Sistemele de automatizare ale centralei electrice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3: SISTEMELE DE

AUTOMATIZARE ALE CENTRALEI ELECTRICE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3: SISTEMELE DE AUTOMATIZARE ALE

CENTRALEI ELECTRICE ............................................................................... 61
OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 3................................................................. 62
3.1 CONSIDERAŢII GENERALE ....................................................................................... 62
3.2 SISTEMUL DE AUTOMATIZARE AL CENTRALEI ELECTRICE ................................. 64
3.2.1 Operarea doar cu TG ............................................................................................ 67
3.2.2 Operarea cu controlul încărcării............................................................................. 68
3.2.3 Modurile de operare ale generatoarelor ................................................................ 70
3.2.4 Sistemele de siguranţă pentru motoarele auxiliare ................................................ 73
3.2.5 Alarmele şi mesajele sistemelor de automatizare al centralei ............................... 73
3.3 SISTEMUL DE AUTOMATIZARE AL POMPELOR ŞI COMPRESOARELOR............. 74
3.3.1 Operarea pompelor ............................................................................................... 74
3.3.2 Operarea compresoarelor ..................................................................................... 75
TEST DE AUTOEVALUARE LA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 ................................... 76
LUCRARE DE VERIFICARE LA UNITATEA DE INVATARE NR. 3 .................................. 76
BIBLIOGRAFIE PENTRU UNITATEA DE INVATARE NR. 3 ............................................. 77

61
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 3

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 3 sunt:

Familiarizarea echipamentele centralei electrice
Cunoaşterea modului de operare al sistemului de
autoatizare al centralei electrice
Familiarizarea cu modurile de operare ale
generatoarelor electrice de la bordul navei
Cunoaşterea condiţiilor şi a modului de cuplare în
paralel a generatoarelor.
Cunoaşterea modului de operare al pompelor ş
compresoarelor în regim automat

3.1 CONSIDERAŢII GENERALE

Operarea centrului electric la bordul navei poate fi făcută manual sau automat.
Această operare cuprinde două aspecte:
operarea echipamentului de producere a energiei electrice la bordul navelor;
controlul puterii electrice produse şi consumate la bordul navei şi
managementul acesteia.
Pentru automatizarea controlului energiei electrice la bordul navelor este imperios
necesar să se realizeze comanda echipamentului de producere a energiei care uzual poate
fi:
motor diesel – auxiliar – DG;
- MP – GAx;
turbine cu abur TG;
turbină cu gaze (mai rar).
Comanda echipamentelor de producere a energiei electrice se poate face local sau de
la distanţă.
62
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Comanda locală se realizează din P.C.L. al agregatului, iar cea de la distanţă din
T.P.D secţiunea aferentă a agregatului respectiv.
Comanda echipamentului trebuie să realizeze următoarele funcţii:
pornirea /oprirea motorului DG;
reglarea parametrilor de funcţionare;
supravegherea echipamentului.
Automatizarea centralei trebuie să poată realiza următoarele funcţii:
scoaterea/introducerea unui echipament funcţie de bilanţul energetic;
punerea în paralel a diverselor generatoare;
optimizarea încărcării acestora;
temporizarea comenzilor funcţie de bilanţul energetic;
supravegherea sistemului.
Sistemul de automatizare prezentat este Nordcontrol şi automatizează un sistem
integrat format din:
2 DG identice;
1 TG – ce utilizează abur produs de preferinţă de căldarea
recuperatoare(lucrează preferential în regim de recuperare);
1 GAx – ce poate funcţiona şi ca motor.
Acest sistem de comandă poate furniza următoarele funcţii:
comanda START/STOP de la distanţă a DG;
conectarea /deconectarea tuturor generatoarelor;
controlul automat al puterii cerute;
selectarea priorităţilor pentru agregatele utilizate;
controlul modului de funcţionare:
 încărcarea egală;
 încărcarea optimă;
 încărcarea optimă
 ciclică;
 controlul automat al frecvenţei agregatului.
supravegherea:
o fiecărui echipament;
o a sistemului energetic;
 decuplarea consumatori neesenţiale;
63
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

 putere prea mare;

 cerere de cuplare a unui generator.
Panoul sinoptic al automatizării este prezentat în figura 41

Fig. 41

3.2 SISTEMUL DE AUTOMATIZARE AL CENTRALEI ELECTRICE

Pentru un astfel de sistem modul de operare este cu SG pe post de generator de

bază, TG ca generator auxiliar şi cu DG1 şi DG2 în stand –by.
În această situaţie se recomandă ca TG să fie pus în operare şi cuplat pe modul
AUTO încărcat fiind în conformitate cu disponibilul de abur.
SG este setat cu prioritate 1 iar DG-urile cu 2 şi 3. Prioritatea 1 este cea mai mare, iar
3 cea mai mică. Prioritatea mare înseamnă încărcarea preferenţială cu sarcină, iar cea mică
descărcare preferenţială. Aceasta stabileşte ordinea de intrare /încărcare /descărcare
/deconectare a echipamentelor în reţeaua energetică a navei.

64
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Dacă în sistem există TG de regulă acesta are prioritatea cea mai mare funcţionând în
sistem recuperativ este de preferată utilizarea lui. Din acest motiv şi datorită faptului că
turbinele cu abur au inerţie mare la modificarea parametrilor de lucru el se încarcă de regulă
cu putere maximă (prin repartitor de sarcină).
Funcţia de limitare a încărcări diferenţiată de presiunea aburului furnizat este
prezentată pentru cazul concret analizat în figura 42
Numai DG1 şi DG2 pot să lucreze în stand-by, TG şi GAx nu pot fi pornite şi oprite de
către sistemul de automatizare. Indiferent de condiţiile de funcţionare atâta timp cât este
posibil TG este ţinut de sistemele de automatizare al centralei electrice şi cel de producere al
aburului în funcţiune cu sarcină zero.
La black-out DG cu prioritatea cea mai mare (nr. cel mai mic) va fi pornit primul după
care vor fi introduse în funcţiune şi celelalte agregate care erau pornite în momentul
întreruperii alimentării cu energie electrică.
Operarea normală pentru un sistem de genul celui prezentat este cu GAx+TG.
Deoarece funcţionarea GAx este dependentă de turaţia motorului sistemul de
automatizare al centralei electrice este interconectat cu cel al MP. Pentru o comandă a
turaţiei sub limita asigurării puterii electrice la bord, automatizarea realizează o întârziere a
execuţiei de până la 20 s timp în care unul dintre DG aflat în stand-by este conectat şi modul
de operare trece automat pe încărcare egală pentru siguranţă. Noul DG este ţinut conectat
până la decuplarea sa din sistemul de control.
La turaţii reduse (sub 40% MCR) GAx nu mai poate funcţiona şi este decuplat din
sistem de către automatizare. Puterea furnizată de GAx funcţie de turaţie pentru cazul
studiat este dată de diagrama prezentată în figura 43. Dacă motorul principal este oprit sau
inversat inclusiv ambreiajul este deconectat.
Reducerea turaţiei motorului principal conduce şi la diminuarea eficienţei caldarinei
recuperatoare şi în acelaşi timp a TG care îşi reduce randamentul datorită scăderii presiunii
aburului. În aceste condiţii automatizarea sistemului de producere a aburului porneşte în mod
automat căldarea cu arzător care menţine o presiune de 8 bar. Valvula de reglaj TG este
ţinută la o valoare care să permită funcţionarea în continuare a TG cu încărcare zero
realizată de repartitorul de sarcină el nefiind niciodată deconectat dacă nu a apărut vreo
alarmă.

65
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Fig. 42

Fig. 43

66
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Modul de operare al sistemului de automatizare funcţie de turaţia MP şi puterea

generatoarelor este prezentată în diagrama prezentată în figura 44

Fig. 44

3.2.1 Operarea doar cu TG

Operarea doar cu TG este posibilă doar dacă necesarul de energie elctrică este mic şi
toate celelalte agregate au fost decuplate de sistemul de automatizare. În aceste condiţii se
poate lucra numai cu TG , dar acesta trebuie comutat din “încărcare maximă” în modul de
încărcare „controlat de frecvenţă”, şi cu precauţii speciale în ceea ce priveşte rezerva de
putere a acestuia:
presiunea >8,5 bar;

67
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

valvula de reglaj cu 15% min. peste valoarea minimă.

3.2.2 Operarea cu controlul încărcării

1. Încărcarea egală ( simetrică)

Fig. 45

În acest mod de încărcare generatoarele sunt egal încărcate cu sarcină, acest mod de
operare fiind recomandat la manevră. Dacă încărcarea medie a grupului este mai mare decât
limita maximă pentru o perioadă de timp un generator DG aflat în stand-by este cuplat, iar
dacă media este mai mică decăt limita inferioară atunci DG-ul este decuplat.
Plaja de funcţionare a unui DG în acest mod de operare este maximă cuprinsă între
puterea maximă şi minimă spre deosebire de modul optimal care ţine limita inferioară la limita
încărcării optime care este la aproximativ 70% din sarcina maximă (pentru cazul prezentat
limta minimă pentru egală încărcare este 140kW iar pentru încărcare optimă 480kW).

68
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Funcţionarea motoarelor şi a celorlalte agregate la regimuri diferite de cele optime sunt

defavorabile, în cazul motoarelor presupune:
- funcţionarea cu consumuri specifice mari datorită
o – presiuni scăzute de supraalimentare;
o – excesul de aer redus;
- fum mult.

2. Încărcarea optimă (asimetrică)

Fig. 46

În acest mod de operare grupul master lucrează într-o plaja îngustă în jurul valorii
optime, iar generatorul “slave” se încarcă cu restul sarcinii.
Cuplarea unui nou DG se realizează când grupul master are puterea peste limita
maximă şi generatorul slave este încărcat peste limita maximă de operare în modul optim a
unui generator (680 kW).

69
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Decuplarea generatorului slave se realizează dacă grupul master este sub încărcarea
limită pentru modul optim (480 kW) şi generatorul cu prioritate minimă din grup (DG)
trece”slave”.
Încărcarea optimă este utilizată pentru creşterea randamentului sistemului şi
protejarea motoarelor diesel generatoare de funcţionarea la regimuri defavorabile. În general
încărcarea optimă a unui generator este peste 70% din puterea motorului său.
Turbogeneratorul şi GAx nu pot fi generatoare “slave”. Acest lucru este realizat de
automatizare. Când GAx este în paralel cu un DG, GAx-ul este totdeauna master. La fel
turbogeneratorul are propria logică de funcţionare.(cu repartitor de sarcină). Acesta nefiind
prins în nici unul dintre modurile de operare, el funcţionează în condiţii de eficienţă maxima
încărcat la puterea maximă.
Pentru cazul concret simulator încărcările optime sunt:
pentru master 480-600 kW;
pentru slave 50-600 kW.
Dacă în modul optim doar un singur generator funcţionează datorită puterii
scăzute, automatizarea modifică încărcarea maximă pentru un singur generator este
modificată 680 kW până la cuplarea generatorului aflat în stand-by.

3. Încărcarea ciclică
Acest mod de operare este identic cu cel optim cu diferenţa că între DG se schimbă
încărcarea optimă la un anumit interval de timp pentru a nu solicita prea mult un singur diesel
generator, la fel acest mod nu este recomandat la manevră având acelaşi interval îngust de
funcţionare (480-600 kW), deci rezervă de încărcare redusă.
În mod automat la cuplarea modulului auto pentru generator, frecvenţa este controlată
automat de instalaţia de automatizare.

3.2.3 Modurile de operare ale generatoarelor

Run: Este ON când generatorul funcţionează.

Start: Start manual din sistemul de automatizare posibil numai dacă generatorul este
REDY şi funcţia AUTO este oprită. Condiţiile pentru ca condiţia REDY să fie

70
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

satisfăcută sunt: generatorul sa fie cuplat pe comanda de la distanţă, sistemul de

preungere şi sistemul de preîncălzire să fie în regim automat.

STOP: Stop manual, care se poate efectua doar dacă generatorul este deconectat de
la bare.

In : Este ON când generatorul este în bare.

Disconnect: pentru deconectarea generatorului din bare, care presupune scoaterea

lui din modul AUTO urmat de deconectare, situaţiei în care automatizarea va
descărca generatorul.

Redy: Este ON dacă:

DG :
pompa de preungere este în modul AUTO;
controlul la distanţă al telecomenzii este activat;
nu sunt alarme la diesel generator;
SG
separator de bare cuplat;
să fie aer comandă pentru ambreiaj;
cuplajul să fie setat pe control de la distantă;
MP să aibă turaţie mai mare decât cea mimimă de funcţionare a GAx (34
rot/min).

AUTO: La cuplarea generatorului în modul AUTO automatizarea efectuează:

pornirea/oprirea, conectarea/deconectarea şi încărcarea generatorului. Când modul
AUTO clipeşte înseamnă că acesta este decuplat de sistemul de automatizare datorită
apariţiei unei probleme la generatorul respectiv. Când agregatul ce antrenează
generatorul îşi depăşeşte capacitatea de încărcare un nou generator este pornit şi
conectat dacă este posibil.
Limitarea sarcinii pentru diverse agregate este determinată de sistemul de
automatizare astfel:
DG - după poziţia a cremalierei pompei de injecţie (poate fi setată ≠100%);
71
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

SG – după semnalul convertorului static de frecvenţă care impune limitarea

puterii funcţie de turaţia motorului principal.

Dacă la instalaţia de antrenare a generatorului apare o alarmă şi acesta este în

modul AUTO, sistemul de automatizare conectează un nou generator înainte de
al deconecta pe cel cu probleme şi AUTO trece în modul flashing.

Diesel generatoarele setate în modul AUTO care nu sunt conectate într-o

perioadă de timp sunt oprite.
TG – poate fi pornit şi oprit doar manual din comanda locală.

Alarmele agregatelor de antrenare a generatoarelor sunt:

DG : - FW temperatură ieşire DG- mare;
FW presiune interioară DG – mică;
Temperatura de ieşirea din turbine – mare
Temperatura la ieşire - mare;
Temperatura la ieşire din răcitor aer admisibil – mare;
Căderea de presiune pe filtrul de absorbţie – mare;
o Temperatura interioară LO DG – mare;
o Presiunea interioară LO DG – mică;
Temperatura lagăre motoare - mare;
Temperatura lagăre generator – mare.
TG: - Presiune abur interior TG – mică;
Temperatură aer intrare TG – mică;
LO presiune interioară lagăre turbină – mica;
LO temperatură în tanc – mare;
Presiune abur etanşare – mică;
Nivel condensate – mare;
Presiune condensator – mare.
GAx – turaţia MP - mică
MP slow down;
MP shut down;

72
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

Consumatori neesenţiali – ON când consumatorii neesenţiali sunt decuplaţi

datorită puterii foarte mari solicitate în reţea. Aceştia sunt instalaţiile ne vitale de
la bordul navei:
Aerul condiţionat;
Ventilatoarele din CM;
Sistemul frigorific

High Power – ON când puterea este mai mare decât cea normală;

GenS/S Request – ON când puterea este mai mare şi sistemul de automatizare

trebuie să cupleze cu generator aflat în stand-by.

3.2.4 Sistemele de siguranţă pentru motoarele auxiliare

Sunt montate pe MA şi sunt semnalizate în panoul local . Acesta funcţionează ca

sistem de rezervă pentru sistemele de automatizare al centralei energetice şi protejează
motoarele auxiliare la operarea manuală sau când automatizarea este deconectată.

Acest sistem protejează DG la supraturare care este semnalizată şi nu poate fi

resetată până la restabilirea turaţiei normale.

3.2.5 Alarmele şi mesajele sistemelor de automatizare al centralei

Alarme – sonore, luminoase când:

- operarea automată eşuează (nu se poate obţine o reglare într-un interval de
timp prestabilit).
Mesaje:
- la operare normală;
- când operările normale sau automate sunt cu success executate.

73
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

3.3 SISTEMUL DE AUTOMATIZARE AL POMPELOR ŞI

COMPRESOARELOR

Pentru exemplul studiat panoul de control din PCC al pompelor şi compresoarelor este
prezenta în figura 47, de la acesta putându-se comanda de la distanţă majoritatea pompelor
esenţiale pentru buna funcţionare a instalaţiilor de la bordul navei. În plus acestea pot fi
operate şi local. Modul de operare al acestora este AUTO/MANUAL.

Fig. 47

3.3.1 Operarea pompelor

1. Modul AUTO

Operarea pompelor în modul AUTO presupune pornire şi oprirea lor de către sistemul
de automatizare al centralei electrice care controlează în plus şi următoarele funcţii:
realizează stand-by – la presiunea redusă;
realizează stand-by la alarme;
efectuează repornirea după black-out;

74
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

efectuează verificarea puterii la pornire şi temporizarea acesteia până la cuplarea

unui generator;
Dacă apare vreo pertubaţie în sistemul de supraveghere (s-a efectuat o oprire sau
pornire locală/ s-a activat o alarmă) ledul de semnalizare AUTO clipeşte semnalizând că
modul a fost dezactivat

2. Modul Manual

Acest mod este activ când ledul AUTO ete stins. În aceste condiţii pompele pot fi
pornite şi oprite manual. Chiar şi în aceste condiţii dacă generatoarele sunt în modul AUTO
pompele nu pot fi pornite dacă puterea electrică disponibilă în reţea este insuficientă

3.3.2 Operarea compresoarelor

Principiul de funcţionare al compresoarelor este asemănător cu cel al pompelor

1. Modul AUTO

În acest mod de operare compresoarele sunt automat pornite şi oprite de sistemul de

automatizare al centralei electrice în funcţie de funcţie de presiunea aerului din instalaţie:
porneşte la presiune mai mică de 25 bar;
se opreşte la presiune mai mare de 32 bar;
şi în plus realizează si următoarele funcţii:
verifică la pornire bilanţul energetic şi efectuează o temporizare a comenzii de
pornire;
comută ciclic compresorul „master” cu „slave”;
dacă compresorul master nu poate ridica presiunea intr-o perioadă de tipm setată
(2-2.5 min) compresorul „slave” porneşte şi el;
efectuează pornirea automată după black-out.
Dacă ledul AUTO pulsează înseamnă că a apărut o perturbaţie şi modul este
suspendat
75
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

2. Modul Manual

Acest mod este cativ dacă ledul AUTO este stins. În acest mod de operare
compresorul poate fi pornit şi oprit manual din panoul de comandă

TEST DE AUTOEVALUARE LA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3

1 Enumeraţi condiţiile de cuplare în paralel a două generatoare.
2 Descrieţi modul de operare al sistemului de automatizare al centralei
electrice.
3 Emumeraţi şi descrieţi alarmele din sistemul de automatizare al
centralei electrice.
4 Descrieţi modul de operare al sistemelor de pompe existente In
instalaţiile de la bord.
5 Descrieţi modul de operare al sistemului de compresoare de la
bordul navei

LUCRARE DE VERIFICARE LA UNITATEA DE INVATARE NR. 3

1 Enumeraţi operaţiunile ce trebuiesc efectuate pentru cuplarea în
paralel a două generatoare.
2 Descrieţi modul de operare Incărcare Egală al sistemului de
automatizare al centralei electrice.
3 Descrieţi modul de operare Incărcare Optimă al sistemului de
automatizare al centralei electrice şi Încărcare ciclică.
4 Explicaţi modul de operare al sistemului de automatizare al centralei
electrice când în sistem se găseşte un turbogenerator.

76
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizare ale centralei electrice

5 Explicaţi modul de operare al sistemului de automatizare al centralei

electrice când în sistem se găseşte un generator pe ax.
6 Explicaţi modul de funcţionare al sistemului de automatizare al
centralei electrice raportat la generatorul de avarie
7 Explicaţi modul de lucru a două pompe ce sunt cuplate in STAND
BY.
8 Explicaţi modul de lucru a compresoarelor ce sunt cuplate în AUTO
(STAND BY).

BIBLIOGRAFIE PENTRU UNITATEA DE INVATARE NR. 3

1. Buzbuchi, N., Sabãu, A., Motoare diesel navale. Procese,
caracteristici, exploatare, ISBN 973-88143-77-2,Editura Bren,
Bucureşti,
2. Jackson, L and Morton, T.D. General Engineering Knowledge for
Marine Engineers. 5th ed. London, Thomas Reed Publications Ltd
1990. (ISBN 09-47-63776-1).
3. Sabău, A., Automatizarea sistemelor de propulsie navală, suport de
curs U.M.C.
4. Turcoiu, T., Pruiu, A., Comanda supravegherea şi protecţia motorului
naval, I.S.B.N. 973-31-0922-3, Editura Tehnică, Bucureşti 1996.
5. Jackson, L and Morton, T.D. General Engineering Knowledge for
Marine Engineers. 5th ed. London, Thomas Reed Publications Ltd
1990. (ISBN 09-47-63776-1)
6. *** International Convention on Standards of Training, Certification
and Watchkeeping for Seafarers (STCW), 1995 (IMO Sales No.
938), and 1997 Amendments to STCW 95 (IMO Sales No. 945)
7. ***Documentaţie Simulator NordControl U.M.C.

77
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii