi când nu?
Nu întâmplător, în exercitarea funcţiilor de serviciu mulţi funcţionari de poliţie,
aplicând acest drept consideră că ei au dreptul să se apropie de orice cetăţean şi să ceară
prezentarea actelor, iar în caz de refuz din partea cetăţenilor de a se supune acestei
cerinţe, sunt întocmite procese-verbale cu privire la comiterea contravenţiei prevăzută de
art.336 al Codului contravenţional: „Nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii
legitime a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept”
După cum vedem, legalitatea controlului documentelor cere o examinare mai
detaliată.
Motivele de aplicare a dreptului poliţiei să controleze la cetăţeni şi persoanele
oficiale documentele este expus mai clar în art. 24 al Legii cu privire la activitatea
Poliţie şi statutul poliţistului, unde, în mod expres, se indică că fiecare poliţist, pe tot
teritoriul ţării, indiferent de funcţia pe care o deţine, de locul în care se află în timpul sau
în afara orelor de program, în cazul în care sesizează existenţa unor circumstanţe sau
fapte care periclitează ordinea de drept, viaţa sau sănătatea persoanelor ori alte valori
sociale, este obligat să comunice despre aceasta celei mai apropiate subdiviziuni de
poliţie şi să întreprindă măsurile posibile pentru prevenirea şi curmarea infracţiunii sau

1
Legea Republicii Moldova nr.320 din 27.12.2012 "Cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului”.
contravenţiei, acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol, reţinerea şi
identificarea făptuitorilor, depistarea martorilor oculari şi pentru paza locului în care
s-a produs evenimentul.
Punctul 5 al art.25 despre împuternicirile poliţistului, prevede că orice poliţist
este obligat până la sosirea persoanelor oficiale împuternicite să ia măsurile posibile
pentru prevenirea şi curmarea crimelor, pentru salvarea oamenilor, pentru acordarea
primului ajutor persoanelor, care au nevoie de el, pentru identificarea şi reţinerea
persoanelor care au săvârşit infracţiuni, pentru depistarea martorilor oculari ai
infracţiunii şi pentru paza locului în care s-a produs evenimentul.
Un motiv nu mai puţin important în confirmarea legalităţii controlului
documentelor reiese din prevederile art.art.374, 384 şi 385 din Codul contravenţional.
Potrivit Codului contravenţional la comiterea contravenţiilor se întocmeşte un
proces-verbal de către agentul constatator în care se cere să se indice: data şi locul
întocmirii lui; funcţia, numele de familie, prenumele, numele după tată al persoanei, care
a întocmit procesul-verbal; date referitoare la persoana contravenientului; numele de
familie, adresele martorilor şi ale părţilor vătămate şi alte date necesare pentru
soluţionarea cazului.
Potrivit Legii R.Moldova cu privire la actele de identitate din sistemul naţional
de paşapoarte nr.273-XIII din 09.11.1994 actele pe baza cărora se stabileşte identitatea
persoanei sunt:
 pentru cetăţenii R.Moldova:
- buletinul de identitate (se eliberează cetăţenilor de la momentul naşterii pentru
întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate
cu acordurile internaţionale pe un termen de valabilitate: de la naştere pînă la 10
ani; de la 10 pînă la 16 ani; de la 16 pînă la 25 ani; de la 25 pînă la 45 ani; de la
45 - pe viaţă).
- paşaportul (se eliberează pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe un
termen de 5 ani);
- paşaportul diplomatic (se eliberează pentru ieşire şi intrare în Republica
Moldova în vederea îndeplinirii unor misiuni diplomatice şi consulare sau
altor funcţii oficiale peste hotare);
 - paşaportul de serviciu (se eliberează pentru ieşire şi intrare în Republica
Moldova în vederea îndeplinirii unor funcţii de serviciu peste hotare).
 pentru cetăţenii străini:
- permisul de şedere permanentă pentru cetăţenii străini (eliberat pe un termen de
pînă la 10 ani, dar numai mare decît termenul de valabilitate al paşaportului
naţional);
- permisul de şedere temporară pentru cetăţenii străini (se eliberează pe un
termen de pînă la 1 an, cu excepţia cetăţenilor străini sosiţi în Republica
Moldova la studii în instituţiile de învăţămînt de stat în baza tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte, pentru care permisul de
şedere se eliberează pe întreaga perioadă de studii, cu condiţia reconfirmării
anuale în organele de resort a aflării acestora la studii în Republica Moldova).
 pentru apatrizi:
- permisul de şedere temorară pentru apatrizi (se eliberează pentru apatrizii care
domiciliază temporar în Republica Moldova pentru întrebuinţare pe
teritoriul republicii pe un termen de pînă la 1 an);
- buletinul de identitate pentru apatrizi (se eliberează apatrizilor care
domiciliază permanent în Republica Moldova pentru întrebuinţare pe teritoriul
republicii).
 pentru refugiaţi:
- buletinul de identitate pentru refugiaţi (se eliberează persoanelor cărora li
s-a acordat statutul de refugiat, indiferent de vîrstă, pentru întrebuinţare pe
teritoriul Republicii Moldova)
- documentul de călătorie pentru refugiaţi (se eliberează persoanelor cărora li s-a
acordat statutul de refugiat, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în
Republica Moldova).

2. Motivele ce confirmă legalitatea controlului documentelor

Aşa dar, din interpretarea prevederilor art.art. 24, 25 din Legea cu activitatea
Poliţiei şi statutul poliţistului, articolele 374, 384 şi 385 din Codul cotravenţional, a altor
legi şi acte normative ne permite să concluzionăm faptul că controlul documentelor ce
identifică persoana cetăţeanului şi a celei oficiale concrete va fi legal în cazul existenţei
unuia din următoarele motive temeinic justificate:
1. Comiterea unei infracţiuni sau a unei contravenţii la care se cere întocmirea
obligatorie a procesului-verbal sau în caz de refuz de a achita amenda pentru
comiterea încălcării de drept la faţa locului, la care nu se cere întocmirea
procesului - verbal.
2. Necesitatea identificării persoanei care este suspectată (bănuită) în săvârşirea unei
contravenţii sau infracţiuni.
În prima situaţie sunt legitimate persoanele care au săvârşit o infracţiune ori o
contravenţie administrativă, iar în al doilea caz, noţiunea de suspect desemnează persoana
care prin comportament, vestimentaţie bagaje, prezenţa nejustificată în anumite locuri şi la
ore nepotrivite, creează temerea că ar fi săvârşit ori e pe cale de a săvârşi o faptă
antisocială. De asemenea pot fi considerate persoane suspecte cele care evită întâlnirea cu
lucrătorul de poliţie, ori care dau dovadă de o amabilitate exagerată faţă de acesta.

3. Necesitatea stabilirii persoanei martorilor oculari ai contravenţiei ori ai

infracţiunii sau a persoanelor care ne pot furniza informaţii utile despre
încălcarea dispoziţiilor legale.
4. Controlul respectării regulilor de şedere a persoanelor străine în sectorul locativ la
primirea informaţiei despre încălcarea acestora.
5. Cu prilejul unor activităţi de urmărire penală (audierea unor martori, a
învinuiţilor ori inculpaţilor).
6. În timpul executării unor activităţi poliţieneşti în teren (acţiuni, reiduri, controale,
scotociri etc.)
În procesul activităţii zi de zi a poliţiei pot interveni şi alte situaţii ocaziţionale,
întărite de legi şi alte acte normative, ce servesc drept motiv de control al documentelor,
de exemplu;
1. Decretarea regimului de stare excepţională.
2. Decretarea zonei cu statut deosebit de guvernare.
3. Decretarea stării de război.
4. Decretarea zonei de carantină în legătură cu epidemii şi epizootii.
5. Efectuarea unei operaţiuni largi de urmărire şi reţinere a infractorilor deosebit de
periculoşi, când se efectuează un control total, în deosebi în transport.
 Similară este şi natura juridică a dreptului poliţiei de a cere de la conducătorii auto
a documentelor ce adeveresc dreptul la utilizarea şi conducerea mijloacelor de transport,
a foilor de drum şi documentele de însoţire a mărfurilor 2; de la persoanele oficiale şi
gestionari, precum şi de la persoanele care însoţesc mărfuri3; de la conducătorii
întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor - documentele tehnico -normative şi de
evidenţă prin care se reglementează şi se omologhează operaţiile de folosire a bunurilor
materiale şi a mijloacelor băneşti4.
În toate cazurile şi situaţiile prezentate mai sus lucrătorul de poliţie, după efectuare
legitimării, este obligat să ia măsuri legale care se impun, în funcţie de cele constatate.
Cu totul alta este natura juridică a controlului documentelor ce confirmă identitatea
la punctele de control vamal, în zonele de frontieră, a controlului în aviaţia civilă.
3. Reguli şi principii de intervenţie poliţienească pentru efectuarea controlului
documentelor în diverse împrejurări
Controlul documentelor se efectuează atât ziua cît şi noaptea pe stradă, în câmp
deschis, în încăperi, în mijloace de transport comun în locuri publice etc.
Împrejurări legate de timp şi loc nu constituie, în principiu, un impediment în această
privinţă.
Practica muncii a scos în evidenţă necesitatea respectării următoarelor reguli
tactice cu ocazia executării controlului documentelor:
1. Controlul documentelor se efectuează cu prudenţă, faţă de persoana legitimată
poliţistul va sta puţin lateral stânga ori dreapta, într-o poziţie de echilibru la o distanţă
corespunzătoare (1-2 paşi), pentru al putea observa şi interveni în caz de atac sau
încercare de fugă din partea acesteia.
2. În timpul controlul documentelor persoana şi împrejurimile se supraveghează
permanent (pentru a nu fi atacat şi a observa încercarea acesteia de a ascunde ori a arunca
corpurile delicte).
3. Se evită executarea controlul documentelor în locurile întunecoase sau
aglomerate, unde această măsură nu s-ar putea efectua în condiţii optime.
4. Când se impune controlul documentelor a unui grup de persoane, acestea sunt
aşezate în linie pe un rând, iar după ce se adună actele de identitate de la toţi se trece la

2
Legea Republicii Moldova nr.320 din 27.12.2012"Cu privire la activittea poliţiei şi statutul poliţistului”.
3
Legea Republicii Moldova nr.320 din 27.12.2012"Cu privire la activittea poliţiei şi statutul poliţistului”.
4
Legea Republicii Moldova nr.320 din 27.12.2012"Cu privire la activittea poliţiei şi statutul poliţistului”.
identificarea fiecăruia. Când sînt doi poliţişti, unul va efectua legitimarea, iar celălalt va
supraveghea persoana şi împrejurările.
În cazul în care controlul documentelor se efectuează de către un singur poliţist,
acesta va solicita sprijinul altor poliţişti, militari, gardieni, paznici aflaţi în apropiere
pentru supravegherea celor legitimaţi.
5. Atunci când sîntem în uniformă vom saluta, iar cînd sîntem în ţinută civilă vom
declina calitatea şi prezenta, la cerere legitimaţia de serviciu.
6. Chestionarea persoanei legitimate vor conţine întrebări cu privire la datele din
buletin, de unde vine, unde se duce, cu ce ocazie se află în locul şi la ora când este oprită.
Întrebările cu privire la datele din buletin se pun în altă ordine decît cea din act,
pentru a putea urmări concordanţa răspunsurilor cu aceste date. Uneori un răspuns evaziv,
nesigur inexact, poate fi de natură să ne întărească suspiciunile, alături de celelalte
elemente care au determinat-o.
7. Pentru a stabili dacă actul prezentat aparţine persoanei, se urmăreşte
corespondenţa dintre fotografia de pe act şi fizionomia acesteia şi dacă timbrul sec de pe
fotografie are continuitate cu cel de pe buletin.
8. Actul de identitate este examinat cu atenţie pentru a se observa dacă nu
prezintă urme de fals, dacă nu este expirat, dacă persoana are dreptul să se afle în acea
localitate, imobil ori dacă are aplicate, în act, anumite interdicţii în acest sens, dacă are
grupa sanguină înscrisă, dacă numărul de file şi seriile de pe acestea corespund.
Cu actele cetăţenilor este necesar de a se comporta grijuliu, de a nu face
însemnări în acestea. În caz dacă în documente se găsesc bani, scrisorele etc., este
necesar de a propune proprietarului să le retragă personal.
Persoanele care prezintă actele cu semne evidente de falsificare sau le deţin
nelegitim sunt reţinute şi conduse la sediul de poliţie.
În proces controlului actelor cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie
lucrătorul poliţiei atrage atenţie asupra locului, termenelor de validitate a înregistrării
paşaportului străin, vizei de reşedinţă şi invitaţiei.
La relevarea unor cetăţeni străini şi persoane fără cetăţenie care nu deţin acte,
locuiesc fără înregistrare şi viză de reşedinţă, precum şi în baza unor acte nevalabile,
poliţistul va raporta cazul ofiţerului de serviciu şi va acţiona conform obligaţiunilor sale
de serviciu.
 Deşi măsura controlului documentelor este frecvent folosită de orice poliţist şi, în
aparenţă, este simplă, totuşi, nerespectarea regulilor tactice de efectuare a acesteia poate
avea consecinţe din cele mai grave pentru poliţist sau pentru munca de poliţie (ex.
ultragierea sau vătămarea integrităţii corporale a ofiţerului sau subofiţerului de poliţie,
dispariţia unor elemente infracţionale periculoase, întocmirea unor acte de constatare pe
baza documentelor false prezentate la legitimare etc.).
Legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor nu constituie, în principiu, nişte activităţi
deosebite, însă acestea trebuie făcute cu multă atenţie şi răspundere pentru a realiza
identificarea unor persoane date în urmărire, a unor infractori voiajori, a persoanelor care
iau interdicţii judecătoreşti de a se afla în anumite localităţi, ori a le părăsi, a
dezertorilor etc.
Situaţii neprevăzute şi modul lor de rezolvare:
a) Persoana în cauză nu are asupra sa actele care în principiu, servesc la dovedirea
identităţii.
În lipsa actelor menţionate, stabilirea unor acte despre persoana în cauză se poate
realiza cu ajutorul altor documente prevăzute cu fotografie (legitimaţie de serviciu, livret
militar, legitimaţie de student, permis de conducere auto). Pentru confirmarea identităţii în
astfel de situaţii se poate recurge la sprijinul altor persoane (cunoscute de poliţist), la efectuarea
unor verificări în evidenţele poliţiei, ori la luarea unor măsuri operative care să duca la
stabilirea certă a identităţii persoanei.

b) Persoana nu posedă nici un act şi trebuie să i se stabilească identitatea.

În astfel de cazuri persoana este condusă la sediul poliţiei: şi se cere să îşi decline
identitatea. Datele pe care trebuie sa le obţinem de la persoane sunt următoarele:
- numele şi prenumele;
- prenumele părinţilor;
- data şi locul naşterii;
- domiciliul şi, atunci cînd este cazul, reşedinţa.
În afară de acestea, este bine ca persoana sa declare ce ocupaţie şi ce loc de muncă
are, care este profesia de bază, dacă este căsătorit sau nu, unde a mai locuit etc.
Toate datele trebuie apoi verificate în evidenţele poliţiei (evidenţa populaţiei ori
alte evidenţe).
 Verificările identităţii nu trebuie să se oprească aici deoarece unele persoane cunosc
foarte bine datele de stare civilă ale unor rude ori prieteni şi astfel ne pot înşela. Se ia
legătura cu organul de poliţie pe raza căruia domiciliază ori îşi au reşedinţa şi de unde se
obţin informaţii suplimentare.
Aceste informaţii coroborate cu cele obţinute din evidenţele poliţiei pot duce la o
stabilire corectă a identităţii unei persoane.
Tot pentru stabilirea identităţii persoanelor se pot consulta registrele de stare civilă
de la locul naşterii precum şi evidenţa monodactilară a persoanelor care au fost
condamnate ori care au fost cercetate de organele de poliţie ca suspecţi în diferite cauze.
c) Persoana refuză să se legitimeze ori să dea relaţii cu privire la identitatea sa.
I se atrage atenţia persoanei respective că fapta sa constituie contravenţie şi se
sancţionează conform Codului cu privire Ia contravenţiile administrative pentru găsirea
actului de identitate, persoanei i se face percheziţie corporală sumară.
d) Persoana legitimată ne atacă sau încearcă să fugă.
Se iau măsuri de imobilizare şi de conducere a acesteia la sediul organului de
poliţie, după ce în prealabil i s-a făcut percheziţie corporală sumară.
La sediul organului, după ce i se stabileşte identitatea, se verifică motivul care a
determinat-o la atitudinea respectivă, luându-se măsurile legale.

4.Tactica efectuării controlului documentelor în contextul respectării drepturilor

omului.