Macroeconomia Mereniuc Alexandru

Lucru individual: De analizat, folosind datele din

statistica.md și bnm.md, principalele agreate monetare pe
piața monetară pentru perioada 2000-2016.

Agregatele monetare sunt indicatorii utilizaţi pe larg în cazul analizei monetare

care presupune studiul fenomenului de creaţie monetară, dar şi a modificărilor
consemnate în structura şi dimensiunea masei monetare cu efectele ulterioare.
Importanţa agregatelor monetare poate fi justificată prin rolul acestora în calitate
de:
- indicator statistico-monetar ce permite măsurarea masei monetare şi explicarea
modificării acesteia în timp ca urmare a influenţelor de natură economică, politică
sau socială, ce acţionează atât pe plan intern, cât şi extern;
- instrument indirect de politică economică pentru atingerea obiectivelor
intermediare de politică monetară (regimul de ţintire a agregatelor monetare).
Având în vedere că, structura şi numărul agregatelor monetare sunt diferite de la o
ţară la alta, în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţei financiare şi de situaţia
economică a ţării, sunt necesare criterii comune conform cărora vor fi clasificate
aceste agregate. În acest sens, au fost elaborate standarde la nivel internaţional de
către organizaţiile internaţionale, precum ar fi Fondul Monetar Internaţional sau
Banca Centrală Europeană, în baza cărora se fundamentează metodologia de calcul
a agregatelor monetare.
Utilizarea agregatelor monetare presupune definirea conceptuală şi evaluarea
cantitativă a acestor indicatori, luând în consideraţie următoarele particularităţi
similare agregatelor monetare independent de ţară:
1. caracter progresiv al agregatelor după regula că cel mai mic agregat se conţine în
toate celelalte, iar agregatul cel mai mare include toate agregatele mai mici.
2. divizarea acestora conform criteriului lichidităţii, ordinea acestora ne fiind
întâmplătoare (spre exemplu, în cazul Republicii Moldova M0 fiind agregatul cu
cea mai înaltă lichiditate, iar M3 fiind format din active cu un grad mai redus al
lichidităţii).
3. sunt indicatori de stoc, care de regulă sunt definiţi la o dată anumită (ex. 31
decembrie 2012, similar graficului nr.1.).
 Tabelul nr.1: Definirea agregatelor
monetare în Republica Moldova

  M M M M
0 1 2 3
Bani în
X X X X
circulaţie

Depozite la
  X X X
vedere

Depozite la
    X X
termen

Instrumentel
e pieţei     X X
monetare

Depozite în
      X
valută străină

Conform metodologiei elaborate de către BNM, structura masei monetare pentru

Republica Moldova este reprezentată în tabelul nr.1, fiind formată din 4 agregate
monetare (spre exemplu, în Franţa şi Anglia se operează, de asemenea, cu 4
agregate monetare, iar în SUA, acestea sunt în număr de 6).
În cazul Republicii Moldova, pe parcursul anilor 1994-2008 agregatele monetare
au servit o bună parte de timp ca obiectiv intermediar pentru politica monetară,
perioadă în care obiectivul stabilităţii preţurilor s-a realizat prin intermediul ţintirii
agregatelor monetare. Începând cu anul 2009 aceşti indicatori statistico-monetari
sunt utilizaţi în analiza economică pentru determinarea din timp a efectelor
inflaţioniste.
Datele din statistica monetară disponibile la sfârşitul anului 2012 reflectă
componenţa agregatului monetar M3 conform graficului nr.1. Cele mai mari
ponderi le au depozitele la termen şi cele în valută străină, deţinând câte 29.0 la
sută în M3, restul componentelor având ponderi mai mici, banii în circulaţie – 27.0
la sută, iar depozitele la vedere –15.0 la sută. În graficul nr.2. sunt reflectate
modificările structurale ale masei monetare pe parcursul anilor 2000-2012. Cele
mai semnificative schimbări au survenit în ponderile depozitelor la termen, care au
fost în continuă creştere pe parcursul perioadei observabile, de la 15.7 la sută până
la 28.9 la sută, concomitent cu diminuarea pronunţată a ponderii banilor în
circulaţie de la 41.9 la sută la finele anului 2000 până la 26.7 la sută la 31
decembrie 2012. Reducerea banilor în circulaţie este o consecinţă a dezvoltării
segmentului de piaţă pe care sunt tranzacţionaţi banii electronici, iar majorarea
ponderii depozitelor la termen denotă încrederea deponenţilor în stabilitatea
sistemului financiar bancar al ţării şi dezvoltarea acestui sector în ultimii 10 ani.
Graficul nr. 1.
Depozite la
vedere Cota procentuală
15% Depozite în
valută a componentelor
29%
agregatului
monetar M3
(31.12.2012)
Bani în
circulaţie
27%

Depozite la
termen
Depozite în valută IPM 29%
Depozite la termen Bani în circulaţie
Depozite la vedere

Graficul nr. 2. Evoluția structurii agregatelor monetare în perioada anilor

2000-2012
 
Evoluția inflației
În trimestrul I, 2013 ritmul anual al inflației a constituit 4.4 la sută, fiind cu 0.5 puncte
procentuale superior celui din trimestrul precedent. Evoluția ascendentă a acestuia a fost
determinată, în cea mai mare parte, de intensificarea presiunilor din partea prețurilor alimentare
generată de condițiile secetoase din anul precedent și, într-o masură mai mică, de majorarea
accizelor, TVA și de deprecierea cursului nominal efectiv de schimb al monedei naționale față de
valutele principalilor parteneri comerciali. Totodată, temperarea cererii și evoluția prețurilor la
produsele alimentare pe plan mondial au avut un efect dezinflaționist asupra prețurilor în
perioada de referință. Ritmul anual al inflației de bază în trimestrul I, 2013 a constituit 4.0 la
sută, fiind cu 0.4 puncte procentuale superior celui din trimestrul precedent. Atât ritmul anual al
inflației, cât și cel al inflației de bază s-au încadrat în continuare în intervalul de 5.0 la sută ± 1.5
puncte procentuale, obiectiv stabilit conform Strategiei politicii monetare pe termen mediu.
Evoluția ritmului anual al IPC în trimestrul I, 2013 denotă, în principal, realizarea ipotezelor din
cadrul proiecției inflației pentru trimestrul I, 2013 din Raportul asupra inflației nr. 1, 2013.
Datele efective pentru perioada de referința au fost doar cu 0.2 puncte procentuale inferioare
valorii anticipate anterior. În trimestrul I, 2013 ritmul anual al indicelui prețurilor producției
industriale a constituit 2.2 la sută și a continuat astfel, tendința descendentă semnalată de la
începutul anului 2012. Pe de altă parte, ritmul anual al prețurilor în construcții a constituit 10.6 la
sută majorându-se ăstfel cu 1.9 puncte procentuale comparativ cu cel din trimestrul precedent.
 

Mediul extern
Evoluția economiei mondiale, în trimestrul I, 2013, a fost contradictorie perspectivelor anunțate
la sfârșitul anului 2012. Deși s-a anticipat un început de recuperare a economiei în zona euro,
statisticile macroeconomice publicate pe parcursul ultimelor trei luni denotă un regres continuu
al activității economice, criza bancara din Cipru amplificând și mai mult complexitatea crizei din
zona euro. Economia Statelor Unite ale Americii avansează relativ lent iar soluționarea pe etape
a problemelor aferente politicii fiscale în funcție de atingerea apogeului subiectului în cauza a
condus la diminuarea încrederii investitorilor în consecvența pe termen lung a economiei
americane. Perspectivele de creștere a economiilor emergente arată o dezvoltare relativ stabilă,
aceasta preconizându-se a fi motorul avansării economiei mondiale în anul 2013.
Incertitudinile privind evoluția ulterioară a economiei mondiale sunt generate de reorientarea
politicilor economice, de declinul acordării împrumuturilor în sectorul privat temperarea ritmului
de creștere a economiilor sub povară măsurilor de austeritate și de recuperarea incompletă a
echilibrului dintre cererea și oferta mondială. De asemenea, accelerarea ritmului de creștere ă
prețurilor internaționale la materiile prime este în detrimentul reluării rapide a unui ritm robust
de creștere în sectoarele afectate semnificativ de conjunctura nefastă a economiei mondiale din
ultimii ani. O tendință accentuată a economiei mondiale în primele luni ale anului curent a fost
reprezentată de volatilitatea puternica a parității monedelor de circulație internațională, ceea ce a
creat preocupări majore privind evoluția exporturilor în economiile vizate.
 

Evoluții ale activitații economice

După creșterile semnificative din anii 2010 și 2011, în anul 2012 dinamica anuală a PIB a intrat
în teritoriu negativ, constituind minus 0.8 la sută, ca rezultat al unei evoluții nefavorabile
pronunțate a sectorului agricol determinate de secetă, dar și a unui mediu extern mai puțin
prielnic, în special a contractării economiei europene. În trimestrul IV, 2012 contractarea
economiei a fost și mai pronunțată, astfel încât PIB s-a diminuat cu 2.5 la sută comparativ cu
trimestrul IV, 2011. În anul 2012, creșterea consumului gospodariilor populației a înregistrat o
valoare de doar 1.0 la sută, în contextul unei evoluții temperate a venitului disponibil al acestora,
dar mai ales al contractării consumului de bunuri și servicii în natură. Consumul final al
ădministrației publice a consemnat o majorare de 0.5 la sută comparativ cu anul 2011. Formarea
brută de capital fix, de asemenea, a avut o dinamica modestă, majorându-se doar cu 0.4 la sută,
ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru reparații capitale ale mijloacelor fixe, în timp ce
investițiile capitale s-au contractat. Exporturile și importurile au înregistrat creșteri de 2.3 și,
respectiv, 2.5 la sută, valori mult mai modeste decât în perioadele precedente, iar în trimestrul
IV, 2012 acestea au înregistrat ritmuri negative de creștere. Valoarea adaugată aferentă
agriculturii a înregistrat o reducere de 23.3 la sută, iar industria - creșteri ușoare de 0.5 la sută.
Valoarea adăugată brută aferentă serviciilor a consemnat o majorare de 4.1 la suta, în cea mai
mare parte datorită evoluției comerțului. În trimestrul IV, 2012, rata șomajului a constituit 5.9 la
sută, fiind în diminuare comparativ cu perioada similară a anului 2011. Cu toate acestea, numarul
populației ocupate a fost în scadere cu 1.0 la sută comparativ cu trimestrul IV, 2011.
 

Promovarea politicii monetare

În primele trei luni ale anului 2013, în cadrul a trei ședințe consecutive desfășurate pe subiectul
politicii monetare, BNM a adoptat trei decizii de menținere a ratei de bază la nivelul de 4.5 la
sută anual, rata plasându-se la acest prag încă din luna martie a anului 2012.
În contextul politicii monetare promovate, precum și în vederea asigurării consolidării rezervelor
valutare, pe parcursul trimestrului I, 2013 BNM a intervenit pe piața valutară internă în calitate
de cumpărător de valută străină. Pe parcursul perioadei analizate, volumul tranzacțiilor Băncii
Naționale a Moldovei efectuate pe piața valutară interbancară contra lei moldovenești a constituit
24.21 milioane dolari SUA.
În trimestrul I, 2013 s-a înregistrat o accelerare a ritmurilor de creștere a agregatelor monetare,
media trimestrială în termeni anuali constituind 25.6 la sută pentru M2 și 22.1 la sută pentru M3,
fiind cu 2.9 și 3.5 puncte procentuale, respectiv, peste nivelul creșterilor din trimestrul precedent.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile licențiate, pe parcursul trimestrului I 2013, au
avut o evoluție stabilă, înregistrând creșteri sau diminuări nesemnificative. La sfârșitul lunii
martie 2013, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat
12.77 la sută, și la cele în valută străină - 8.20 la sută. La rândul lor, randamentele plasamentelor
bancare la termen au înregistrat valori inferioare celor din trimestrul precedent atât în moneda
naționala, cât și în valută străină.
 

Prognoza inflației pe termen mediu

Proiecția curentă plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4.1 la sută în medie pentru anul
2013, fiind inferior cu 0.5 puncte procentuale celui anticipat în cadrul Raportului asupra inflației
nr. 1, 2013. Prognoza ratei medii anuale a inflației pentru 2014 a rămas neschimbată, constituind
3.7 la sută. Pe parcursul perioadei de prognoză, rata anuală a inflației se va încadra în intervalul
de variație, aflându-se, totuși, preponderent la limita inferioară a acestuia. Revizuirea în
descreștere a perspectivelor evoluției sectorului extern prezintă principala cauză a diminuării
prognozei ratei anuale a inflației.
Ipotezele externe ale rundei de prognoză curente au la bază cele mai recente date statistice, care
arată că la nivel mondial cererea continuă să fie foarte redusă, ceea ce a determinat degradarea
prognozelor prețurilor la materiile prime și la resursele energetice. Economia zonei euro este în
regres, recuperarea economică fiind tergiversată de urmările crizei datoriilor suverane, dar și de
reprimarea creșterii economice sub povara măsurilor de austeritate. În contextul încetinirii
activității economice la nivel mondial, economia Federației Ruse se confruntă cu o temperare
puternică a creșterii economice. Totodată, monedele de circulație internațională prezintă o
volatilitate sporită, acesta fiind încă un factor al fluctuației prețurilor la materiile prime și la
resursele energetice.
Proiecția curentă anticipează o dinamică a deviației PIB negativă pentru primul trimestru de
prognoză, moment după care aceasta va lua valori ușor pozitive pe tot parcursul orizontului de
prognoză. Tendința de revenire a economiei spre potențial se va datora mult creării unor condiții
monetare reale cu o influență stimulativă. Acestea vor avea loc atât datorită contribuției ratei
reale de schimb, cât și a unui efect stimulativ al deviației negative a ratei reale a dobânzii asupra
cererii agregate. Traiectoria proiectată a ratei dobânzii de politică monetară este preconizată de a
exercita un efect stimulativ asupra activității economice pe întregul interval de proiecție.