Duminic\, 26 iunie 2011 12

Lumina cuno[tin]ei

RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG

~n mai multe articole,

publicate `n aceast\ rubric\,
am `ncercat s\ ar\t\m faptul
c\ o serie de date [i teorii
[tiin]ifice actuale leag\, `n
~n]elesuri
diverse forme, `nceputul
Universului [i anumite
caracteristici fizice ale sale
de ceea ce `n]elege ast\zi
edificatoare
fizica prin vid cuantic.
e afirm\ ideea potri-
ascunse `n nimic
S vit c\reia vidul fizic
este cel din care „au
ie[it“ toate1. Pe de o
parte, vidul este „umplut“ cu
energie, de]inând `n mod poten-
]ial particulele care intr\ `n
alc\tuirea materiei [i a câm-
purilor. Pe de alt\ parte, vidul
cuantic este prezent `n lumea
constituen]ilor materiei, `ntru-
cât atomii ce intr\ `n alc\tuirea
obiectelor lumii sensibile, dar [i
nucleonii, particulele ce alc\tui-
esc nucleul, sunt `n realitate
„mai mult spa]iu decât substan-
]\“2. ~n plus, din perspectiva fizi-
cii recente, se poate aprecia [i
faptul c\ pân\ [i cele patru inte-
rac]iuni fundamentale, care
constituie structura pe care sunt
construite lucrurile [i feno-
menele `nconjur\toare, pot fi
caracterizate prin mai multe
tipuri de vid3! A[adar, `n baza
rezultatelor de acest fel s-ar
putea spune c\ exist\ motive
pentru a pune `n leg\tur\ diver-
sele forme de vid [i `ns\[i con-
stitu]ia lumii fizice.

Energia de vid. Reflec]ia

patristic\ `ntâlne[te
descoperirile fizicii

Din perspectiv\ cosmologic\

s-ar putea spune c\, pe lâng\
faptul c\ ar putea avea un rol
determinant la Big Bang, ener-
gia ascuns\ `n vidul cuantic este
luat\ `n calcul [i `n modelele
mecanismelor infla]iei, [i `n apa-
ri]ia galaxiilor, dar [i `n expan-
siunea accelerat\ a Universului.
De exemplu, expansiunea acce-
lerat\, sugerat\ recent de datele
cosmologice, ar putea fi alimen-
tat\ de energia de vid, care la
scara `ntregului Univers ar
putea ac]iona repulsiv.
S-a mai spus aici cu alt prilej
c\ vidul, ce pare s\ fie prezent la
Big Bang, constitutiv materiei [i
determinant pentru viitorul Uni-
versului prin posibila accelerare a
expansiunii sugereaz\ c\ este
prezent `n cele mai importante
evenimente ale lumii `n care
tr\im, `ncât un autor de populari-
zare a [tiin]ei a afirmat c\ vidul
ar putea de]ine - `n parte, spunem
noi - „secretul existen]ei noastre“4.
Pe baza acestor considera]ii,
unii cercet\tori au `ncercat s\
indice o anumit\ convergen]\
`ntre perspectiva teologic\ [i cea
[tiin]ific\, `ncât ele par s\
schi]eze o posibil\ `ntâlnire:
„Atacând zidul care `nconjoar\
realitatea fizic\ cu ciocanele
legilor fizicii [i ale matematicii,
cosmologii [i astronomii s-au
reg\sit fa]\ `n fa]\ cu teologii“5.
Vidul, nimicul, neantul
absolut: deosebiri de fond
Desigur, convergen]a aceasta
ar viza cosmologia patristic\ r\-
s\ritean\, potrivit c\reia `n-
treaga lume v\zut\ [i, mai gene-
ral, `ntreaga lume reprezint\
rezultatul unei crea]ii ex nihilo,
prin Cuvântul lui Dumnezeu.
~ns\, `n aceast\ apropiere dintre
fizica recent\ [i cosmologia pa-
tristic\, exist\ deopotriv\ dou\
aspecte ce merit\ men]ionate. Pe
de o parte, convergen]a lor tre-
buie salutat\ tocmai pentru c\
schimb\ semnificativ modul `n
care `n]elegem [i ne reprezent\m
lumea. S-au f\cut aici numeroase
men]iuni cu privire la faptul c\
actuala cosmologie indic\, `ntr-un
mod contraintuitiv, faptul c\
spa]iul [i timpul nu sunt ceea ce
par a fi, nu sunt „un fundal fix“, ci
realit\]i contingente, care se
deformeaz\, se curbeaz\. De
asemenea, aceste date sugereaz\
c\ materia nu este consistent\,
a[a cum pare, ci o concentrare de
energie, care indic\ existen]a
unui „nivel“ energetic insesizabil
prin sim]uri, `n mod comun.
Pe de alt\ parte `ns\, conver-
gen]a aceasta dintre fizic\ [i
teologie `n chestiunea materiei
din care este f\cut\ lumea tre-
buie abordat\ cu grij\. Ea nu
`nseamn\ c\ nimicul la care se
refer\ teologia cre[tin\ `n pri-
vin]a crea]iei ex nihilo este vidul
cuantic plin de energie. S-a mai
spus aici c\ multe voci avizate
din spa]iul [tiin]elor formuleaz\
avertismente `n acest sens.
Fluctua]iile de vid nu `nseamn\
acela[i lucru cu „nihil“6, tot a[a
cum `n fizic\ „nothing“ (nimic) [i
„no thing“ (nici un lucru) nu
`nseamn\ acela[i lucru7. Cât\
vreme anumite condi]ii prelimi-
nare sunt inevitabile `n scenariile
[tiin]ifice, nu se poate spune c\
starea ini]ial\ a universului este
un „nimic“ `n sens absolut8, `ncât
„ex nihilo“ r\mâne accesibil doar
`n spa]iul metafizicii9.
Nev\zut
nu `nseamn\ invizibil
Alexei Nesteruk ofer\ un alt
aspect privind deosebirea radi-
cal\ dintre textul Revela]iei,
cuprins `n Sfânta Scriptur\, [i
modelele [tiin]ifice ce privesc
realitatea. Dumnezeu este, po-
trivit referatului Facerii, dar [i
primului articol din Crez, „F\-
c\torul tuturor celor v\zute [i
nev\zute“. „Cele nev\zute“ nu
corespund celor invizibile, ci
celor inteligibile, cum ar fi
lumea `ngerilor, realit\]i ce nu
pot fi investigate de [tiin]\.
Crearea lumii vizeaz\ deci, po-
trivit teologiei cre[tine, crearea
lumii inteligibile [i a celei sensi-
bile, `n aceast\ ordine, [i pre-
supune o deosebire `ntre ele
(diaphora), [i `n condi]iile `n care
cea sensibil\ `[i prime[te `n]e-
lesurile de la cea inteligibil\.
Cosmologia `ns\ propune mode-
le descriptive (doar) pentru
lumea sensibil\, f\r\ s\ aib\
instrumente de identificare a
`n]elesurilor pe care le au lucru-
rile lumii sensibile [i f\r\ posi-
bilitatea de a `nsu[i aceste
`n]elesuri. Singura form\ de a
accede la sens ]ine de aban-
donarea condi]iilor impuse de
limbajul [i de metodele [tiin]ifi-
ce, adic\ p\r\sirea propriei albii
[i intrarea `n planul experien]ei
teologice10.
~n acela[i timp, este semni-
ficativ [i faptul c\, `n expri-
marea ideii de crea]ie ex nihilo,
gândirea patristic\ a considerat
materia lumii create ca fiind ne-
fiin]\ (me on), `n]elegând prin
aceasta „o pur\ posibilitate de a
fi, de a deveni ceva“, [i nu nean-
tul absolut (ouk on)11. S-ar putea
spune a[adar, plecând de la
aceast\ distinc]ie, c\ teologia
poate vedea `n faptul c\ fizica
arat\ vidul cuantic ca fiind plin
de poten]ialitate, generator de
perechi particul\-antiparticul\,
un mod iconic, o imagine „`n
oglind\, ca `n ghicitur\“, pentru
adev\rul de credin]\ profund c\
lumea a fost creat\ ex nihilo12.
„Ce este“ [i „de ce este“ -
o deosebire subtil\
~ns\, `n aceast\ discu]ie
poate intra [i metafizica. Leibniz
s-a `ntrebat de ce exist\ ceva
mai curând decât nimic. Este
semnificativ de men]ionat c\
Heidegger are o alt\ `ntrebare
c\l\uzitoare, care evit\ punerea
`n chestiune a cauzei ultime, te-
meiul ultim al existen]ei. Ea are
`n aten]ie ce este fiin]area?13.

Chestiunea este remarcat\ [i de
Poggeler: când metafizica for-
muleaz\ `ntrebarea „de ce exist\
ceva mai curând decât nimic?“,
ea face recurs la o fiin]are
suprem\ `n]eleas\ ca temei al
`ntregii fiin]\ri. Pentru Hei-
degger, interoga]ia are `n aten]ie
fiin]ele [i fiin]area, „diferen]a
dintre fiin]e [i Fiin]\“14. Or,
diferen]a, scrie Yannaras, st\ `n
aceea c\ „fiin]ele sunt pentru noi
fenomene, ele se arat\“, `n vre-
me ce Fiin]a „r\mâne `n afar\,
se ascunde“, `ncât „nu cu-
noa[tem Fiin]a `n sine, cunoa[-
tem numai modul `n care fiin-
Note:
1
V. Alan Guth, „Was a cosmic inflation
The Big Bang of the Big Bang“ [on-
line], în: http://nedwww.ipac.cal-
tech.edu/level5/Guth/Guth_con-
tents.html, data acces\rii: 24 septem-
brie 2010).
2
P. W. Atkins, Regatul periodic. O c\-
l\torie pe t\râmul elementelor chimi-
ce. Editura Humanitas, Bucure[ti,
1998, p. 120.
3
John D. Barrow, Mic tratat despre
nimic, Editura Tehnic\, Bucure[ti,
2006, p. 280.
4
Charles Seife, Zero. Biografia unei
idei periculoase, Editura Humanitas,
2007, p. 233.
]eaz\ ceea ce fiin]eaz\, ceea ce
este, iar acest mod ne devine ac-
cesibil ca a-letheia (de la greces-
cul lethe care `nseamn\ uitare -
n.n.), ca adev\r, ca stare de
neuitare, ca apari]ie din lethe,
din uitare, din ascunderea de
sine, adic\ din nimic“15.
Nimicul - ecouri
fenomenologice
[i valorizare spiritual\
Pe de alt\ parte, este semni-
ficativ aici [i faptul c\ Heidegger
pune `n leg\tur\ „nimicul“ cu o
anumit\ „team\ esen]ial\ ca
5
Trinh Xuan Thuan, Melodia Secret\. {i
omul a creat Universul, Editura XXI:
Eonul Dogmatic, Bucure[ti, 2005, p.
297.
6
Cf. John Polkinghorne, Science and
Creation, SPCK, London, 1988, p. 59.
7
Cf. Arthur Peacocke, The Idreos
Lectures: The Quest for Christian
Credibility, Oxford: Harrsis Manchester
College, 1997, p. 31.
8
Cf. Mark W. Worthing, God, Creation,
and Contemporary Physics, Fortress,
Mineapolis, 1996, p. 105.
9
Cf. John Polkinghorne, Science and
Christian Belief, SPCK, London, pp. 71-
87. Pentru acelea[i chestiuni, v. [i Sjored
13
Lumina cuno[tin]ei
stare de spirit“16. Teama esen-
]ial\ dezv\luie nimicul ca fiind o
nimicnicire a `ntregii fiin]\ri17.
~n leg\tur\ cu acestea, Hei-
degger propune o anumit\ situ-
are afectiv\ `n lume, `n]elegând
prin aceasta o stare pasiv\
(„starea de aruncare“ `n lume),
faptul c\ omul, `n orice situa]ie
de via]\ s-ar afla [i indiferent ce
ar gândi despre ea, este remis `n
mod inevitabil circumstan]elor.
Pe de alt\ parte, modul `n care
omul reac]ioneaz\ `n raport cu
aceast\ stare, felul `n care el se
situeaz\ (activ, de data aceasta,
`n raport cu starea de-aruncare),
L. Bonting, „Chaos Theology: a new ap-
proach to the Science-Theology dia-
logue“, în rev. Zygon, vol. 34, no. 2 iunie,
1999, pp. 323-332.
10
Cf. Alexei Nesteruk, Light from the
East: Theology, Science and Eastern
Orthodox Tradition, Augsburg Fortress
Press, Mineapolis, 2003, pp. 154-155.
11
Vladimir Lossky, Teologia Mistic\ a
Bisericii de R\s\rit, Editura Anastasia,
Bucure[ti, 1883, p. 121.
12
Este vorba despre excelenta carte a
matematicianului John Barrow, Mic
tratat despre nimic, men]ionat\ de mai
multe ori aici, sau despre lucrarea lui
Charles Seife, Zero - Istoria unei idei
este `n]eles ca grij\ (Sorge)18.
Este important aici faptul c\
gândirea teologic\ poate recepta
[i considera]iile metafizicii hei-
deggeriene privind teama, an-
goasa (Angst) raportat\ la
nimicnicia existen]ei, la neant, [i
grija (Sorge), ca reac]ie a omului
fa]\ de „stare de aruncare“ `n
lume, prin aceea c\ omul se
proiecteaz\ `ntr-un anumit fel
`n ea. Yannaras subliniaz\ `n
mod explicit faptul c\ neantul
este, `ntr-o lectur\ teologic\,
sentimentul fiin]ei c\zute `n
p\cat. El afirm\ c\ Heidegger
„surprinde magistral“ con[tiin]a
periculoase. Cât prive[te raportul dintre
analogia entis [i modul iconic de
în]elegere, vor mai fi f\cute câteva
men]iuni în cele ce urmeaz\.
13
Cf. Otto Poggeler, Drumul gândirii lui
Heidegger, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 1998, p. 38.
14
Cf. Christos Yannaras, Heidegger [i
Areopagitul, Editura Anastasia,
Bucure[ti, 1996, p. 53.
15
Cf. ibidem, pp. 53-54.
16
„Postfa]\ la «Ce este metafizica?»“, în op.
cit., p. 283.
17
Otto Poggeller, op. cit., p. 78. Pentru
Heidegger, va spune [i Levinas, an-
goasa este experien]a neantului (cf.
Duminic\, 26 iunie 2011
neantului din care r\sare exis-
ten]a uman\ [i c\ aceasta elu-
cideaz\ de fapt „neputin]ele
omului c\zut de a-L cunoa[te pe
Dumnezeu“, a[a cum se arat\ el
„`n negarea cutez\toare a ori-
c\rei mângâieri cu necesitate
ra]ionale, a oric\rui relativism
`n teologie, a oric\rei «metafi-
zici» ce `ncearc\ s\ atenueze
con[tiin]a vidului existen]ial al
non-rela]iei“.
Prin aceasta, crede Yannaras,
filosofia lui Heidegger se
dovede[te mai „revelatorie“ decât
oricare alt\ teologie ra]ionalist\,
[i desigur decât orice metafizic\
ra]ionalist\, `ntrucât ea conduce
la cunoa[terea de sine a naturii
c\zute, iar o atare cunoa[tere de
sine, spune el, este premisa acce-
sului la «regenerarea» omului «`n
Hristos»“19. P\rintele St\niloae
recepteaz\ critic considera]iile
despre Sorge, observând c\ Hei-
degger nu face nici o referire la
r\d\cinile care-l ]intuiesc pe om
`n grija fa]\ de lume, anume
`mp\timirea, pl\cerea [i dure-
rea, prin care omul se simte
`nl\n]uit `n lume, [i care pot ex-
plica [i frica20, chestiuni ce pot fi
puse iar\[i, cel pu]in `ntr-o anu-
mit\ m\sur\, pe seama a ceea ce
s-a spus deja, anume aten]ia
ar\tat\ `n abordarea lui Hei-
degger existen]elor, fiin]elor, [i
nu persoanei.
Din perspectiva teologiei
cre[tine, p\rintele St\niloae
afirm\ c\ `ntreaga crea]ie, `n]e-
leas\ ca o plasticizare a ra]io-
nalit\]ii lumii gândite de Dum-
nezeu, „p\streaz\ mereu `n ea
marca acestui nimic [i a depen-
den]ei ei de subiectul creator“21.
Plecând de la aceste `n]elesuri,
s-ar putea spune c\ energia
vacuumului, faptul c\ structura
constituen]ilor elementari [i
`ntreaga mi[care [i istorie a uni-
versului par a fi legate de ener-
gia vidului, ar putea fi v\zut\ `n
mod iconic, asemenea unei urme
sensibile, ca o marc\ imprimat\
`n constitu]ia lumii fizice, care
trimite la adev\rul c\ `ntreaga
lume a fost creat\ ex nihilo. De
asemenea, considera]iile meta-
fizicii privind „nimicul“ - `n]eles
ca mod de existen]\ al fiin]ei [i
rezultatele fizicii recente `n
privin]a descrierii formale a
vidului cuantic ascuns pretutin-
deni `n lumea fizic\, ar putea fi
relevante printr-o abordare
fenomenologic\ a experien]ei [i
cunoa[terii apofatice prezente `n
tradi]ia r\s\ritean\ - abordare
care le poate cuprinde [i resem-
nifica pe primele `ntr-un mod
edificator.
diac. Sorin Mihalache
luminaceluinevazut@yahoo.com
Moartea [i timpul, Editura Apostrof,
Cluj, 1996, p. 105).
18
Cf. Poul Lübcke, „Martin Heidegger“, în
Filosofia secolului XX, vol. I, Fe-
nomenologia, hermeneutica, filosofia
existen]ei (Anton Hügli [i Poul Lübcke
editori), Editura All, Bucure[ti, 2008, p.
155).
19
Christos Yannaras, op. cit., pp. 108-109.
20
Cf. Ascetic\ [i mistic\ cre[tin\ sau teolo-
gia vie]ii spirituale, Editura Casa C\r]ii
de {tiin]\, Cluj, 1993, p. 103.
21
Teologie Dogmatic\ Ortodox\, vol. I,
Editura Institutului Biblic [i de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române, Bu-
cure[ti, 1996, p. 253.