AGRICULTURA

Agricultura a jucat dintotdeauna un rol important în economia Braziliei. Prin prisma

suprafeței masive, a diponibilității hidrologice și a climei propice –tropicală și subtropicală- ,
i s-a atribuit o vocație predominant agricolă. În profida acestui fapt, Brazilia a întâmpinat
dificultăți în parcursul său, tehnicile fiind considerate primitive și ineficiente, marcate de
productivitate scăzută. După anul 1930, în urma procesului de industrializare, sectorul agricol
a fost plasat pe plan secundar, devenind doar un sprijin al industrializării prin generarea de
produse alimentare și de valută străină. În deceniile ce au urmat, guvernul a intervenit printr-o
serie de reforme și programe pentru a facilita trecerea de la agricultura tradițională la cea
modernă. Producția agricolă de o calitate ridicată a început în regiunea de sud și s-a extins
treptat către zona central-vestică. Astfel, la finalul anului 1990 se observa un progres modest,
dar și o serie de confuzii și politici contradictorii în ceea ce vizează agricultura. În urma
conștientizării că sectorul era încă disfuncțional, s-au adoptat măsuri mai profunde a căror
rezultate s-au făcut simțite până la finalul primului deceniu al noului secol. Nu numai că a
produs și a exportat proporții semnificative din mai multe mărfuri agricole principale, dar de
data aceasta a utilizat tehnologie extrem de productivă și a dat dovada unei utilizări eficente a
resurselor naturale. 25% din valoarea P.I.B. în ultimele două decenii a fost produs din
agricultură și creșterea animalelor. În prezent, aproximativ 30% din teritoriu este atribuit
acestui sector, din care 8% pentru toată activitatea agricolă și aproximativ 22% pentru
creșterea animalelor, indice mult mai mic decât în țările europene (Sursă date: Gasques,
Bastos, Valdez and Bacchi (2012)).