UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII - AEFO

Metode de cercetare ştiinţifică ȋn finanţe

Cadru didactic,
Prof. univ. dr. Carmen Rocşoreanu

Masterand,
Cristian - Ștefan Cîrneanu

CRAIOVA
2020
CUPRINS

PARTEA I. METODE DE CERCETARE STIINTIFICA IN LUCRAREA

MEA DE DISERTATIE

PARTEA A II-A. GRAFUL ATASAT PROIECTULUI MEU DE

DISERTATIE

BIBLIOGRAFIE
Partea I. Metode de cercetare stiintifica
in lucrarea mea de disertatie

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT IN SECTORUL PETROLIER

CUPRINS:

Capitolul 1 – Abordări teoretice privind riscul de faliment.

1.1. Conceptul de risc de faliment
1.2. Metode și modele de evaluare a riscului de faliment

Capitolul 2 – Studiu privind analiza și evaluarea riscului de faliment în

sectorul petrolier.
2.1. Scurtă descriere a sectorului
2.2. Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari pe sector
2.3. Modele privind evaluarea riscului de faliment

In lucrarea mea de disertatie am ales sa folosesc urmatoarele metode de cercetare stiintifica:

1) Cercetare cantitativa – am ales aceasta cercetare din prisma faptului ca este extinsa
si costisitoare , deoarece este nevoie de o anumita cantitate, de un anumit volum de
date, pentru ca prelucrarea si rezultatele sa aiba relevanta. Datele sunt culese din
variate surse, precum:
a) Primare – cele adunate ca catre mine ( cercetator ), apeland la diverse tehnici
( experiment, interviu, chestionar, etc. )
Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie
masurat,operaţiune în care este importanta experienţa cercetătorului.
Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate şi apoi regăsite în date
colectate prin diferite tehnici.; conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări
empirice; explicare obiectivă, apelând la date culese sau la statistici publicate în
variate surse; f.important: datele să nu fie gresite/eronate si sa fie complete.
b) Secundare - date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in
anuare sau in alte surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt procesate
pentru a verifica validitatea ipotezelor.

☻NOTA !☻Acest tip de cercetare ( cantitativa ) m-a ajutat foarte mult in sensul ca
am pornit de o srie de informatii brute din care am putut extrage informatiile esentiale.
 2) Cercetare calitativa – am ales aceasta cercetare deoarece este foarte necesara si
importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment, pentru a scoate în
evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului implicat;
Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament, care se redau
cat de exact posibil; foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorului,
puterea lui de patrundere, de intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea
interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe masura ce se culeg informatii.
Informaţiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi convertite in expresii
cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrǎri ex. numǎrare şi
comparare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar
implica unele masurari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare
specifice, se extrag concepte. Eşantioanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform
scopului, indivizii, entitǎţile selectate trebuie sǎ rǎspundǎ anumitor criterii-deci,
selecţia nu este întâmplǎtoare. Presupune multa munca si efort, o atentǎ pregǎtire – o
foaie de parcurs, care conţine data, locul, participanti etc.. Cercetatorul nu este
complet detaşat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea este foarte
sensibila si presupune multa creativitate din partea cercetatorului.
Analiza calitativa poate fi: analiza tematica, analiza comparativa, analiza
textului/continutului, analiza de discurs/conversatie/interviu.

☻NOTA !☻ In ceea ce priveste analiza calitativa pot spune ca este oarecum

rezultatul muncii analize cantitative, adica „slefuind” informatia bruta stransa in analiza
cantitativa, am ajuns la o calitate care ma va ajutata foarte mult in elaborarea disertatiei.
Partea a II-a. Graful atasat proiectului
meu de disertatie.
STEP 1. Aici am construit un graf orientat de tip retea atasat proiectului, in care arcele
reprezinta activitatile, asezate in succesiunea lor. Fiecare arc a fost marcat printr-un numar
reprezentand numarul de zile necesar indeplinirii activitatii respective.

X1 – Activitati de culegere a datelor X4 – Obtinerea rezultatelor

X2 – Activitati de prelucrare a datelor X5 – Analiza rezultatelor

X3 – Tehnoredactarea lucrarii X6 – Sustinerea disertatiei

Fig. 1. Graful retea

Am considerat ca:

De la X1 → X2, avem nevoie de o perioada de 14 zile ( perioada de culegere a datelor )

X1 → X3, avem nevoie de o perioada de 7 zile

X3 → X2, avem nevoie de o perioada de 5 zile

X2 → X4, avem nevoie de o perioada de 7 zile ( perioada de prelucrare a datelor )

X2 → X5, avem nevoie de o perioada de 7 zile ( perioada de obtinere a rezultatelor

X5 → X4, avem nevoie de o perioada de 3 zile

X4 → X6, avem nevoie de o perioada de 2 zile

X5 → X6, avem nevoie de o perioada de 6 zile ( sustinerea disertatiei ).

 STEP 2. In continuare am aplicat algoritmul lui Ford pentru a gasi timpul minim de
finalizare a lucrarii si rezervele de timp pentru activitatile necritice. Aplicand acest algoritm
pentru a gasi drumul critic, atasam varfurilor grafului marcajele urmatoare:

Cum marcajul iesirii x6 este 27, rezulta ca valoarea drumului critic este de 27. Totodata,
x6 este ultimul varf al drumului critic. Cum marcajul 27 a provenit din marcajul 21 al lui x5,
penultimul varf al drumului critic este x5. Marcajul 21 a provenit din marcajul 14 al lui x2,
deci inaintea lui x5 este varful x2 pe drumul critic. Marcajul 14 a provenit din marcajul 0 al
intrarii in graf, deci x1 este primul varf al drumului critic. S-a obtinut drumul critic unic:
d=(x1 x2 x5 x6).

Graful in care evenimentele sunt marcate atat prin data cea mai apropiata, cat si prin cea
mai departata, este dat in Figura
 Pentru evenimentele necritice x3 si x4, avem:

Operatiile critice sunt (x1, x2), (x2, x5) ]i (x5, x6) si ele nu admit rezerve de timp. Pentru
operatiile necritice, rezervele de timp libere si totale sunt calculate in continuare:
rl(x1, x4)=24-0-19=5; rt(x1, x4)=25-0-19=6
rl(x2, x4)=24-14-7=3; rt(x2, x4)=25-14-7=4
rl(x1, x3)=7-0-7=0; rt(x1, x3)=9-0-7=2
rl(x3, x2)=14-7-5=2=rt(x3, x2)
rl(x3, x5)=rt(x3 x5)=21-7-11=3
rl(x5, x4)=24-21-3=0; rt(x5, x4)=25-21-3=1
rl(x4, x6)=rt(x4, x6)=27-24-2=1.

Toate rezultatele obtinute din analiza grafului retea atasat realizarii unui proiect economic
pot fi sintetizate in diagrama Gantt. Aceasta ofera, pentru fiecare zi de desfasurare a
proiectului, imaginea stadiului in care acesta se gaseste.

Exemplu diagrama Gantt

BIBLIOGRAFIE
https://www.academia.edu/7584032/Prof._Maria_BIRSAN_METODOLOGIA_CERCETARII