Management Financiar International

Prof. Costea Munteanu

REI ASE 2006-2007
Spec. Afaceri Internaţionale
An III zi

Suport de curs 2

Costul de oportunitate &

Valoarea temporala a banilor
 Costul de oportunitate
1. Definire

■ Costul de oportunitate al unei decizii ⇒ renuntarea la alte alternative ceruta de insasi aplicarea deciziei luate:
■ renuntarea la alte alternative intervine atunci cand aplicarea unei decizii deja luate implica utilizarea
partiala sau integrala a unei resurse limitate de care dispune firma
■ folosirea resursei limitate pentru utilizarea avuta in vedere prin decizia luata nu poate fi realizata decat
prin renuntarea la alte utilizari alternative

■ Ilustrari reprezentative pentru semnificatia costului de oportunitate:

(1) Costul de oportunitate al fondurilor utilizate de o persoana in propria sa afacere il reprezinta dobanda pe
care ar fi obtinut-o (sau profiturile obtenabile, corectate pentru diferentele posibile in ceea ce priveste gradele
diferite de risc) daca aceste fonduri ar fi fost utilizate nu in propria afacere ci in alte oportunitati de afaceri
(2) Costul de oportunitate al timpului unei persoane liber-profesioniste il reprezinta salariul pe care l-ar obtine
daca s-ar angaja ( cu o corectie pentru “venitul psihic” relativ implicat in ocupatiile alternative )
(3) Costul de oportunitate al timpului unui student la cursuri de zi il reprezinta venitul pe care l-ar obtine
studentul daca, in loc sa urmeze cursurile, seminariile si sa-si pregateasca sustinerea examenelor, el s-ar implica
in activitati generatoare de castiguri
(4) Costul de oportunitate al utilizarii unui echipament pentru fabricarea unui anume produs il reprezinta
renuntarea la veniturile care s-ar fi putut obtine prin utilizarea echipamentului respectiv pentru fabricarea altor
produse
(5) Costul de oportunitate al utilizarii unui echipament (detinut ca proprietar) ce nu poate fi folosit in nici o alta
utilizare alternativa este zero, intrucat utilizarea existenta a echipamentului nu implica sacrificiul nici unei alte
utilizari alternative

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 2 of 17

 Costul de oportunitate
2. Similitudini

■ Strans legata de conceptul de cost de oportunitate este distinctia ce exista intre costurile explicite si costurile
implicite
(a) Costurile explicite
■ sunt inregistate in evidenta contabila (conturi)
Exemple: platile efectuate pentru achizitionarea de materii prime
platile pentru remunerarea fortei de munca
(b) Costurile implicite
■ nu sunt inregistrate in evidenta contabila
■ reprezinta sacrificii/ renuntari ce nu pot fi evidentiate contabil
Exemplu: utilizarea capitalului furnizat de proprietari (actionari)

■ Similar acestei distinctii, costul de oportunitate este un cost “implicit”, ci nu o cheltuiala explicit evidentiata in
contabilitate
• el este insasi renuntarea la utilizarile alternative ale unei resurse de care dispunem
• el se constituie simultan dintr-o actualizare (utilizarea pentru care s-a optat) si o virtualizare (posibilele alte
utilizari, la care se renunta insa in favoarea celei optate)
• in esenta, costul de oportunitate isi ia fiintarea din legatura ce opereaza intre imanent (utilizarea optata) si
transcendent (alternativele sacrificate)

■ Aceasta legatura este vizibila doar pentru ochii economistului. Ochii contabilului nu o vad.

■ Din punct de vedere contabil, pierderea reprezentata de utilizarile la care se renunta este invizibila, iar costurile
asociate acestei pierderi pur si simplu nu exista

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 3 of 17

 Costul de oportunitate
3. Deosebiri

■ Distinctia de substanta intre viziunea economistului si cea a contabilului - privita intr-un plan mai general - este
foarte bine ilustrata de existenta a doua concepte asupra costurilor:
(a) Costul alternativelor sacrificate (costul in viziunea economistului)
Economistul considera ca este potrivit sa defineasca costul ca reprezentand valoarea alternativelor la
care se renunta in scopul obtinerii unui anumit lucru (bun/serviciu)
(b) Costul ca si cheltuiala (costul in viziunea contabilului)
Contabilul defineste costul unui lucru anume (bun/serviciu) ca reprezentand totalul cheltuielilor banesti
necesare pentru obtinerea lucrului respectiv

■ Valoarea alternativelor la care se renunta nu este in mod necesar diferita de totalul cheltuielilor banesti:
8 cele doua marimi sunt egale numai si numai daca preturile la care se calculeaza cheltuielile banesti
reflecta corect valoarea utilizarilor alternative ale resurselor (disponibile)
8 daca nu, cele doua concepte asupra costurilor devin divergente. In acest caz, intrucat costul in viziunea
economistului (costul de oportunitate) reflecta sacrificiul real implicat de obtinerea unui anumit lucru,
viziunea eronata este cea a contabilului (care vede costul ca o cheltuiala contabila explicita) ⇒ vezi
Friedrich von Wieser (1851-1926), parintele principiului costului de oportunitate

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 4 of 17

 Costul de oportunitate
4. Cateva concluzii

8 Principiul costului de oportunitate implica sa ne punem problema a ceea ce este sacrificat (la ce se renunta)
prin optiunea pentru o anume alternativa de actiune (ca utilizare a resurselor limitate de care dispunem)

8 Conceptul este preferat de economisti intrucat el conduce spre un proces mai rational de luare a deciziei,
proces prin care castigurile ce pot fi obtinute printr-o anumita utilizare a resurselor (disponibile) sunt comparate
cu costurile reale implicate de acea utilizare (costurile sunt reale, intrucat ele nu se rezuma numai la cheltuielile
contabile explicite, ci includ si pierderile/costurile implicite legate de utilizarile alternative sacrificate/la care se
renunta)

8 In definitiv, deosebirea intre viziunea economistului si cea a contabilului privind intelesul notiunii de cost poate fi,
probabil, atribuita faptului ca economistul este primordial interesat in luarea unor decizii optime, pe cand
contabilul este in mod traditional mult mai interesat de inregistrarea si prezentarea post-factum a fluxurilor de
fonduri banesti asociate activitatii firmei

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 5 of 17

 Costul de oportunitate
5. Modul de calcul

■ Conceptul de cost de oportunitate focalizeaza atentia pe veniturile nete ce ar putea fi obtinute prin cea mai buna
utilizare alternativa a unei resurse limitate (sau pachet de resurse)

■ Costul de oportunitate se calculeaza ca reprezentand suma totala a veniturilor ce ar putea fi obtinute prin
utilizarea alternativa minus orice scadere a costurilor altor resurse ce rezulta din renuntarea la utilizarea
alternativa

■ Inseamna ca, prin costul de oportunitate, intelegem venitul net la care se renunta (care se sacrifica) in scopul
folosirii resursei (pachetului de resurse) pentru o anume utilizare optata. Altfel spus, costul de oportunitate
reprezinta rata profitului cea mai ridicata pe care o utilizare alternativa a unei resurse (pachet de resurse) ar
asigura-o

CONCLUZIE:

 Costul de oportunitate (si nu costul contabil explicit) este cel ce trebuie folosit atunci cand calculam profitul
economic ce poate fi obtinut printr-o anumita utilizare a unei resurse (limitate)
8 profitul economic este pozitiv pentru cea mai buna utilizare a unei astfel de resurse, si negativ pentru
toate celelalte utilizari
8 profitul economic legat de o anumita utilizare a resursei disponibile se calculeaza ca un venit total ce
poate fi obtinut prin respectiva utilizare minus costurile economice totale, ce includ costurile (contabile)
explicite legate de utilizarea respectiva plus costul de oportunitate al resursei disponibile (reprezentat de
profitul pe care l-ar fi adus cea mai avantajoasa utilizare alternativa sacrificata)

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 6 of 17

 Valoarea in timp a banilor
1. Timpul are valoare – Banul are temporalitate

Valoarea timpului

■ in general,valoarea timpului este pretul pus de un investitor pe timpul cat trebuie sa astepte
pana cand investitia ajunge la scadenta

Banul isi schimba valoarea in timp

■ reflecta faptul ca 1 leu azi valoreaza mai mult decat 1 leu peste un an, chiar fara inflatie
ƒ 2 motive de baza:
1) incertitudinea privind recuperarea banilor
2) un leu azi poate fi investit si genereaza o suma mai mare in viitor (costul de
oportunitate)

■ se determina prin calcularea valorii viitoare si a valorii prezente a banilor

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 7 of 17

 Valoarea in timp a banilor
2. Valoarea viitoare si prezenta a banilor

■ Valoarea viitoare
8 Este valoarea in viitor a unei sume prezente
8 Se determina prin operatia de fructificare/compunere
8 Se foloseste factorul de fructificare

= (1 + r)n,

unde r = rata dobanzii (ca rata a profitului)

n = numarul de ani

■ Valoarea prezenta
8 Este valoarea de astazi a unei sume ce urmeaza a fi primita in viitor
8 Se determina prin operatia de actualizare / discontare / descompunere
8 Se foloseste factorul de actualizare

= 1 ,
(1+r)n
unde r = rata de actualizare
n = numarul de ani

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 8 of 17

 Valoarea in timp a banilor
3. Fructificarea

■ Dobanda compusa
– un depozit bancar de 100 u.m.
– rata dobanzii = 10% anual
– suma dupa 1 an: 100 x (1 + 10%) = 100 x 1,1 = 110
– suma dupa 2 ani: 100 x 1,1 x (1 + 10%) = 100 x 1,12
– ...
– suma dupa n ani: 100 x 1,1n-1 x (1 + 10%) = 1oo x 1,1n

 Concluzia:
Valoarea a 100 u.m. peste n ani este de 100 x 1,1n, daca dorim o dobanda de 10% pe an.

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 9 of 17

 Valoarea in timp a banilor
4. Actualizarea (Dimensiunea “statica”)

■ Problema valorii prezente pentru 10% dobanda pe an

■ valoarea viitoare peste n ani: V V = 100 x 1,1n

■ valoarea prezenta VP = V V/1,1n = 100
■ sau VP = V V/(1+ r)n, unde r este rata anuala a dobanzii si n este anul in care intram in posesia sumei

■ Calculul valorii prezente este simplu. Mai complicata este determinarea corecta a ratei de actualizare, tinand
cont de ceea ce reprezinta sau ce cuprinde ea. Altfel spus, de care este rolul sau:

■ Cazul in care firma ce realizeaza proiectul de investitii dispune de propriile sale fonduri: in acesta situatie,
rata de actualizare este rata profitului ce ar putea fi obtinuta prin diferite modalitati alternative comparabile
de investire [rata de actualizare = costul de oportunitate al capitalului firmei]

■ Cazul in care firma nu dispune de fonduri proprii si trebuie sa le atraga din afara ei: in aceasta situatie,
cand firma isi finateaza investitia cu capital atras de la actionari sau creditori (capital propriu/capital de
imprumut), rata de actualizare este rata profitului ceruta de investitori –actionari sau creditori– [rata de
actualizare = costul de oportunitate al capitalului investitorilor]

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 10 of 17

 Valoarea in timp a banilor
5. Actualizarea (Dimensiunea “dinamica”)

Valoarea actualizata (prezenta) a unui flux de incasari

- ex: an 1 100 u.m. 10%
- an 2 150 u.m. 10%
- an 3 200 u.m. 10%

VA = 100 + 150 + 200 =

(1+0,1)1 (1+ 01 , )2 (1+ 01, )3
= 100 × 0,9091+ 150 × 0,8264 + 200 × 0,7513 = +364,93u.m.
C C C
VA = 1 + 2 + 3 +...+ Cn =
(1+ r)1 (1+ r)2 (1+ r)3 (1+ r)n
n
= ∑ Ct (1+ r )−t
t=1

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 11 of 17

 Valoarea prezentă şi valoarea viitoare a unei sume de bani

VVn = VP (1 + k)n = VP (FVIFk,n)

unde avem: VVn = valoarea viitoare;

VP = valoarea prezentă;
k = rata dobânzii;
n = numărul de perioade;

iar FVIFk,n = (1 + k)n = „future value interest factor” = factorul de compunere pentru dobânda k şi n număr de
perioade;

sau:

VV 1
VP = n
= VV = VV PVIF
(1 + k )n n
(1 + k )
n n k ,n

unde PVIFk,n = „present value interest factor” = factorul de actualizare pentru dobânda k şi n număr de perioade;

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 12 of 17

 Anuităţi

ƒ Anuitate = o sumă fixă plătită în fiecare perioadă timp de un număr specificat de perioade.

ƒ Dacă plata se face la sfârşitul perioadei, avem de-a face cu o anuitate obişnuită (engl.
„ordinary annuity”).

ƒ Dacă plata se realizează la începutul perioadei, avem de-a face cu o anuitate specială sau
cuvenită (engl. „due annuity”).

ƒ În general, în finanţe, anuităţile obişnuite sunt cele care apar cel mai frecvent.

Ex. 100 u.m. plătiţi anual timp de 5 ani - în total 500 u.m. - reprezintă o anuitate

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 13 of 17

 Valoarea viitoare a unei anuităţi

ƒ Valoarea viitoare a unei anuităţi = suma valorilor viitoare a tuturor plăţilor care fac parte din
anuitate

VVAn = PMT + PMT (1 + k)1 + PMT (1 + k)2 + ... + PMT (1 + k)n-1

unde: VVAn = valoarea viitoare a anuităţii;

PMT = plata anuală componentă a anuităţii („payment”);
k = rata dobânzii;
n = numărul de perioade;

ƒ Avem deci:

VVA = PMT ∑ (1 + k ) = PMT ( FVIFA )

n t −1

n k ,n
t =1

unde: FVIFAk,n = „future value interest factor of an annuity” = factorul de compunere al unei anuităţi

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 14 of 17

 Valoarea prezentă a unei anuităţi

ƒ Valoarea prezentă a unei anuităţi = suma valorilor prezente ale plăţilor care compun anuitatea în cauză..
Permite comparabilitatea unor fluxuri de numerar inegale (ca mărime, perioadă, dobânzi ş.a.m.d.) prin
actualizarea tuturor la momentul prezent.

PMT PMT PMT 1n

VPA = + + ... + = PMT ∑ = PMT ( PVIFA )
n
(1 + k ) (1 + k )
1 2
(1 + k ) n
(1 + k )
t =1
t k ,n

unde: PVIFAk,n = „present value interest factor of an annuity”

= factorul de actualizare al unei anuităţi pentru k,n

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 15 of 17

 Perpetuităţi

ƒ Perpetuităţile sunt o sumă fixă plătită periodic (de regulă anual) pentru un număr infinit de perioade. Ele sunt
anuităţi care continuă la infinit.

PMT
VPP =
k
unde: VPP = valoarea prezentă a perpetuităţii;
PMT = suma plătită anual („payment”);
k = rata dobânzii.

ƒ Plata la infinit a unei sume de 100 u.m. anual, dacă dobânda este de 10%, valorează în prezent 1000 u.m.
Dacă dobânda este de 5%, valoarea prezentă a perpetuitaţii va fi de 2000 u.m.

ƒ Utilizarea perpetuităţilor în finanţe:

- titluri de datorie emise fără scadenţe (binecunoscutele „rente” din secolul al XIX-lea): mai puţin întâlnite
în prezent;
- evaluarea acţiunilor unei companii: când, pentru a uşura evaluarea, se presupune că, începând dintr-
un moment dat în viitor, fluxurile de numerar pe care le va genera compania sunt constante. Valoarea
companiei din acel moment se numeşte „valoare de orizont” (engl. „horizon value”).

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 16 of 17

 Caz particular al anuităţilor: Împrumutul amortizabil

ƒ Una dintre cele mai importante aplicaţii ale anuităţilor sunt în cazul achiziţiilor de proprietăţi imobiliare pe ipotecă sau al bunurilor
de folosinţă îndelungată. Restituirea acestor credite de către debitori (de regulă persoane fizice) se face prin plăţi anuale egale ca
mărime, plăţi care includ atât o componentă ce vizează restituirea creditului în sine (engl. „principal”) cât şi plata dobânzii la acest
credit (la partea din credit rămasă nerestituită).

ƒ Presupunem că împrumutăm 1000 u.m. la o rată de 6% pe o perioadă de 3 ani. Restituirea creditului se face în 3 tranşe anuale
egale la sfârşitul fiecărui an.

ƒ Elementul necunoscut este mărimea tranşei anuale de plătit de către debitor. Caracteristica plăţilor în acest caz este
asemănătoare unei anuităţi pe 3 ani a cărei valoare prezentă este de 1000 u.m. şi care oferă o rată a dobânzii de 6%.

VPAn = PMT (PVIFAk,n)

1000 u.m. = PMT 2,6730 → PMT = 374,11 u.m.

ƒ Prin „schema de amortizare” putem detalia cele 2 componente ale plăţii anuale pe partea din credit restituită şi pe dobânda plătită
în acel an. Întotdeauna, dobânda se calculează la creditul rămas nerestituit la începutul anului.

Schema de amortizare a unui împrumut amortizabil

An Suma iniţială Suma de plată Dobânda Plata tranşă credit Suma rămasă de plată
1 1000,00 374,11 60,00 314,11 685,89
2 685,89 374,11 41,15 332,96 352,93
3 352,93 374,11 21,18 352,93 0
Total 1122,33 122,33 1000

ƒ Dobânda se calculează prin înulţirea creditului nerestituit la începutul anului cu rata dobânzii.

Management Financiar International – Costea Munteanu Suport de curs 2 - Page 17 of 17