ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE 4 NOIMEBRIE 2019

CURS 4
prof. PAUL POP

MINISTERUL PUBLIC(MP)

CALITATE PRINCIPALA: reprezentarea intereselor generale ale societatii si ale

cetatenilor in general.

PRINCIPIILE DE In legislatia RO, atat judecatorii, cat si procurorii au

BAZA ALE calitatea de magistrati. Desi exista asemanari intre cele doua
FUNCTIONARII MP: calitati, acestea presupun si numeroase deosebiri, dupa cum
urmeaza:

DEOSEBIRI:
 cf art 132 Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministerului
Public(MP)
 statutele lor difera, spre deosebire de judecatori, procurorii nu sunt inamovibili.
 activitatea lor este supusa controlului ierarhic
 pot sa primeasca indicatii scrise de la Minister cu privire la scopul combaterii
criminaltatii
 astfel dpdv organic, Ministerul Public face parte din autoritatea judecatoreasca, dar nu
face parte din puterea judecatoreasca ce apartine exclusiv judecatorilor
 dpdv functional, procurorii nu desfasoara activitate de judecata, MP fiind in stransa
legatura cu activitatea de infaptuire a justitiei

SIMILITUDINI:
 modalitatea de promovare
 modalitatea de recrutare
 modalitatea de detasare
 modalitatea de transfer
 modalitatea de numire in functie sau de incetare a functiei – prin decret de catre
Presedintele RO

ORGANIZAREA MP
 este organizat in Parchete
 este singurul minister fara Ministru
 fiecare Parchet functioneaza pe langa o instanta, nu exista parchet care sa functioneze
autonom
 fiecare Parchet, chiar daca e dpl Tb sau CA etc, este format din Sectii conduse de
procurori sefi, ajutati de adjuncti
 in cadrul fiecarei sectii functioneaza Birouri cu diferite competente

I. PARCHETUL DE PE LANGA ICCJ(P dplg ICCJ)

- are personalitate juridica
- coordoneaza activitatea tuturor parchetelor din tara
- are buget propriu
- e condus de un Procuror General(PG), ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3
consilieri
- avand buget propriu  PG e ordonator de credite pentru toate parchetele din
subordine
- Procurorul General al P dplg ICCJ exercita direct sau prin procurori anume
desemnati controlul asupra Parchetelor din subordine
- are un Colegiu de conducere  condus de PG si in componenta sa intra:
> primul adjunct
> adjunctul
> consilierii
> procurorii sefi de sectie
> procurorul inspector sef
> 5 procurori alesi de AG din cadrul parchetului dplg ICCJ

(!) Pe langa sectii, legea de organizare judiciara a mai creat 2 STRUCTURI

SPECIALIZATE PT COMBATEREA FENOMENULUI INFRACTIONAL:

1. DIICOT
 NU e autonoma, functioneaza in cadrul P dplg ICCJ

 NUMIRE: este formata din procurori numiti prin ordin al PG, intotdeauna cu
avizul CSM

 CONDITII pentru a face parte din aceasta structura specializata:

- buna reputatie
- buna pregatire profesionala
- vechime de min 10 ani ca magistrat
- trebuie sa fi fost declarati admisi in urma examenului organizat de o comisie
constituita in acest scop

 REVOCARE: se poate face fie ca sanctiune disciplinara, fie ca urmare a exercitarii

necorespunzatoare a functiei, iar daca a fost numit prin ordin, tot prin ordinul
procurorului sef DIICOT cu avizul CSM e si revocat
 in momentul in care inceteaza activitatea, procurorul revine la parchetul unde are
dreptul sa functioneze cf legii

 STRUCTURA DE CONDUCERE:
- procuror sef care e echivalat in rang cu functia de prim adjunct al PG  doar in rang
 nu e acelasi
- 1 procuror sef adjunct care e echivalat cu functia de adjunct al PG
- 2 consilieri la fel echivalati

 COLEGIU DE CONDUCERE:
- procuror sef
- procuror sef adjunct
- 5 procurori alesi de AG a procurorilor de la DIICOT pt o perioada de 3 ani

 ADUNAREA GENERALA:
- are o structura centrala in cadrul P dplg ICCJ
- are structuri teritoriale conduse de procurori sefi, care sunt organizate la nivelul
fiecarei CA si teritoriale la nivelul fiecarui Tb

 PP CONTROLULUI IERARHIC: procurorii din structura centrala pot prelua

dosare care sunt aflate in lucru la structurile teritoriale fara nicio limitare

2. DNA(DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE)

 este o structura autonoma in cadrul MP, specializata in combaterea infractiunilor
de coruptie
 are personalitate juridica
 este independenta in raport cu instantele si in relatiile cu autoritatile publice
 coordonarea acesteia se face de PG prin intermediul procurorului sef DNA

 STRUCTURA DE CONDUCERE:
- 1 procuror sef echivalat si el cu prim adjunctul
- 2 procurori sefi adjuncti echivalati cu cea de adjunct al PG
- 2 consilieri echivalati si ei

 PROCURORUL SEF DNA: este ordonator principal de credite, spre deosebire de

DIICOT care depinde de PG

 COLEGIU DE CONDUCERE:
- procuror sef
- adjuncti
- 5 procurori alesi din cadrul AG a procurorilor de la DNA

 CONDITII pentru a ajunge procuror la DNA:

- f buna pregatire profesionala
- conduita morala ireprosabila
- vechime in magistratura 10 ani
- sa fie declarati admisi la concursul organizat in acest sens

 NUMIRE: prin ordin al Procurorului sef DNA la propunerea sectiei de procurori a

CSM pe baza de concurs(la DIICOT e interviu)

 REVOCARE: simetric tot prin ordin al Procurorului sef DNA cu aviz CSM
 dupa incetarea mandatului, procurorul respectiv care a fost detasat la aceasta
structura autonoma, revine la parchetul la care poate sa functioneze cf legii

 ORGANE AUXILIARE:
- POLITIA JUDICIARA DNA: in cadrul DNA sunt incadrati si ofiteri si agenti de politie
judeteana care copun un corp distinct care isi desfasoara activitatea sub autoritatea
Procurorului Sef DNA
- exista si specialisti in domeniul bancar, economic, financiar, vamal, IT, care pot fi
detasati in cadrul DNA, inclusiv de la autoritatile publice centrale sau locale cu avizul
sefului autoritatii respective

 STRUCTURA CENTRALA A DNA e formata din:

- Sectii conduse de procurori sefi de sectie cu adjunctii lor
- Structuri teritoriale conduse si ele de procurori sefi si create ca la DIICOT pe
langa CA

 Sunt avute in vedere 3 criterii la stabilirea unei fapte prevazute de lege ca

fiind de competenta DNA:
- natura infractiunii
- calitatea persoanei
- paguba princinuita

 RAPORT DE ACTIVITATE: anual, DNA-ul elaboreaza un raport de activitare pe

care il prezinta sectiei pt procurori a CSM si Ministrului Justitiei, iar acesta din urma
il prezinta in rezumat Camerelor reunite ale Parlamentului

3. INSTITUTIE NOU CREATA: SECTIA PT INVESTIGAREA

INFRACTIUNILOR IN JUSTITIE(SIJ)
ð infiintata prin Legea nr. 207/2018 in cadrul P dplg ICCJ

ð COMPETENTA SIJ:
- are competenta exclusiva de a efectua UP pt infractiunile savarsite de judecatori si
procurori si de membrii CSM
- aceasta sectie isi pastreaza competenta de UP si in situațua in care alaturi de
persoanele de mai sus sunt cercetate si alte persoane care NU au calitatea de
magistrati
- NU are competenta in ceea ce priveste anchetarea faptelor savarsite de catre
magistratii militari, doar de magistratii civili  magistratii militari sunt
anchetati doar de procurori militari cf C.pr.
- in caz de conflict de competenta intre SIJ si alte structuri din cadrul MP, rolul de
regulator de competenta il are PG

ð COLEGIU DE CONDUCERE:
- 1 procuror sef de sectie
- 1 adjunct

ð NUMIRE: de plenul CSM pe o perioada de 3 ani, ce poate fi reinnoita o singura data

tot pt 3 ani
- doar procurorul sef al acestei sectii isi ocupa postul pe baza de concurs
- adjunctul e numit tot de plenul CSM la propunerea motivata a procurorului sef de
sectie
- NU e vorba de delegare sau detasare de procurori  dupa ce termini mandatul esti
redistribuit la un alt parchet
- la SIJ ramai 9 ani, nu zbori daca nu esti conform exigentelor ca la DNA/DIICOT

ð REVOCARE: simetric tot de plenul CSM

ð INCADRAREA ca procurori ai SIJ se face cu procurori numiti de plenul CSM pe

baza de concurs pt 3 ani
- pt functia de conducere: procurorii care au promovat concursul SIJ pot sa ramana in
cadrul sectiei max 9 ani(2 reinnoiri 3+3)

ð CONDITII:
- sa nu fi avut vreo sanctiune disciplinara in ultimii 3 ani
- sa aiba cel putin gardul de procuror de CA
- vechime ca procuror de min 18 ani
- buna pregatire profesioana
- conduita morala ireprosabila

II. PARCHETELE MILITARE

- functioneaza ca si cele civile, pe langa fiecare instanta, insa militara
- au statut de unitate militara
- P dplg CA militara e condus de Procuror General militar si adjunct
- P dplg Tb militar teritorial e condus de Prim procuror si adjunct
- exista si la P dplg ICCJ si DNA sectii de combaterea infractiunilor savarsite de
militari  activitatea lor: ancheteaza faptele savarsite de militari

III. PARCHETELE dplg CA, Tb, Jud

- sunt constituite cf legii pe langa fiecare CA, Tb, Tb de minori si familie, Jud
- fiecare dintre acestea au personalitate juridica
- P dplg CA e condus de 1 PG ajutat de adjunct
- P dplg Tb si Jud sunt conduse de Prim procurori si adjunct
- fiecare parchet are un Colegiu de conducere similar cu celelalte parchete
- in fiecare parchet functioneaza o AG