Sunteți pe pagina 1din 7

Subiecte teoretice posibile la Demografie din DSS – FAMP II - an universitar

2016-2017

1. Ce tip de recensământ s-a aplicat în România, până în 2011?


Recensamantul traditional

Pentru întrebările 16-20 vă recomand (asta daca nu vedeti si pe suportul de pe platformă link-
urile) http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-
DEFINITIVE-RPL_2011.pdf paginile 9-12; http://www.recensamantromania.ro/wp-
content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-2011__Partea_I.pdf ;
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-
2011_04.07.2013_Partea_III.pdf

2. Ce tip de recensământ (Rpl=recensământ al populației și locuințelor) se proiectează a fi cel


din 2021? De ce?

3. Care sunt principiile metodologice si organizatorice ale recensământului tradițional?


1. Rpl=lucrare exhaustivă iniţiată de Stat
2. Înregistrarea trebuie să cuprindă tot teritoriul statului respectiv
3. Principiul simultaneităţii–mc, mr
4. Principiul universalităţii
5. Indiferent de UO, UÎ=persoana
6. Principiul liberei declaraţii
7. Prelucrarea detaliată a datelor observării şi publicarea rezultatelor

4. Ce se înțelege prin moment critic sau moment de referință al unui Rpl?

5. Ce se înțelege prin unitatea de observare, respectiv unitatea de înregistrare la Rpl?


Faza observarii
-Largirea PO pe an.aspecte
- Control asupra completitudinii si corectitudinii inregistrarii ancheta control – 5-14
noiembrie 2011
Faza inregistrarii
-Urgentarea obtinerii rezultatelor
-Controlul calitatii prelucrarii
- Prelucrarea suplimentara – grupari complexe cronofage in pop.totala.

6. Care sunt categoriile de populație stabilite la Rpl 2011 în România și de ce s-au produs
schimbări în metodologia înregistrarii persoanelor la Rpl 2011?

7. Ce reprezintă Registrul Stării Civile? Ce purtători de informații există pentru a putea evidentia
mișcarea naturală și migratorie a populației?
Reprezinta instrumentul de evidență a evenimentelor mișcării naturale a populației
• purtătorul de informații = buletinul statistic specific fiecărui eveniment demografic
• 5 tipuri de buletine –vizualizare
8. Ce reprezintă Registrul Național de Evidență a Persoanei? Care sunt obiectivele specifice ale
acestuia?
Imbină trăsăturile Recensământului populaţiei cu cele ale Evidenţei Curente a Mişcării
Naturale şi Migratorii, având ca suport TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiei)= bancă de
date despre populație.
Obiective : - Elaborarea anteproiectelor de acte normative pentru modificarea si completarea
reglementarilor specifice domeniului evidentei persoanelor, starii civile si al actelor de
identitate; - Intensificarea activitatilor de coordonare a serviciilor publice comunitare de
evidenta a persoanelor; - Asigurarea accesului la bazele de date pentru structurile M.A.I. si
pentru misiunile diplomatice/oficiile consulare ale României din strainatate; - Asigurarea
sprijinului de specialitate în referire la activitatile de solutionare a cererilor privind
transcrierea în registrele de stare civila române a certificatelor de stare civila procurate din
strainatate; - Reconsiderarea conceptului de eliberare a actelor de identitate, pasapoartelor
si permiselor de conducere în sistem de ghiseu unic; - Identificarea solutiilor organizatorice
referitoare la personalul detasat de la M.A.I. la serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor.

9. Efectivul populației. Definiție, utilitate, tipuri de efectiv. Momentele de raportare ale unui
efectiv în timpul unui an calendaristic.
Definitie : Prin efectiv se intelege totalitatea persoanelor in viata care locuiesc pe un anumit
teritoriu, delimitat dupa diverse criterii administrative. Numarul populatie se refera la
categoria de populatie stabila.
Utilitate : o primă informare asupra potențialului uman de pe un anumit teritoriu;
demografică – intensitatea fenomenelor demografice; social-economică – resursele de
muncă, activitatea, ocuparea pe piața muncii, participarea la viața politică, culturală,
resursele de apărare sau de ofensivă – în trecut mai ales.
Tipuri de EP: 1. După teritoriul la care se referă 2. După modalitatea de obținere a
informațiilor si de calcul al EP: EP înregistrat – Rpl ; EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie; estimat –
Rpl+ECMNM, RNEP ; proiectat (prognozat) –orizontul de timp – ipotezele de fertilitate,
mortalitate si migrație.

10. Ce tipuri de grafice se folosesc pentru evidențierea variației teritoriale a efectivului, densității
și intensității fenomenelor demografice?

11. Ce presupune structura populației din punctul de vedere al analizei statistico-demografice?


Se bazeaza pe gruparea populatiei in functie de caracteristicile demografice fundamentale :
sexul, varsta si starea civila.
Cunoasterea structurii demografice se realizeaza, in principal, cu ajutorul informatiilor
recensamantului populatiei, al carui program de observare include caracteristicile amintite
anterior. De obicei se reactualizeaza in fiecare an calendaristic, pentru 1 ian sau 1 iulie, o
data cu estimarea efectivelor de populatie.

12. De ce e importantă analiza structurii demografice a unei populații și în ce domenii de


activitate este utilă acesastă structură?
13. De ce e importantă analiza structurii demografice a unei populații și în ce domenii de
activitate este utilă acesastă structură?

- Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul reproducerii populaţiei, al activităţii economice


şi, în general, al organizării sociale.
- nu există sector de activitate care să nu fie interesat în cunoaşterea efectivului şi structurii
populaţiei după vârstă şi sex
14. Ce înțelegeți prin piramida vârstelor (PV) și cum se construiește (ce este pe fiecare axă)?
La ce moment de raportare este de preferat reprezentarea populației prin PV?
COMBINAREA A DOUĂ HISTOGRAME :
- EFECTIVUL POPULAŢIEI DE SEX FEMININ
- EFECTIVUL POPULAŢIEI MASCULIN, pe vârste sau grupe cincinale de vârstă
de preferat – piramida la data de 1 ianuarie repartiţia pe vârste şi pe sexe este identică cu
repartiţia pe generaţii. ( momentul de raportare)
sugestivă pentru istoria demografică a generaţiilor, pentru maniera în care diverşi factori
demografici sau extrademografici au “forjat” piramida
Este numitã “piramidã”, deoarece pentru majoritatea populaţiilor , sunt mai multe procente
în fiecare categorie lângã sau aproape de josul piramidei, și mai puţine procente în fiecare
categorie anterioare celeilalte categorii.
Pe axa orizontala : Populatia (mil) iar pe axa verticala varsta populatiei.
15. Ce reprezintă baza PV? Dar trunchiul? Dar vârful?
Baza piramidei reprezinta grupa tinerilor(0-14 ani) , trunchiul piramidei reprezinta grupa
adultilor(15-64 ani), iar varful piramidei reprezinta varsnicii(peste 65 de ani)
16. Ce se înțelege prin procesul de îmbătrânire demografică (PID)?
Procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei (PID) - procesul de modificare a structurii
pe vârste a populației. Crește ponderea segmentului vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca
tendință fermă și de lungă durată.
- Greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o relativă stabilitate.
- perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate
- 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID
17. Care sunt indicatorii prin care putem pune un diagnostic stadiului de îmbătrânire
demografică (ID) a unei populații?
1) Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie –măsoară
îmbătrânirea prin baza piramidei
2) Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii
prin vârful piramidei yv=P65+ /Ptotal, , iar comparaţia cu pragurile de 7% şi respectiv 12%
ne permite să punem „diagnosticul” unei populaţii în ceea ce priveşte etapa în care se
află structura sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbătrânirii demografice.
3) Vârsta medie a populaţiei -se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor
anuale (sau a centrelor de interval pentru cazurile în care populația e grupată pe
intervale de vârste) cu efectivele corespunzătoare.
4) Vârsta medianăa populaţiei–se determină după relaţia de calcul a medianei (cu
determinarea locului medianei şi a efectivelor cumulate pe vârste anuale sau pe grupe de
vârste etc.)
5) Indicele de îmbătrânirea populaţiei -raportul dintre persoanele vârstnice şi cele tinere
(viziune transversală):
6) Indicele de „senioritate”* -exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţieivârstnice
7) Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice–raportul dintre vârstnici şi persoanele
adulte(potenţial active)
8) Raportul de dependenţă al persoanelor tinere–raportul dintre tineri şi persoanele
adulte(potenţialactive):
9) Raportul de dependenţă pe total -raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele adulte
(potenţial active)

18. Care sunt factorii care determină ID?


Îmbătrânirea demografică se datorează:
- scăderii natalităţii (îmbătrânirea prin baza piramidei)
- reducerii intensităţii mortalităţii (îmbătrânirea prin vârful piramidei)

19. Care sunt formele posibile ale PV și care este legătura cu ID?
a) PV - "triunghi" sau „accent circumflex”
b) PV - " „amforă”, "căpiţă" sau "stog"
c) PV - " „clopot” sau "urnă"
d) PV - "treflă"
20. Care sunt factorii care au condus la reducerea puternică a fertilității și natalității
populației după cel de-al doilea Război Mondial?
1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale, caracterizate printr-o fertilitate
înaltă,
2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi atragerea lor în
activităţile neagricole;
3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia copiilor care necesită timp şi
cheltuieli importante;
4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de pensii şi a instituţiilor de
îngrijire a persoanelor vârstnice dependente, care au redus rolul copiilor în susţinerea
părinţilor la bătrâneţe;
5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la mijloace moderne de
transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor adulte şi a familiilor lor de a beneficia de
aceste facilităţi.
21. Care sunt cele mai importante consecințe social-economice ale PID?
Sporirea presiunii pe care o exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa
unei politici ferme de dezvoltare economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică
poate să frâneze creşterea niveluluide trai al populaţiei;
Procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate influenţa nivelul
productivităţii muncii sociale.
Implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a consumului alimentar - raţia
alimentară şi componenţa acesteia diferă la o persoană vârstnică, în comparaţie cu o
persoană tânără.
Creşterea ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţieii impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
Implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special a serviciilor cu
caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor vârstnice.
consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de stat, creșterea
fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii,
orientarea cercetării medicale către studierea mijloacelor de combatere a aşa-numitelor
afecţiuni degenerative, specifice vârstelor înaintate.
22. Care este poziția sociologilor cu privire la PID (Michel Loriaux)?
Societãţile occidentale au creat prin industrializare condiţiile îmbãtrânirii populaţiilor lor (ID).
ID - > apariţia unor noi situaţii care, la rândul lor au intensificat procesul ID.
Dintr-o problemã pur demograficã, ID -> problemã economicã şi de organizare socialã –
avantajele aduse de o populaţie vârstnicã din ce în ce mai numeroasã

23. Care este poziția economiștilor cu privire la PID (Jacque Henripin)?

1) creşterea costului serviciilor de sãnãtate


2) dificultatea asigurãrii unui nivel de trai decent (convenabil) pensionarilor.
remediile aşa-zis "clasice“ :
a) schimbãri dirijate ale nivelurilor fenomenelor demografice
b) adaptarea diferitelor comportamente demografice
CREŞTEREA NATALITÃŢII ŞI RECURGEREA LA IMIGRAŢIE:
O puternicã imigraţie poate reduce îmbãtrânirea, dar, pe termen mediu şi lung, efectul nu
este foarte important. Imigranţii sunt de regulã mai tineri ca populaţia în care intrã, dar ei
îmbãtrânesc la fel de repede, iar structura lor pe vârste se integreazã în structura de ansamblu a
populaţiei. Calea realã de întinerire a populaţiei este creşterea fertilitãţii, astfel cã singura
imigraţie care i-ar putea fi un substitut perfect ar fi imigrareabebeluşilororfelini.
24. Ce înțelegeți prin Natalitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea natalității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
Natalitatea este masa nascutilor vii in cadrul unei colectivitati umane, delimitata prin
caracteristici de timp si spatiu.
Intensitatea fenomenului: rata generala de natalitate si efectivul mediu al populatiei

25. De ce e importantă analiza Natalității și Fertilității populației?


Analiza natalitatii si a fertilitatii este foarte importanta deoarece comportamentul
reproductiv suferă transformări importante, fertilitatea scade într-un ritm accelerat,
situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (2,1 copii), calendarul naşterilor
suferă o deplasare spre vârstele mature (în jur de 30 ani), în acelaşi timp crescând ponderea
copiilor născuţi în afara căsătoriei atât de mame aflate în coabitare cât şi de către femei
singure.
Toate aceste schimbări favorizează familia restrânsă în detrimentul familiei numeroase.
26. Ce surse de date se folosesc în analiza natalității populației?
27. Cum se calculează rata generală de natalitate? Dar rata generală de fertilitate?

Nvii∗¿
49
¿
fg = x 1000(fertilitate)
∑ Fx
x=15
28. În analiza transversală a Natalității care sunt principalele aspecte urmărite?
29. Ce înseamnă rangul unui născut viu?
Rangul născutului viu se identifică cu numărul de ordine al noului născut, având în vedere
efectivul născuţilor vii în familie, în perioada anterioară. Ca urmare, masa născuţilor vii din
perioada unui an calendaristic se compune din născuţi de rang 1, 2, 3 ş.a.m.d. În cazul ţării
noastre, repartiţia născuţilor vii după rang se evidenţiază pentru fiecare nivel, până la rangul
al 8-lea şi peste. Se recomandă ca repartiţia născuţilor vii după rang să fie corelată cu
repartiţia după vârsta mamei.

30. Ce înțelegeți prin Mortalitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea mortalității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de „mortalitate”reprezinta masa deceslor
survenite in cadrul populatiei intr-o anumita perioada de timp ( un an calendaristic) .
Evenimentul demografic care face obiectul inregistrarii este „ decesul ” definit ca incetarea
definitiva a functiilor vitale dupa trecerea unei anumite perioade de la nastere.

31. Ce surse de date se folosesc în analiza mortalității populației?


Surse de date:
-ECMNM
-unele anchete demografice

32. În analiza transversală a Mortalității care sunt principalele aspecte urmărite?

-mortalitatea specifica pe sexe si varsta


-mortalitatea pe medii, in profil teritorial si pe categorii socio-economice ale populatiei
-mortalitatea pe cauze de deces.
-sezonalitatea mortalitatii

33. Cum se calculează rata generală de mortalitate? Dar ratele specifice pe medii sau după gen?
M
Rata generala: mg= x 1000
P
Mf
Rate specifice dupa gen: m f = x 1000
Pf
Mm
mm= x 1000
Pm
Mx
Rate specifice pe medii: mx= x 1000
PX

34. Ce se înțelege prin fenomenul de supramortalitate masculină și care este “parcursul”


acestuia?

Fenomenul de supramortalitate masculina:


- Nu este uniform in cadrul tuturor categoriilor de varsta
- In general- creste paralel cu varsta pana la 20-24 de ani, dupa care inregistreaza o tendinta
de scadere , ramanand totusi prezenta pana la varstele cele mai inaintate.

35. Ce înțelegeți prin Nupțialitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea nupțialității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?

Fenomenul de nupţialitate defineşte masa căsătoriilor sau a persoanelor ce se căsătoresc în


limitele unei perioade de timp determinate, de obicei anul calendaristic .
Problemele cele mai importante ce fac obiectul analizei nuptialitatii in viziune transversala se
refera la determinarea intensitatii fenomenului, a aspectelor diferentiale pe medii ( urban-
rural) si in profil teritorial ( judete), dupa nivelul de instruire, pe nationalitati ,precum si
urmarirea sezonalitatii fenomenului, implicat in mare masura in sezonalitatea natalitatii
populatiei.
In cazul in care, in numaratorul raportului se prezinta „masa evenimentelor „ rata generala
de nuptialitate va reprezenta jumatate din nivelul stabilit anterior.

36. Cum se calculează rata generală de nupțialitate?


Expresia cea mai generală a intensităţii nupţialităţii se obţine cu ajutorul ratei generale de
nupţialitate:
C
c= x 100 c = rata generală de nupţialitate;
P
C = numărul persoanelor ce se căsătoresc în perioada de timp specificată;
P= efectivul mediu al populaţiei în acelaşi interval.

37. Ce înțelegeți prin Divorțialitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea divorțialității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
- Prin definiţie, fenomenul de divorţialitate caracterizează masa divorţurilor într-o
perioadă de timp delimitată. De cele mai multe ori, analiza divorţialităţii încadrează
numărul divorţurilor în limitele unui an calendaristic.
Intensitatea fenomenului (d) se stabileşte ca mărime relativă, comparând numărul
persoanelor care au divorţat în anul calendaristic respectiv (D) sau masa evenimentelor de
D
divorţ, cu efectivul mediu anual al populaţiei: d= x 100

Analiza fenomenului de divorţialitate prezintă o mare importanţă socială şi demografică,
mai ales prin implicaţiile ulterioare evenimentului. O atenţie deosebită se acordă în acest
sens grupării divorţurilor după numărul copiilor minori rezultaţi din căsătoria care se desface,
precum şi studiului divorţurilor din punct de vedere al cauzelor de divorţ. Acest ultim aspect
se aprofundează, în special, prin intermediul anchetelor demografice. De asemenea, se
urmăreşte analiza divorţialităţii în funcţie de durata căsătoriei.

38. Cum se calculează rata generală de divorțialitate?


D
d= x 100 Pc= efectivul mediu al populaţiei căsătorite.
Ṕ C

39. Ce înțelegeți prin Migrație ca fenomen demografic? De câte feluri poate fi și ce însemnă
fiecare?

În analiza fenomenului de migraţie distingem două categorii principale:


- migraţie brută, caracterizând global masa imigranţilor şi a emigranţilor;
- migraţie netă sau spor/scădere migratorie, oglindind diferenţa dintre efectivul
persoanelor imigrante şi efectivul emigranţilor.
Aceste două categorii sunt semnificative, în special, la nivelul localităţilor şi al judeţelor şi
prezintă o importanţă mai redusă la nivelul ţării.
Atât migraţia brută cât şi migraţia netă beneficiază de exprimări cantitative în expresie
absolută şi relativă.