Sunteți pe pagina 1din 21

Capitolul 1.

Prezentarea organizaţiei SC COVALACT SA

1. Descriere și domeniul de activitate al societății

Numele firmei : SC COVALACT SA

Nr Registrul Comerțului: J14/76/1991

CUI: RO550152

Data ȋnfiinţă rii: 26.02.1991

Adresa sediului: Jud. Covasna, Loc. Sfâ ntu Gheorghe, Str.Lunca Oltului , Nr.
1 Cod CAEN: 1051

Domeniu de activitate: Fabricare produselor lactate și a brâ nzeturilor:

o productia de lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat si/sau


tratat la cald;

o productia bauturilor nealcoolice pe baza de lapte

o productia de smantana din lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat,


omogenizat;

o fabricarea laptelui praf sau concentrat, indulcit sau neindulcit;

o fabricarea untului;

o fabricarea iaurtului;

o fabricarea branzei si a cheagului;

o obtinerea zerului;

o fabricarea cazeinei si lactozei.

o Aceasta firma exclude productia de lapte de vaca brut.


 Scurt istoric

COVALACT s-a înfiintat în anul 1969 sub denumirea de "Intreprinderea de


colectare si industrializare a laptelui Covasna", formata din trei sectii de productie
fiecare profilate pe altfel de produse:
Secția Baraolt, ce producea brâ nzeturi fermentate (Trapist, Olanda), caşcaval (Dalia,
Penteleu, Afumat Baraolt) şi lapte concentrat cu zahar.
Secţia Tâ rgu Secuiesc producea lapte de consum, produse proaspete.

Secţia Sfâ ntu-Gheorghe producea lapte de consum, produse proaspete, brâ nzeturi
proaspete, iar în 1975 s-a început producţia de lapte praf şi unt.

În 1990, Covalact a fost printre primele firme care s-a constituit ca societate pe
acţiuni cu capital majoritar de stat.

În 1993 conducerea societatii a luat hotarâ rea de a începe privatizarea. Astfel,


începâ nd cu luna noiembrie 1994, S.C. COVALACT S.A. este înregistrata la Registrul
Comertului ca societate privata, cu un numar de 417 acţionari.În 1993 conducerea
societatii a luat hotarâ rea de a începe privatizarea.

Astfel, începâ nd cu luna noiembrie 1994, S.C. COVALACT S.A. este înregistrata la
Registrul Comertului ca societate privata, cu un numar de 417 acţionari.

În 2003 Covalact a început parteneriatul cu grupul olandez Campina prin care s-a
produs retehnologizarea şi modernizarea fabricii din Sfâ ntu Gheorghe, în vederea
fabricarii de iaurturi şi smâ ntâ na sub marca Campina pentru întreaga piaţa din Româ nia.

Acest lucru a înlesnit şi diversificarea portofoliului de produse sub marca Covalact şi


lansarea unor reţete noi, superioare pentru produsele existente. Parteneriatul cu Campina
s-a încheiat în anul 2012.

În iunie 2007, pachetul majoritar este preluat de SigmaBleyzer Southeast European


Fund IV, un fond privat de investiţii care numara printre investitorii sai BERD (Banca
Europeana de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi OPIC (Oficiul Pentru Investiţii în Strainatate, o
agenţie a Guvernului SUA ). Astfel, compania intra într-o etapa noua a evoluţiei sale pe piaţa
lactatelor din Româ nia.

În aprilie 2008 fondul de investitii preia, prin intermediul Covalact, societatile


Primulact si Lactate Harghita.

În primii 10 ani post-privatizare, investitiile au depasit 4 milioane euro, la care s-au


adaugat alte 3 milioane de euro prin intermediul programului Sapard derulat pana la
sfarsitul lui 2007. De la achizitie si pana in prezent SigmaBleyzer a directionat pentru
investitii peste18 milioane de euro.

În 2012 Covalact inaugureaza la Sfâ ntu Gheorghe noul centru logistic pentru produse
lactate, ca urmare a unei investitii de 5 milioane de lei. Depozitul are o capacitate de 1.400
de paleti, echivalentul a peste 700 tone de produse si deserveste cele doua fabrici ale
grupului Covalact, de la Sfâ ntu Gheorghe si Miercurea Ciuc.

În prezent Grupul Covalact are 560 de angajati si doua fabrici la Sfantu Gheorghe si
Miercurea Ciuc. Grupul realizeaza 100 de produse reprezentâ nd o cantitate lunara de
lactate de aproximativ 2500 tone.

Creat în 2010, brandul Covalact de Tara a beneficiat de suport TV si a fost sustinut de


proiecte de extindere a distributiei. De la un brand distribuit zonal în 2007, Covalact de Tara
a devenit astazi unul national, prezent atâ t pe rafturile marilor magazine, câ t si la micii
comercianti.

Ca urmare, notorietatea brandului Covalact de ţara a crescut semnificativ, brandul


Covalact de Tara devine din ce in ce mai cunoscut si iubit de catre romani, lucru dovedit de
studii si topuri realizate la nivel naţional.

În prezent, brandul Covalact de ţara este lider de piaţa sau ocupa poziţii de top la mai
multe categorii de produse lactate:
1. Brâ nzica de Casa,
2. Fagaraş,
3. Brâ nza proaspata de vaci,
4. Lapte Batut,
5. Sana,
6. Chefir,
7. Iaurturi albe,
8. Brâ nza de Burduf,
9. Unt .
 Produsele oferite de SC Covalact SA

SC Covalact SA produce urmă toarele produse :

o brâ nzeturi proaspete ( brâ nzică de casă , brâ nză Fă gă raș, brâ nzică proaspă tă de vaci )

o iaurturi ( nature, cremos )

o lactate de bă ut cu tradiție ( Sana, Chefir, Lapt Bă tut , lapte Covă sit ) specialită ți cu lapte de capră

o smâ ntâ nă

o unt

o brâ nză de burduf cașcaval

o lapte

 Clienți, concurenți și furnizori

Cele doua fabrici ale grupului Covalact, situate la Sfâ ntu Gheorghe, respectiv la Miercurea Ciuc, deţin
certificate pentru realizarea tuturor produselor în sistemul de management al calitaţii ISO 9001:2008 şi
cel de siguranţa a alimentului FSSC 22000:2010.

Certificatele sunt acordate de catre TÜ V Thuringen, organism acreditat internaţional de catre


Consiliul German de Acreditare DAR/TGA şi sunt recunoscute în întreaga lume.

Aceste certifică ri atestă capabilitatea societă ții de a furniza consumatorilor produse de cea mai
bună calitate și sigure pentru consum, fabricate în condiţii de igiena maxima şi procese atent
monitorizate în fiecare etapă .

 Concurenți

Grupul Friesland Foods Româ nia (companiile Napolact, SCIL Tâ rgu Mureş şi Friesland Româ nia)
este principalul producă tor de lactate, deţinâ nd o cotă valorică de 20% pe piaţa internă .Friesland Foods
Româ nia este filială locală a grupului olandez Friesland Foods. În primul semestru al acestui an,
afacerile din Româ nia ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai mult decâ t în
perioada similiară a anului trecut. Grupul estimează în 2008 cifră de afaceri de peste 120 milioane de
euro, comparativ cu 107 milioane de euro în 2007.

Danone Româ nia, filiala producă torului francez de lactate Danone, lider mondial în domeniul
produselor lactate proaspete şi al producţiei de apă îmbuteliată (Evian), şi pâ nă de curâ nd locul secund
în domeniul biscuiţilor (Lu), deţine o cotă de circa 50% din totalul vâ nză rilor de iaurturi din Româ nia.
Hochland este principalul jucă tor la categoria brâ nzeturi. Potrivit datelor din piaţă , brandul Hochland
are o notorietate de 80% în râ ndul consumatorilor, iar cota de piaţă a companiei pe segmentele pe care
este prezentă variază între 30% şi 80%. Firma a obţinut, anul trecut, o cifră de afaceri de 43 milioane de
euro, cu 20% mai mare faţă de anul precedent.Grupul LaDorna operează în industria alimentară din
1998, avâ nd activită ţi cu predilecţieîn sectorul produselor lactate, dar cu extindere şi în agrobusiness.
Firma, care deţine o reţea de ferme ecologice, în urma încheierii de parteneriate cu fermieri din zona
Suceava, este prezentă pepiaţa internă , dar şi la export, a că rui pondere va creşte semificativ în urmă torii
ani.

Furnizorii S.C. Covalact S.A. sunt întreprinderi şi persoane particulare care asigură resursele
necesare firmei în vederea producerii bunurilor sale. Situaţia furnizorilor influenţează în mare
mă sură activitatea de marketing. Managerii de marketing trebuie să urmă rească în permanenţă
gradul de disponibilitate a acestora.

S.C. Covalact S. A. are încheiate contracte comerciale cu ferme, asociaţii zoo-tehnice şi


producă tori individuali mai mari.

Indicatori UM 2007/2008 Cantitate Cantitate


% %
h
Producă tori agricoli individuali l 140,115 43,6 30,171 25,7
h
Ferme mari și mijlocii l 155,553 46,2 40,185 67,2
h
Asociații l 25,249 8 35,662 7,05
Total 320,917 100 506,018 100

Comparativ cu anul 2007 se constată o creştere a cantită ţii de lapte achiziţionat, cu aproximativ
62,82% mai mult în 2008. Pe linie de colectare lapte, obiectivul major a fost creşterea cantită ţii de lapte
colectat în fermele zootehnice.În anul 2008 s-au colectat cu 195.045 hl mai mult din fermele zootehnice,
respectiv 74,27% din lapte a fost colectat din ferme şi cantitatea de lapte colectat de la producă torii
individuali a ră mas la aproximativ acelaşi nivel. Orientarea societă ţii este spre o materie primă - lapte
colectat de la un numă r câ t mai mic de puncte şi creşterea cantită ţii colectate de la ferme, reducâ ndu-se
astfel cheltuielile cu colectarea şi transportul, iar pe de altă parte colectarea unei cantită ţi câ t mai mari de
lapte de calitate superioară .

În Româ nia , locurile cele mai importante unde sunt distibuite lactatele precum brâ nzeturi, unt sau
lapte, sunt lanţurile de hypermarket.

 Principalii clienţi sunt: Metro, Sellgros, Carrefour, Cora.

Capitolul 2. Argumentarea investiției


2. Identificarea oportunității de investiție

 Analiza macro-mediului a organizației

Factor de Nivel de analiza Factor de analiza Riscuri


analiză
Local -Ca urmare acordă rii unei investiții de peste 5
judet Covasna si milioane de euro, Covalact inaugureaza in anul 2012
Harghita un nou centru de logistică
-Cota de piață se poate aprecia că este undeva peste
1,5% la nivel de țara, iar în anumite zone le ță rii
Economic poate tinge de exemplu:-50% în județul Covasna; 3-
4% în Constanșa; 7% în București
National -Volumul investițiilor în plan național a crescut
datorită programului Sapard care a redirecționat
peste
18 milioane de euro.
-Cota de piață este dominata de Brâ nzica Covalact ce
Casă cu un procent de 46% in comertul modern pe
prima jumatate a anului 2016 (conform Nielsen)
-Veniturile totale realizate în anul 2007, în valori
comparabile cu anul 2016 sunt cu circa 14 % mai
mari.
-Evoluția cifrei de afaceri a fost una pozitivă ,
crescâ nd din anul 2006 de la 57 milioane RON, la74
milioane RON în anul 2016..

Fizic Local -Suprafață totală de 3.710 km²


-Populație 206.261 locuitori avâ nd o densitate de
55,6 loc./km²
- Climă moderată , temperatura maximă absolută de
39,3 grade iar cea minima fiind de -35,2 grade
înregistrată în anul 1947
-Județul ese bogat în resurse minerale și gaze
mofetice.
Socio- Local -În anul 2016, Covalact și Asociația de Tineret Ecou
derulează un program cadru de sprijinire a elevilor
cultural
profesorilor din Sfâ ntu Gheorghe
-“Ş i pe mine mă interesează arhitectura" este un
eveniment organizat în aprilie 2012 cu sprijinul
Ordinului Arhitecţilor din Româ nia.
-Covalact se implică în fiecare an cu sponsorizarea
concursului de debate al Saint George Debate
realizat
în fiecare an ale zilelor orașul Sfâ ntul Gheorghe
-

Național -În 2012 Covalact a început parteneriatul cu grupul


olandez Campina prin care s-a produs
retehnologizarea si modernizarea fabricii din Sfantu
Gheorghe, in vederea fabricarii de iaurturi si
smantana sub marca Campina pentru întreaga piață
din Româ nia.
- Societatea este in faza de implementare a
Tehnologic sistemului
HACCP-cea mai recenta masura în cresterea calită ții
produselor fiind monitorizarea punctelor critice pe
fluxurile tehnologice

Local -Ambele fabrici situate la Sfâ ntu Gheorghe, respectiv


la Miercurea Ciuc, dețin certificate pentru realizarea
tuturor produselor în sistemul de management al
Politico- calită ții ISO 9001:2008 și cel de siguranță a
legislativi alimentului FSSC 22000:2010 acordate de catre TÜ V
Thuringen, organism acreditat internațional de că tre
Consiliul German de Acreditare DAR/TGA, ce atestă
capabilitatea firmei de a furniza consumatorilor
produse de cea mai bună calitate și sigure pentru
consum, fabricate în condiții de igienă maximă și
procese atent monitorizate în fiecare etapa.
Analiza macro-mediului societă ții Covalact
 Analiza de micromediu a societății SC Covalact SA

Factor de analiză Oportunită ți Amenintă ri


Beneficiarii
-Lanțurile de hypermarket-uri sunt cele -Consumatorii manifestă o -Clienții pun accent pe preț, deși
mai importante locuri unde sunt preferință pentru produsele produsele dețin certificate de calitate.
distribuite produsele Covalact ( Metro, Covalact
Sellgross, Carrefour, Cora )

Produse substituibile
-Avâ nd în vedere numarul crescă tor de -Consumatorii manifestă o - Beneficiar pot pretind servicii de
firme ce au ca obiect de activitate preferință pentru produsele livrare a produselor de la fabrica la
fabricarea produselor din lapte, produsele Covalact hypermarket.
Covalact pot fi substituite cu produsele -Produse de calitate înaltă
concurenților certificată de TÜ V Thuringen

Furnizori
-Covlact are încheiate contracte -Comparativ cu anul 2015 se
comerciale cu ferme, asociaţii zoo-tehnice constată o creştere a cantită ţii
şi producă tori individuali mai mari. de lapte achiziţionat,
cuaproximativ 62,82% mai
mult în 2008
-Reducerea cheltuielilor cu
colectarea și transportul
laptelui de la alte puncte prin
creșterea cantită ții colectate
de la ferme pentru materii
prime de calitate superioară .

Concurenți
-Grupul Friesland Foods Româ nia -Numă rul concurenților este -Concurența se bazează pe politica de
(companiile Napolact, SCIL Tâ rgu Mureş mic ( 3 concurenți pe preț.
şi FrieslandRomâ nia) este principalul segmentul de produs )
producă tor de lactate, deţinâ nd o cotă
valorică de 20% pe piaţa internă .
-Danone Româ nia
deţine o cotă de circa 50% din totalul
vâ nză rilor de iaurturi din Româ nia
-Hochland este principalul jucă tor la
categoria brâ nzeturi cu o notorietate de
80% în râ ndul consumatorilor, iar cota de
piaţă a companiei pe segmentele pe care
este prezentă variază între 30% şi 80

Analiza mediului intern al companiei Covalact


 Argumentarea deciziei de investiție

În urma analiză rii societă ții din punct de vedere economic, rezultă că o investiție într-o
linie de producție care să dubleze capacitatea de producție și ambalare a produselor de tip
Brâ nzică de casă este benefică deoarece ar ridica cota de piață mai mult decat procentul

46% in comertul modern pe prima jumatate a anului 2016 (conform Nielsen) pe


care îl deține în prezent.

 Analiza și cuantificarea investiției

 Planul investiției

Grupului dorește achizitionarea unei noi linii de producție pentru Brâ nzica de
Casă investind 15.000 Euro.

Inițiativa Covalact vizează dublarea capacită ții de producție și ambalare pentru unul
dintre cele mai de succes produse din portofoliul companiei: Brâ nzica de Casă de la
Covalact de Ț ară , singurul produs de tip cottage cheese fabricat în Româ nia, din lapte
integral româ nesc.

Brâ nzica de Casă este lider de piață dominant cu o cotă de piață în volum de 46%
în comerțul modern pe prima jumă tate a anului 2016 (conform Nielsen)

Noua linie, ce dispune de o tehnologie ultramodernă , va funcționa în fabrica Covalact


din Sfâ ntu Gheorghe, judeţul Covasna avâ nd productivitate înalta care permite producția
unui volum de 200 tone Brâ nzică de Casă pe lună și ambalarea unui volum de 11.000
pahare de Brâ nzica pe oră .

Mai jos s-a constituit un table din care reies resursele și prețul pe o resursă
necesare implementă rii liniei de producție.

Resursă Preț [ Euro]


Achiziționarea liniei de producție 70.000
Extinderea terenului fabrici unde va fi 10.000
amplasată linia
Avize de mediu 1.500
Contractarea unei firme care sa ofere 6.500
mentenanta utilajului
Extinderea depozitului 7.000
Total 167.000
Costul resurselor necesare pentru amplasarea liniei de producție
Capitolul 3. Evaluarea proiectului de investiții
3. DIMENSIONAREA INVESTIŢIEI

1. Investiţia totală

It = Id + Icl + Icx +Teren

It – investiţie totală
Id – investiţie directă
Icl – investiţie colaterală
Icx–investuţie conexă
Id= 70.000 €
Icl = 1000 €
Icx = 23.500 €
Teren = 500 €
It = 70.000 € + 1 000 € + 23.500 + 500= 95.000 €

Investiţie raportată în lei:

Id= 315.000 lei


Icl = 4.500 lei
Icx = 105.750 lei
Teren = 2.250 lei

It = 315.000+4.500+105.750+2.250= 427.500 lei

2. Investiţia specifică

It
Is = Cp (euro/buc) =95.000€/ 78.500€= 1.21 €
Is = investiţie specifică
It = investiţie totală
Cp = capacitatea de producţie

3. .Indicatorul de eficienţă

Pr
E = It = 168.500€/95.000€= 1.77 €/ investiţie
E = indicator eficienţă
Pr = profit estimat
It = investiţie totală

4. Cheltuieli echivalente
Z = It + T x ( Cp + Cexp + Cpro) = 95.000€ + 1x (78.500€+ 167.000€+ 0 ) =340.500€
Z = media cheltuielilor
It = investiţie totală
T = perioada pe care se face investiţia totală (1 an)
Cp = cheltuieli de productie
Cexp = cheltuieli de exploatare
Cpro = cheltuieli de promovare

 Analiza fluxurilor de numerar


Această investiție va fi implementată în decursului unui an , și va avea o durată
de funcționare de 6 ani , cu o rată de actualizare de 10%.

Cheltuielile de producție vor constitui anual 53.000 Euro , după cum reiese din tabelul
de mai jos:

Cheltuieli de producție
Cheltuieli din activitatea de exploatare Sumă [ Euro ]
Cheltuieli privind consumul de materii
prime 10.500
Cheltuieli privind consumul de energie
electrica+apa+gaza 2.500
Cheltuieli cu salariile angajatului ce va opera linia de productie 40.000
Analiza cheltuielilor de producție
Valoarea anuală a producției va fi de 250.000 Euro.

An IT CProd CT Vnet 1/(1+i)n CTA VnA


1 95.000 - 95.000 - 0.9 85,500 -
2 - 53.000 53.000 250.000 0.82 43460 205.000
3 53.000 53.000 250.000 0.75 39750 187.500
4 53.000 53.000 250.000 0.68 36040 170.000
5 53.000 53.000 250.000 0.62 32860 155.000
6 53.000 53.000 250.000 0.56 29680 140.000
7 53.000 53.000 250.000 0.51 27030 127.500
Total 294320 985.000
Valorile fluxurilor de numerar

Cu ajutorul fluxurilor de numerar se calcuzeaza eficiența investiției:

985.000
ε= = 3,345 , ε >1
294320
iar investiția este eficientă , astfel încâ t
pentru fiecare ron pierdut se obtine 12 bani.

 Analiza indicatorilor financiari

 VAN
Valoarea actualizată netă (VAN) exprimă surplusul de capital rezultat la încheierea
duratei de viață a investiției. Este diferența sintre suma valorilor actualizate ale fluxurilor
de numerar viitoare generate de proiect și costul inițial al investiției.

Formulă pentru calculul indicatorului VAN este urmă toarea:

I0 – investiţie iniţială
Rd – rata dobâ nzii
n – perioada

Calculul indicatorului VAN :

Calculul acestui indicator s-a efectuat cu o rată a dobâ nzii Rd=5%

Interpretarea indicatorului

Conform indicatorului Van >0, această investiție este fezabilă , societatea avâ nd
la încheierea duratei de funcționare a liniei de producție cu un surplus de 166736
€.

Concluzie:

În urma rezultatului pozitiv al indicatorului VAN se concluzioneaza că proiectul


este fezabil.

 RIR

Rata Internă de Rentabilitate (RIR) este cea mai importantă variantă de evaluare a
proiectelor în raport cu metoda VAN. Această metodă permite determinarea performanţelor
unui proiect de investiţii. RIR se bazează pe ipoteza că fluxurile de numerar viitoare pot fi
reinvestite.

Formulă de calcul a indicelui RIR:

I0 – investiţie iniţială

n – perioada

CF – Cash-flow

Pentru efectuarea calcului indicatorului RIR, se consideră rata dobâ nzii Rd=5%.

Interpretarea rezultatului:

Rata Internă de Rentabilitate este egală cu 849.82%, RIR este mai mare decâ t
rata dobâ nzii (12) din acestea rezultă că proiectul v-a fi acceptat.

 IP

Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă rentabilitatea relativă a investiţiei pe întreaga


durată de viaţă a acesteia, respectiv valoarea actualizată netă mai puţin investiţia iniţială
raportată la suma investită iniţial I0. Indicele de profitabilitate arată surplusul de trezorerie
pe întreaga durată de viaţă a investiţiei.

Formulă de calcul a indicelui de profitabilitate este urmă toarea:

VAN – Valoarea actualizată netă

I0 – Investiţia iniţială
Calculul indicelui de profitabilitate:

Intepretarea calcului

Indicele de profitabilitate este de 2,83 Indicele de profitabilitate este mai mare decâ t
1 si exprima rentabilitatea relativa a investitiei .Deoarece este mai mare decat 1 afacerea
v-a fi acceptata.

Concluzie:

Datorită valorii IP-ului, proiectul este acceptat ca fezabil, afacerea considerâ ndu-
se rentabilă .

Capitolul 4. ANALIZA RATELOR FINACIARE

În cadrul unui proces investiţional, analiştii finaciari vor analiza atent companiile de
care sunt interesaţi, prin intermediul unor serii de indicatori economico-financiari. Această
analiză , numită şi analiza fundamentală , constă în cunoaşterea evoluţiei indicatorilor şi în
compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce oferă , posibilitatea de a efectua
analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.
De asemenea, cunoasterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite
efectuarea de comparaţii cu alte entită ţi din sectoare de activitate similare, autohtone sau
internaţionale.

Ratele financiare sunt grupate în urmatoarele categorii:


1. Ratele de lichiditate sau solvabilitate pe termen scurt
2. Ratele de solvabilitate pe termen lung
3. Ratele de rotatie sau managementul activelor
4. Ratele de profitabilitate.

În continuare urmează prezentate principalele categorii de rate financiare, care vor fi


adoptate pentru organizaţia analizată rafină ria Petrobrazi Ploieşti după implementarea
investiţiei în cauză .

1. Ratele de lichiditate sau solvabilitate pe termen scurt

Ratele de solvabilitate pe termen scurt oferă informaţii despre lichiditatea firmei.


Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entită ţii de a se
transforma în bani, fară riscuri. Preocuparea majoră a managementului firmei constă în
determinarea capacită ţii acesteia de a se achita de obligaţiile pe termen scurt care devin
scadente. În consecinţă , aceste rate se focalizează asupra activelor şi pasivelor curente.
a) Rata de lichiditate curentă - RLC

RLC = Active curente / Pasive curente

Rata curentă mă soară capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt
din ansamblul activelor circulante şi compară ansamblul lichidită ţilor potenţiale asociate
actvelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente într-un termen de sub un an.
b) Rata de lichiditate rapidă - RLR

RLR = [ Active curente – Stocuri ] / Pasive curente


Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea întreprinderii de a îşi onora datoriile pe
termen scurt din creanţe, disponibilită ţi bă neşti şi investiţii finaciare pe termen scurt.
c) Rata de lichiditate imediată sau rata cash-ului – RLcash

RLcash = Cash / Pasive curente

Rata lichidită ţii imediată reflect capacitatea în care datoriile pe termen scurt pot fi
acoperite din disponibilită ţi bă neşti şi investiţii financiare pe termen scurt. Intervalul de
referinţă al indicatorului este cuprins între minim şi inclusive 0,2 şi maxim 0,6.

2. Ratele de solvabilitate pe termen lung sau managementul datoriei


Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente
care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a că ror
realizare condiţionează continuarea activită ţii, fie din prevederi obligatorii.

a) Rata îndatorarii totale - Rind

Rind = [ Active totale – Capital propriu ] / Active totale

Rata îndatorarii ţine cont de toate datoriile firmei, indiferent de scadenţa lor sau de
creditorii care le-au generat. Datoria include pasivele curente şi toate celelalte obligaţii ale
firmei. Creditorii preferă rate mici ale îndatorarii, deoarece în acest caz expunerea lor este
redusă . Proprietari au un comportament invers, ei preferă un levier financiar ridicat, fie
pentru a finanţa creşterea economică fie din dorinţa de a nu pierde controlul asupra
companiei daca are emite acţiuni noi.
Această valoare este mai mică decâ t 1 şi astfel se încadrează în limitele normalului. Acest
fapt reflectă faptul că firma îşi gestionează corespunzator datoriile, acestea fiind utilizate cu
succes şi achitate la timp.

b) Rata acoperirii datoriei prin capital propriu - RDCP

RDCP = Datorii totale / Capital propriu


Reflectă gradul în care activitatea este finanţată de capitalurile proprii. Creditorii impun
ca valorile acestei rate să fie subunitare. Peste pragul minim (1) societatea devine
supraîndatorată , datoriile pe termen mediu şi lung depă şind capitaluriile proprii.
Multiplicatorul capitalului propriu – MCP
MCP = Active totale / Capital propriu
Arată de cate ori este mă rit capitalul firmei prin folosirea eficientă a activelor. Cu câ t
este mai mare, cu atâ t firma îşi utilizează mai eficient resursele. Rata de acoperire a
dobânzii - RDOB
RDOB = EBIT / Dobânda = 0

c) Rata de acoperire a dobânzii prin cash - RDcash

RDcash = [ EBIT + Amortizare ] / Dobanda = 0


Deoarece organizaţia nu a optat pentru un împrumut pentru a realiza investiţia, în acest
caz aceste rate de acoperire a dobâ nzii nu se pot calcula.

3. Ratele de rotaţie sau managementul activelor

Ratele folosite în managementul activelor mă soară gradul de eficacitate cu care firma


utilizează activele de care dispune. Toate aceste rate se bazează pe comparaţia dinte cifra de
afaceri si diferite poziţii ale activelor bilanţiere. Această analiză se fundamentează pe faptul
că există un „echilibru” raţional între cifra de afaceri şi anumite poziţii bilanţiere ca stocurile,
activele fixe sau efectele comerciale de primit.
a) Rotatia stocurilor -Rstoc

Rstoc = Costul bunurilor vandute / Stocuri


Rotaţia stocurilor arată influenţa stocurilor existente asupra mişcă rii bilanţiere. O
valoare ridicată a acesteia arată o situaţie favorabilă pentru agentul economic, întrucat îşi
utilizează foarte eficient stocurile.
Ţ inâ nd cont de faptul că rotaţia stocului este lentă , putem spune că organizaţia nu
utilizează eficient stocurile. O viteză de rotaţie a stocurilor mică semnifică faptul că suma de
bani blocată în stocuri este mare, lucru care nu îmbună tă ţeşte lichiditatea. Cu câ t viteza de
rotaţie este mai mică cu atâ t societatea nu poate să facă mai multe operaţiuni fă ră să -şi
sporească activele.

b) Rotatia stocurilor ca durata – Rstoc zile

Rstoc zile = [ 365 ] / Rotatia stocurilor


Rotaţia stocurilor ca durată (zile) reprezintă numarul de zile în care se realizează o
rotaţie completă a acestora. Perioada completă de rotaţie a stocurilor va fi considerată 365
zile, numă rul de zile dintr-un an. Acest indicator este puternic dependent de sectorul de
activitate în care activează firma.

c) Rotaţia creanţelor - RCR

RCR = Vânzări / Creanţe


Rotaţia creanţelor este indicatorul care arată câ t de rapid o companie îşi vinde
produsele. Ciclul economic de producţie se încheie după încasarea facturilor, de aceea este
foarte important ca firma să urmarească acest fenomen şi să calculeze cu atenţie perioada de
recuperare a creanţelor. Cu câ t creanţele sunt recuperate mai repede, cu atâ t firma va incepe
un nou ciclu economic de producţie.
d) Rotaţia creanţelor ca durată - PRCR

PRCR = [ 365 zile ] / Rotaţia creanţelor


Rotaţia creanţelor ca durată (zile) exprimă numă rul de zile în care sunt recuperate
creanţele. În cazul firmei pe care o analiză m, perioada medie de încasare a creanţelor este de
144,51 de zile. Acest lucru scade performanţa financiară a societă ţii prin colectarea într-un
timp lung a creanţelor deţinute asupra clienţilor.

e) Rotaţia activelor totale - RAT

RAT = Vânzări / Active totale


Rotaţia activului arată de câ te ori îşi roteşte firma activele într-o perioadă de 1 an.
Indicatorul este cu atâ t mai favorabil cu câ t are o valoare mai mare.

4. Ratele de profitabilitate
Ratele prezentate în acesta secţiune probabil sunt cele mai cunoscute şi utilizate în
practică . Aceste rate caută să reflecte câ t mai fidel eficienţa cu care firma îşi utilizează
activele şi gestionează oportunită ţile sale.

a) Rata profitului – RP

RP = Profit net / Vânzări


Rata profitului indică marimea profitabilită ţii agentului economic. O rată a profitului
ridicată indică o profitabilitate mare a agentului.
b) Rata de rentabilitate economică (ROA- return on assets)

ROA = Profit net / Active totale


Rata de rentabilitate economică (ROA) este o masură a profitului pentru fiecare RON
investit în active. În cazul firmei analizate ROA are o valoare de 1.2 % , ceea ce indică faptul
că pentru fiecare leu investit aceasta aduce un profit de 12 bani.

c) Rata de rentabilitate finanaciară (ROE-return on equity)

ROE = Profit net / Capital propiu


Rata de rentabilitate financiară (ROE) este o masură a modului în care acţionarii sunt
mulţumiti de investiţiile fă cute în firmă .

Indicatori din Contul


2011 2012 2013 2014 2015
de Profit si Pierdere
Cifra de afaceri 90.434.113 118.526.463 131.853.427 155.513.873 199.493.229

Total venituri 98.825.372 118.995.651 134.033.567 160.055.474 199.540.292

Total cheltuieli 101.564.988 123.083.867 134.941.632 162.751.363 192.546.804


Profit brut -2.739.616 -4.088.216 -908.065 -2.695.889 6.993.488
Profit net -2.796.873 -4.088.216 -1.152.471 -2.800.761 5.919.387
Numar salariati 371 385 339 344 357

CUPRINS:

Capitolul 1. Prezentarea organizaţiei SC COVALACT SA

1. Descriere și domeniul de activitate al societății


Capitolul 2. Argumentarea investiției

2. Identificarea oportunității de investiție

Capitolul 3. Evaluarea proiectului de investiții

3. DIMENSIONAREA INVESTIŢIEI

Capitolul 4. ANALIZA RATELOR FINACIARE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞ TI


FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL AFACERILOR
Plan de investiţii în cadrul S.C COVALACT S.A.

Coordonator: As. Dr. ing. Dumitrescu Andreea


Student: Visan Georgiana Emanuela
Anul IV, B, 1544

Bucureşti
2017