După diferite tentative nereușite, războaiele al doilea și al treilea(en) pentru independența Italiei s-au

soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuală între 1859–1866.[19] Începând cu sfârșitul secolului al
XIX-lea și până la începutul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid și și-a format
un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[20][21] Italia sudică și rurală au rămas în mare parte însă
excluse de la industrializare, alimentând o diaspora(en) mare și influentă. În ciuda victoriei din Primul
Război Mondial, Italia a intrat într-o perioadă de criză economică și agitație socială, care a favorizat
apariția unei dictaturi fasciste în 1922. Participarea ulterioară la al Doilea Război Mondial de
partea Axei s-a sfârșit cu o înfrângere militară, distrugere economică și un război civil. În anii care au
urmat, Italia a abolit monarhia, a restaurat democrația și s-a bucurat de o explozie economică(en),
devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate țări[22][23][24][25] și a cincea economie a lumii până în 1990.[26]
Italia joacă un rol de frunte în afacerile militare, culturale și diplomatice mondiale [27] și este astfel
considerată a fi o putere regională majoră. [28][29][30] Italia este unul dintre membrii fondatori și unul dintre
membrii de frunte ai Uniunii Europene,[31] fiind membră și a mai multor instituții internaționale, între
care ONU,[32] NATO,[33] OCDE, OSCE, OMC,[34] DAC(en), G4(en), G6(en), G7, G8, G10(en), G20,[35] a Uniunii
Mediteranei,[36] a Consiliului Europei,[34] a Inițiativei Central-Europene,[37] ASEM[38] și a Uniting for
Consensus(en).[39]

Cuprins

 1Etimologie
 2Istorie
o 2.1Preistoria și antichitatea
o 2.2Evul Mediu
o 2.3Începutul Epocii Moderne
o 2.4Unificarea Italiei, regimul liberal și participarea la Primul Război Mondial
o 2.5Regimul fascist
o 2.6Italia republicană
 3Geografie
o 3.1Mediul
o 3.2Clima
 4Politică
o 4.1Guvernul
o 4.2Justiția
 4.2.1Forțele polițienești
o 4.3Relații externe
o 4.4Armata
o 4.5Împărțire administrativă
 5Economie
o 5.1Infrastructura
o 5.2Știința și tehnologia
 6Demografie
o 6.1Grupuri etnice
o 6.2Limbile
o 6.3Educație
o 6.4Religie
o 6.5Sănătate
 7Cultură
o 7.1Arhitectură
o 7.2Artele vizuale
 o 7.3Literatură și teatru
o 7.4Muzica
o 7.5Cinematografia
o 7.6Sport
o 7.7Modă și design
o 7.8Bucătăria
 8Note de completare
 9Note bibliografice
 10Legături externe
 11Vezi și

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Prezumpțiile privind etimologia numelui de „Italia” sunt numeroase și foarte variate. [40] Conform uneia
dintre cele mai comune explicații, termenul latinesc Italia[41] a fost împrumutat prin greaca
antică din oscanul Víteliú, care înseamnă „țara vițeilor” (cf. Lat vitulus „vițel”, Umb vitlo „vițel”).[42] Taurul
era un simbol al triburilor din sudul peninsulei[43] și apărea adesea în luptă cu lupoaica romană ca simbol
al sfidării Italiei libere în timpul Războiului Social.[44] Istoricul grec Dionis din Halicarnas afirmă aceasta
odată cu legenda că Italia ar fi fost denumită astfel după Italus(en),[45] legendă amintită și
de Aristotel[46] și Tucidide.[47]
Numele de Italia s-a aplicat doar la o parte din ceea ce este astăzi Italia de Sud – conform lui Antioh din
Siracuza(en), porțiunea sudică a peninsulei Bruttium (Calabria de astăzi: provincia Reggio, și parte din
provinciile Catanzaro și Vibo Valentia). Dar până la vremea sa Oenotria(en) și Italia deveniseră sinonime,
și numele s-a aplicat și asupra a mare parte din Lucania. Grecii au ajuns și ei să folosească denumirea
de „Italia” pentru o regiune mai extinsă, dar abia în timpul domniei lui Cezar August (sfârșitul secolului I
e.n.) termenul s-a extins asupra întregii peninsule până la Alpi. [48]