Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
TEMA: CADRUL PENAL EUROPEAN
PRIVIND COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ
ÎN MATERIE PENALĂ
2019
CUPRINS:
1. Introducere………………………………….…………………………..1 pag.
5. Concluzii………………………………………………….…...………7 pag.
6. Referințe…...………………………………………..…………….……8 pag.
INTRODUCERE
Odată cu evoluţia şi progresul pe care îl observăm în toate domeniile, lumea în care trăim
devine din ce în ce mai mică, îndeosebi Europa. Noţiunea de „frontieră” nu mai are acelaşi sens.
Frontierele între ţări nu mai sunt bariere de netrecut ce separau o populaţie de alta. Astfel, tot ce
uşurează viaţa cetăţenilor, uşurează şi activitatea infractorilor. La ora când restricţiile în
călătoriile internaţionale au fost simplificate şi când mijloacele de transport şi comunicare s-au
modernizat, posibilităţile oferite criminalităţii internaţionale au crescut considerabil. Dezvoltarea
economică şi socială a societăţii moderne, implementarea elementelor noi de structură deschid
continuu noi posibilităţi criminalităţii internaţionale. Criminalitatea internațională este
considerată una din amenințările majore la adresa securității mondiale, având o influență
negativă foarte mare asupra dezvoltării sociale, economice, politice și culturale a societății.1
Expresia „criminalitate internaţională” nu înseamnă o categorie de infracţiuni delimitate
juridic. Ea se aplică totuşi la un număr mare de infracţiuni, cum ar fi falsul de monedă, comerţul
cu fiinţe umane, proxenetismul, traficul de droguri, care sunt prevăzute de diverse convenţii
internaţionale. În toate cazurile menţionate, autorii infracţiunilor se dovedesc a fi greu de
identificat şi de arestat. Numai cooperarea şi conlucrarea europeană, schimbul de informaţii
între autorităţile de poliţie ale ţărilor cointeresate, vor contribui la aducerea infractorilor în faţa
justiţiei și la asigurarea securității persoanelor.2
3
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Instrumente-elaborate-sub-ausp43.php
4
O. Gălățeanu, Suport de curs „Drept penal european”
5
V. Melnic Perspectivele dreptului penal al uniunii europene Revistă ştiinţifico-practică Nr.2/2017, p.171
combatere vamală a crimelor legate de droguri; cooperarea poliției (urmăriri periculoase);
cooperarea dintre statele Schengen în probleme de justiție.6 Convenția cu privire la
Implementarea Acordului Schengen a intrat in vigoare la 1 septembrie 1993.
Odată cu intrarea în vigoare a Protocolului de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul
Uniunii Europene din 02.10.1997, s-a integrat cooperarea Schengen in cadrul Uniunii Europene.
Astfel, Comunitatea Europeană și-a asumat competența pentru largile spații ale acqui-urilor
Schengen (Acordul Schengen și variatele prevederi adoptate in acest context), precum și pentru
ulterioara sa dezvoltare.
Aceeași abordare interguvernamentală a fost aplicată pentru măsurile de cooperare
polițienească adoptate de un grup mic de state membre în temeiul Tratatului de la Prüm, care
conținea dispoziții privind schimbul de informații referitoare la ADN, amprente digitale și datele
de înmatriculare ale autovehiculelor. Tratatul de la Prüm a fost introdus complet în legislația
Uniunii prin Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008.7
La 13 decembrie 2007 statele membre U.E. au semnat Tratatul de la Lisabona, care a
intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. În urma semnării Tratatului respectiv, dispare pilonul III –
Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Urmare a reformei aduse de acest Tratat,
U.E. dezvoltă politici comune în domeniul azilului, imigrației și controlului la frontierele
externe, ia măsuri pentru prevenirea infracționalității de mare amploare și pentru ghidarea și
cooperarea dintre autoritățile polițienești și judiciare competente.
Tratatul de la Lisabona a întărit EUROPOL și EUROJUST pentru a avea un răspuns
eficient la acțiunile de criminalitate organizată, traficul de persoane și infracțiunilor de spălare a
banilor, fapte, ce prin urmările grave pe care le au, prezintă un interes comun al statelor membre
și fac obiectul unei politici a U.E.8
9
V. Lungu, S. Văcaru, Cooperarea juridică internațională în materie penală, Chișinău 2011, p. 40
10
O. Gălățeanu, Suport de curs „Drept penal european”
monitorizare a internetului menită să combată propaganda teroristă online și alte activități
extremiste. Unitatea și-a început activitatea la 1 iulie 2015. Ulterior, în urma atacurilor teroriste
din noiembrie 2015 de la Paris, Consiliul a extins mandatul EUROPOL de combatere a
terorismului prin lansarea, la 1 ianuarie 2016, a Centrului european de combatere a terorismului,
la care sunt detașați din statele membre experți în combaterea terorismului, pentru a crește
capacitatea de anchetă transfrontalieră a EUROPOL.
În 2014 și începutul anului 2015, EUROPOL a lansat în martie 2015 Operațiunea comună
MARE în efortul de a sprijini acțiunile de contracarare a traficului de ființe umane. EUROPOL
contribuie, de asemenea, la această operațiune prin implicarea sa în așa-numitele „hotspots” la
granițele externe. EUROPOL a semnat acorduri de cooperare cu Interpolul și cu Statele Unite.
În mai 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat noul Regulament EUROPOL. 11
Regulamentul facilitează crearea de către EUROPOL a unor unități specializate pentru a
răspunde la amenințările emergente, instituie norme privind unitățile existente (cum ar fi unitățile
de combatere a terorismului menționate anterior) și prevede un regim mai solid de protecție a
datelor, guvernanță consolidată și responsabilitate sporită a agenției, ceea ce se va realiza prin
intermediul unui grup comun de control parlamentar care ar reuni Parlamentul European și
parlamentele naționale.
11
Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a
Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului.
12
https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/cepol_ro
CEPOL organizează cursuri de formare avansate și inovatoare. Agenția integrează cele
mai recente cunoștințe și evoluții din domeniul cercetării și tehnologiei în programele sale de
formare și întărește cooperarea între autoritățile polițienești.
CONCLUZII
Cu toate că obiectivul principal al Uniunii Europene este de a fi un spaţiu al libertăţii,
securităţii şi al justiţiei, şi de a asigura tuturor cetăţenilor ei un nivel ridicat de siguranţă, trebuie
să avem în vedere faptul că, pe lângă numeroasele ei beneficii, libertatea de circulaţie
favorizează fenomenul infracţional transeuropean, astfel încât se impune o cooperare
polițienească, tot mai eficientă între statele membre ale Uniunii Europene.15
Cooperarea polițienească eficace reprezintă un element esențial care contribuie la
transformarea Uniune Europeană într-un spațiu de libertate, securitate și justiție bazat pe
respectarea drepturilor fundamentale. Cooperarea transfrontalieră între agențiile de ordine
publică - care implică forțele de poliție, vămile și alte servicii de asigurare a ordinii publice - este
destinată prevenirii, detectării și anchetării infracțiunilor penale din întreaga UE. În practică,
această cooperare privește, în principal, infracțiunile grave precum criminalitatea organizată,
traficul de droguri, traficul de ființe umane, criminalitatea informatică.
În urma studiului efectuat, remarcăm că politicile și cooperarea polițienească în spațiul
european sunt în continuă dezvoltare. Cu toate acestea, este necesară perfecționarea continuă a
cadrului normativ ce vizează cooperarea polițienească, în scopul contracarării mai eficace a
amenințărilor și infracțiunilor paneuropene, cu respectarea normelor UE în materie și drepturilor
fundamentale ale omului.
REFERINȚE
Acte normative, monografii, articole de specialitate:
14
https://eurlex.europa.eu/summary/chapter/justice_freedom_security/2304.html?obsolete=false&root
=2304&locale=ro#arrow_230401
15
Agata-Mihaela POPESCU, Importanța cooperării polițienești internaționale, Acta Universitatis George Bacovia.
Juridica - Volume 3. Issue 2/2014, P.5
1. Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai
2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii
(Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI,
2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului;
2. V. Lungu, S. Văcaru, Cooperarea juridică internațională în materie penală, Chișinău
2011;
3. O. Gălățeanu, Suport de curs „Drept penal european”;
4. Agata-Mihaela POPESCU, Importanța cooperării polițienești internaționale, Acta
Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 3. Issue 2/2014;
5. V. Melnic Perspectivele dreptului penal al uniunii europene Revistă ştiinţifico-practică
Nr.2/2017
Surse internet:
6. http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/cooperare
%20politieneasca/cooperare%20 politieneasca.pdf;
7. http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Instrumente-elaborate-sub-ausp43.php;
8. http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/ACORDUL-DE-LA-SCHENGEN-DIN-
IUN93681.php;
9. http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/156/cooperarea-politieneasca;
10. https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/cepol_ro;
11. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT;
12. https://eurlex.europa.eu/summary/chapter/justice_freedom_security/2304.html?
obsolete=false&root=2304&locale=ro#arrow_230401.