Formele agresivității

Dat fiind faptul că agresivitatea, respectiv comportamentul agresiv este un fenomen foarte
complex, o încercare de tipologizare este foarte dificilă. Criteriile cele mai frecvente după care
se poate clasifica agresivitatea sunt:

În funcţie de agresor sau de persoana care adoptă comportament agresiv, agresivitatea poate

fi clasificată în 
» agresivitatea tânărului şi agresivitatea adultului 
» agresivitatea masculină şi agresivitatea feminină 
» agresivitatea individuală şi agresivitatea colectivă 
» agresivitatea spontană şi agresivitatea premeditată

În funcţie de mijloacele utilizate în vederea finalizării intenţiilor agresive, putem împărţi

agresivitatea în: 
- Agresivitatea fizică şi agresivitatea verbală 

- Agresivitatea directă, care are efecte directe asupra persoanei agresate, şi agresivitatea
indirecta, în cazurile în care pot apare intermediari între agresor şi persoana agresată,
victimă a comporta-mentului agresiv

Clasificarea agresivităţii în funcţie de obiectivele urmărite: 

- Agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obţinerea unor beneficii, a unui
câştig material.
- Agresivitatea ce are ca principal scop rănirea şi uneori chiar distrugerea victimei.

În funcţie de forma de manifestare a agresivităţii aceasta poate fi:

- Agresivitatea directă/ostilă (actul agresiv este un scop în sine urmărindu-se explicit provocarea

unui rău) vs. agresiunea indirectă/instrumentală (suferința este folosită pentru atingerea unui scop
– sancționarea prin violență a unui comportament indezirabil);

- Agresivitatea activă (răul este rezultatul acțiunii nemijlocite a agresorului – ex.:lovirea unei

persoane) vs. agresivitatea pasivă (răul este provocat prin neintervenție – ex.: persoana care nu
intervine pentru protejarea unei victime supuse violenței, deși ar putea să o facă);

- Agresiunea fizică, psihică, sexuală sau verbală – privind din perspectiva actului provocator de

suferință, toate având componentă afectivă (suferința psihică);

4)Agresiunea spontană (declanșată conjunctural sau de un concurs de împrejurări neanticipate de

către agresor) vs. agresiunea premeditată (pregătită din timp, pentru a atinge un anumit scop);

5)Agresiunea provocată (victima a oferit un pretext agresorului, chiar și indirect) vs. agresiunea

neprovocată;

6)Agresivitatea manifestă (consumată într-un act provocator de suferință) vs. agresivitatea

latentă (existând un potențial agresiv, agresorul virtual căutându-și un pretext pentru a se
manifesta);

7)Agresivitate intenționată (declanșată conștient și voit de către agresor asupra victimei)vs.

agresivitate neintenționată (declanșată de circumstanțe independente de voința agresorului, chiar
accidental);

8)Agresivitate autoprovocată, interpersonală, familială, grupală sau publică (după numărul de

persoane implicate, locul și contextul social în care se produce);

9)Agresivitatea privită din punctul de vedere al stării de discernământ a agresorului, în strânsă

legătură cu responsabilitatea juridică și morală a acestuia.[6]

Sursele agresivității
Sursele de influenţare a agresivităţii sunt din păcate foarte multe, li pot fi grupate pe trei
categorii:

surse ce ţin de individ, de conduita şi de comportamentul acestuia 

» frustrarea este una din cele mai des întâlniţi factori declanşatori ai agresivităţii 
» atacul sau provocarea directă, de cele mai multe ori verbală, dar şi fizică, poate duce la »
comportamente agresive ale celui vizat. 
» durerea, în formele ei fizică şi morală, poate duce la creşterea agresivităţii 
» căldura este şi ea un factor declanşator al agresivităţii, fapt demonstrat de numeroase studii 
» aglomeraţia este de asemenea un factor declanşator al comportamentelor agresive, fiind un
agent stresor pentru unii oameni
» accesul la materiale pentru adulţi (filme, reviste, etc) poate constitui un factor care duce la
intensificarea / declanşarea comportamentelor agresive. Deşi acest lucru a fost confirmat de
unele cercetări experimentale, alţi autori infirmă acest lucru[5].