Alpii Scandinaviei

-Ocupa cea mai mare parte a teritoriului Norvegian

-Sunt munti vechi, afectati de glaciatiunea cuaternara

Altitudine 2469 m-orogeneza caledoniana Galdhopiggen

-forma de relief cea mai reprezentativa pentru Alpii Scandinaviei este cea situata la contactul cu
domeniul marin si anume fiordurile

Fiordul .Golful maritim îngust, sinuos şi intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte şi înalte

Fiordurile au fost modelate de ghetarii care se miscau incet.

- Sognefjorden este al doilea ca adâncime din lume și primul

ca lungime (204km)

Campia Jaeren

-Campie litorala ingusta

-Situata in zona fiordului Oslo

-Alcatuita din depozite marine si fluvioglaciare

Campia Trondelag

-Campie litorala de dimensiuni reduse

-Situata in zona fiordului Trondheim.

2.5 Clima

Norvegia este o țară rece în ansamblu - dacă nu sunteți amatori de schi sau nu țineți
neapărat să vedeți Aurora Boreală, o vizită în sezonul hibernal nu este recomandată. Cea mai
bună perioada de a vizita Norvegia este în timpul verii, începând cu luna mai până în septembrie.
Este și momentul în care vremea este mai plăcută și toate atracțiile turistice își deschid porțile
pentru turiști. La sfârșitul primăverii, la apogeul exploziei de flori și verdeață, peisajele sunt
superbe, în special în zonele rurale, însă câteva dintre obiectivele turistice nu au program cu
publicul.

Cu excepția zonelor litorale sudice, în general plăcute din punct de vedere climatologic,
datorită trecerii Curentului Golfului, mare parte din Norvegia este destul de rece pe toată
perioada anului. Temperaturile ating punctul maxim între mai și septembrie, însă chiar și în
această perioadă veți avea nevoie de un pulover mai gros. Iarna, în mod special, temperaturile
negative sunt la ele acasă. Nordul extrem, din preajma cercului polar, este glacial tot anul.
 Una din cele mai interesante trăsături ale climei Norvegiei este fenomenul cunoscut sub
numele de Zilele Polare. În Insulele Lofoten, în miezul verii, soarele nu apune niciodată. Chiar și
în sudul Norvegiei, nopțile din această perioadă durează, în general, cam 5 ore. La extrema
cealaltă, în nordul țării soarele nu răsare niciodată timp de aproximativ 2 luni în timpul iernii.

Pe de altă parte, sudul și vestul Norvegiei, pe deplin expuse la fronturile ciclonice

atlantice, primesc mai multe precipitații și au ierni mai blânde decât părțile de est și nordul
extrem. Zonele de la est de munții de coastă sunt într-o umbra a ploilor, și primesc ploaie și
zăpadă mai puțină decât vestul. Zonele joase din jurul orașului Oslo au cele mai calde și mai
însorite veri, dar și vreme mai rece și mai multă zăpadă în timpul iernii.

Din cauza latitudinii mari la care se află Norvegia, există mari variații sezoniere ale
luminei solare. De la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iulie, soarele nu coboară sub linia
orizontului în zonele situate la nord de Cercul Arctic (prin urmare, Norvegia este descrisă ca
„Țara Soarelui deGrafic - Temperaturi
la Miezul Nopții”),medii
iar scăzute și ridicate
în restul în Norvegia,
țării sunt până la 20Oslo
de ore de lumină. În
Sursa: https://www.climatestotravel.com/climate/norway
schimb, de la sfârșitul lunii noiembrie până laLibre
Softul utilizat: sfârșitul
Office lunii ianuarie, soarele nu se ridică
deasupra orizontului în partea de nord, iar durata zilei este foarte scurtă în restul țării.

C l i m a d e c o a s t

similare din alte părți ale lumii, Gulf Stream trecând direct prin largul zonelor de nord, ale
coastei Atlanticului. Anomaliile de temperatură găsite în unele zone de coastă sunt excepționale,
Røst și Værøy netrecând deloc prin iarna meteorologică, chiar dacă se află la nord de Cercul
Polar de Nord. Gulf Stream are acest efect numai asupra părții nordice a Norvegiei, nu și în sud.
Astfel, coasta nordică a Norvegiei ar fi acoperită cu gheață dacă nu ar fi Gulf Stream. Ca un efect
secundar, Munții Scandinavi blochează vânturile continentale care nu mai ajung pe litoral,
provocând veri foarte răcoroase în toată Norvegia Atlantică. Oslo are un climat mai degrabă
temperat-continental, similar celui din Suedia. Lanțurile muntoase au climat subarctic și de
tundră. Cad precipitații abundente în zonele expuse la Atlantic, cum ar fi Bergen. Oslo, în
comparație, este uscat, fiind într-o umbră de ploaie. Skjåk, din județul Oppland este și el într-o
umbră de ploaie și este unul dintre cele mai uscate locuri, cu mai puțin de 300 mm precipitatii
anuale. Finnmarksvidda și văile interioare Troms și Nordland primesc și ele sub de 300 mm
anual. Longyearbyen este cel mai uscat loc din Norvegia, cu 190 mm.

Unele părți din sud-estul Norvegiei au climat continental umed cu veri calde, în timp ce
coastele mai sudice și vestice sunt mai ales într-un climat oceanic. Mai spre interiorul
continentului, în Norvegia nordică și sud-estică, domină climatul subarctic; este adevărat mai
ales pentru zonele aflate în spatele barierei climatice a Munților Scandinavi. Unele din văile
interioare din Oppland primesc atât de puține precipitații din această cauză încât îndeplinesc
criteriile de clasificare ale climatelor subarctice cu veri secetoase. La altitudini mai mari, aproape
de coastele Norvegiei sudice și vestice, în unele locuri se poate întâlni și rarul climat subpolar
oceanic. Acesta este comun și în Norvegia Nordică, dar acolo de obicei la altitudini mai joase,
până la nivelul mării. O mică parte din coasta extrem-nordică a Norvegiei are climatul de
tundră/polar/alpin. Mari părți din Norvegia sunt acoperite cu munți și platouri înalte, constituind
alte locuri în care se întâlnește acest climat.
 Fig. x, y – Imagini reprezentative pentru vizualizarea și înțelegerea
variațiilor temperaturilor din Norvegia; tipurile de climate existente în
Norvegia (vezi figura din stânga)
Sursa: https://www.guidaviaggi.org/norvegia-clima/

Fig. z – Variația precipitațiilor în Norvegia

Sursa: https://www.guidaviaggi.org/norvegia-clima/
 Fig. y – Temperaturile și precipitațiile înregistrate în Norvegia, în perioada anilor 1937-2017

Sursa: http://hikersbay.com/climate-conditions/norway/oslo/conditiile-climatice-din-oslo.html?lang=ro

Fig. z – Câțiva parametrii climatici și valorile lor în orașele Oslo, Bergen și Vardo din Norvegia
Sursa: www.worlddata.info

2.6 Hidrografia
Hidrografia Norvegiei este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Umealv –
465 km, Lulealv – 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales
cele din Norrland) și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din râuri și
lacuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota, care
traversează partea de sud a Suediei și face legătura între lacuri și râuri pe o distanță de 560
kilometri, de la Goteborg la Stockholm. Există, de asemenea, lacuri de origine tectono-glaciară,
mai ales în câmpia central-sudică a țării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern
(5585 km²), Vattern (1899 km²) și Malaren (1140 km²). Lacul Malaren a fost cândva un golf al
Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat
peninsula au înălțat pământurile despărțind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul
Malaren.
Cel mai mare râu al țării este situat în partea de est, Glomma, care drenează o mare parte
din teritoriul Norvegiei. Râurile din partea de vest a țării sunt în general scurte și repezi, care
coboară în trepte, formând numeroase cascade (Vøringfossen, Låtefossen, Langfossen,
Stigfossen, Seven Sisters Waterfall etc). Cel mai lung râu din nord este Tana care se varsă în
Marea Barents și formează o parte a frontierei cu Finlanda. Acest râu reprezintă principalul loc
de unde se pescuiește somon. Norvegia deține și un număr ridicat de lacuri glaciare, cel mai mare
dintre acestea fiind Mjøsa. Lacul Hornindalsvatnet, situat lângă complexul lacustru Nordfjord,
este considerat cel mai adânc lac din Europa (exceptând Marea Caspică). Principalele fluvii și
râuri principale sunt: Klaralven, Ostardal, Indalsalven, Angerman, Ume, Pite, Lule, Torne. Din
categoria lacurilor, cele mai importante sunt: Vanern, Vattern, Malaren, Hjalmaren Storsjon,
Silijan etc.
Existând râuri scurte și repezi în Norvegia, se practică rafting-ul, caiac-canoe, river-
boarding-ul, iar datorită adâncimilor anumitor râuri, scufundările se desfășoară și ele într-o mare
măsură (în special vara, când temperaturile cresc). Totodată, cascadele menționate mai sus, dau o
valoare deosebită fenomenului turistic, numărul de turiști fiind unul ridicat, mai ales în sezonul
cald ( >20.000 turiști/an).
Fig. x – Mică parte din rețeaua hidrografică a Norvegiei
Sursa: http://old.marshal.ro/ru/images/hartatara/
Fig. y, z – Cel mai adânc lac din Norvegia și totodată din Europa – Hornindalsvatnet (partea stângă) și
de asemenea, în partea dreaptă, cel mai lung lac din Norvegia – Mjøsa
Sursa: https://www.minube.net

Fig. z – Râul Glomma (cel mai lung și voluminos lac din Norvegia)
Sursa: https://www.flickr.com/photos/brusse/5046664750/
 Fig. x, y, z, w – Câteva dintre cascadele Norvegiei: Cascada Vøringfossen (stânga sus), Cascada Seven
Sisters (dreapta sus); Cascada Latefossen (stânga jos); Cascada Steinsdalsfossen (dreapta jos)
Sursa: www.forbes.ro

2.7 Flora si Fauna

Norvegia este acoperita in procent de 25% de paduri (stejar, pin, anin cenusiu, hemiboreale si
boreale – stejar sesil, frasin European, ulm, artar norvegian, tisa, anin negru, specii de molid
norvegian, mesteacan), in special in partea central si sudica.

In vaile glaciare vaste pana la 850 de m altitudine si in E tarii pana la 700m se intalnesc paduri
de molid si pin. Cele mai extinse paduri din Norvegia se afla intre granita cu Suedia si raul
Glama. La N de Cercul Polar, pinii si molizi cresc numai in vaile interioare insa fructele de
padure cresc din abundenta in toate regiunile (afine, zmeura, coacaze, mure)

Caracteristici biopedogeografice

- Paduri de foioase se gasesc in S Norvegiei, la baza Alpilor scandinavi ( frasin, mesteacan,

quercus )
- Paduri de amestec se intalnesc la peste 400m altitudine ( brad, molid , pin)
- La Est si la Nord padurile sunt mai conifer
- Padurile de conifere boreale se gasesc in regiunile de coasta si in vaile din estul si centrul
Norvegiei
- Etajul coniferelor , sub aceste paduri sunt soluri podzolice ( Padurile de conifer sunt una
dintre cel mai importante resurse naturale din Norvegia si ofera o varietate de produse de
export ).
- Etajul tundrei alpine se gaseste la peste 1900m altitudine ( muschi, licheni, ienupar)
dezvoltata pe soluri gleice ( lipsita de copaci)
- Cresc peste 2000 de plante cu flori care cresc in Norvegia
Din cauza faptului ca majoritatea tarii este acoperita de munti, platouri si ghetari, oportunitatile
de crestere si dezvoltare ale plantelor sunt limitate.

Specii norvegiene
Directoratul pentru mediu a elaborate o lista de aproximativ 4600 de specii considerate a fi de o
importanta deosebita si le a impartit in mai multe categorii .

- Specii amenintate si aproape amenintate

- Specii prioritare
- Specii protejate in temeiul unor reglementari speciale
- Specii alogene
- Specii pentru care Norvegia are o responsabilitate speciala
In plus, lista include si un numar mic de alte specii importante si variante ecologice care nu sunt
evaluate ca parte a activitatii de pe lista rosie. Acestea sunt specii care nu indeplinesc criteriile
pentru oricare dintre celelalte categorii de specii din lista, dar care sunt totusi deosebit de
preocupante pentru autoritati.
Aproximativ 44 000 de specii au fost inregistrate ca traind in salbaticie in Norvegia, dar cifra
reala este probabil mai aproape de 55 000, potrivit Centrului norvegian de informare privind
biodiversitatea. Jumatate dintre ei, putin peste 20 000, sunt luate in considerare pentru redlisting.
Cateva specii ce fac parte din zona “Redlisted” sunt “Cortinarius eucaeruleus” ce este o ciuperca
atractiva albastra ce creste in padure cu frunze late, dominate de stejar, “Panurus biarmicus” este
una dintre cele mai rare pasari din Norvegia si este clasificata ca fiind aproape amenintata pe
lista rosie norvegiana, “Corncrake” sau Crex Crex este listat ca fiind pe cale de disparatie critica
pe lista norvegiana. Obisnuia sa fie o specie de pasare g comuna, aflata la nord de partea sudica a
judetului Nordland, dar acum se gaseste doar in numar foarte mic.
Parcurile naturale din Norvegia
Parcurile naturale au fost organizate mai tarziu, crearea lor fiind determinata de dezvoltarea
crescanda a turismului, reprezentand primul concept pentru a veni in ajutorul faunei persecutate
si florei amenintate.
Aproximativ 14,3% din teritoriul Norvegiei este protejat. Parcurile Nationale detin 8,3% din
terenuri, rezervatiile naturale 1,3% si alte zone protejate 4,7%. Diverse parcuri nationale au
amenjari pentru activitati in aer liber, o retea de poteci marcate si cazare peste noapte in cabane.
Aproape 85% din parcurile nationale norvegiene sunt in spatiul montan, variat, de la platouri la
varfuri muntoase abrupte, la ghetari si ravene.

Parcul national Dovrefjell-Sunndalsfjella

Locuri de Patrimoniu Mondial UNESCO in Norvegia

Patrimoniul Norvegiei este încorporat de modurile tradiționale ale insulei arctice, de biserici
vechi, de mine, de fabrici și de fiorduri. Vegaøyan păstrează un mod de viață care a existat într-
un peisaj inospitalier pentru mai mult de 1500 ani. Biserica Urnes Stave, construită în 1130 și
1350, și următoarele schimbări și dezvoltare de-a lungul anilor rămâne aproape intact astăzi. Un
alt complex unic este complexul industrial Rjukan-Notodden, care mărturisește o industrie
înființată în conformitate cu liniile directoare ale cercetării științifice care se bazează pe
producția de îngrășăminte azotate din azotul atmosferic, astfel încât să crească și să răspundă
cerințelor pentru produsele agricole pe piața globală din secolul al X-lea. Geirangerfjord și
Nærøyfjord Fjords Norvegia de Vest sunt un sit natural al Patrimoniului Mondial alcătuit din
cascade, râuri, lacuri glaciare, munți și păduri.

Arhipelagul Vega sau Vegaøyan este un grup de insule situate in Marea Norvegiei. Arhipelagul
Vega era un important centru comercial ceea ce o contribnuit la o treime din veniturile castigate
de islandieri. Exista aproximativ 1500 de specii de pasari in arhipelag, facandu-l o zona
importanta pentru pasari in regiunea Nordica. Rezervatiile naturii, sanctuarele pasarilor si una
din zonele protejate din peisajul marin se afla sub protectia decretului regal. 22,8% din teren
beneficiaza de o protective speciala a naturii oferita de Actul privind Diveristatea Naturii.

Arhipelagul Vega

Tundra Norvegiana
Tundra alpine este comuna in Norvegia, acoperind un total de 32% din suprafata terenului ( cu
exceptia Svalbard si Jan Mayen) si apartinand padurii scandinave Montane Birch si pajistilor.
Zona cea mai apropiata de campie are acoperire continua de plante, cu specii de salcie cum ar fi
Salix glauca, S. lanata si S.lapponum. Zona alpine joasa a fost folosita in mod traditional ca
pasune de vara. In tundra alpine medie plantele devin mai mici ( lichenii sunt predominanti ) si
plantele inca acopera cea mai parte a solului, chiar daca ninsorile sunt comune. La cele mai inalte
inaltimi ( tundra alpine ) solul este dominat de roca goala, zapada si ghetari, cu putine plante.

Molid Norvegian
Picea abies, molidul norvegian sau molidul European este o specie de molid originara din
Europa de Nord, Centrala si de Est. Are branhete care de obicei atarna in jos si cele mai mari
conure de molid ( 4-17 cm L ). Este foarte strans legat de molidul Siberian care il inlocuieste la
est de Muntii Ural si cu care hibridizeaza liber. Molidul norvegian este plantat pe scara larga
pentru lemnul sau si este specia utilizata ca principal pom de Craciun in multe orase din intreaga
lume.

Mesteacanul Norvegian
Este o subspecie de mesteacan comun si se gaseste in zonele montane din Sudul si Nordul
Norvegiei. Copacii cresc in zonje de pana la 1580 de m deasupra nivelului marii, unde alcatuiesc
linia copacilor. Lemnul de mesteacan si scoarta de mesteacan au fost utilizate ca material de
acoperis, iar cenusa de mesteacan a fost utilizata in mod traditional la prepararea vasului tipic
scandinav de peste “lutefisk”.

Populatiile norvegiene de reni salbatici sunt gestionate prezent in 24 de zone de gestionare mai
mult sau mai putin separate din sudul Norvegiei. In plus, Norvegia este responsabila de
gestionarea speciilor in insulele Svalbard, care includere gestionarea populatiei de reni salbatici
din aceasta tara. Divizunile si delimitarile de pe continent sunt rezultatul unor factori naturali,
infrastructura umana si considerente practice de management. Numarul de reni salbatici in
timpul iernii se ridica la aproximativ 25 000 de animale majoritatea in Hardangervidda.
Renii sunt niste animale sociale si traiesc in cirezi foartre mari. Se hranesc cu licheni, ierburi,
ferigi si lastari de arbusti de foioase. In timpul iernii le creste o blana mai groasa ce acopera chiar
si coarnele. Anterior, renii salbatici au locuit si in zonele montane din Norvegia dar ca urmare a
vanatorii excesive si a capturarii , renii salbatici au fost dusi in zonele cele mai centrale la
sfarsitul secolului al XIX-lea .
Sami au practicat crescutul de reni din secolul al XVII-lea. Pentru ei crescutul de reni nu era doar
o profesie ci un mod de viata. Lucrau in grupuri numite “siiddat” unde renii erau folositi pentru
transport, lapte si productie de carne. Siidda este un vechi sistem comunitar intr-o zona
desemnata dar poate fi definit si ca un parteneriat de lucru in care membrii au avut drepturi
individuale la resurse dar s-au ajutat reciproc cu gestionarea cirezilor, vanatul si pescuitul.

Puffin – este un alcid de dimensiuni medii, care este usor de recunoscut datorita ciocului sau viu
colorat in timpul sezonului de reproducere. Acestea sun pasari marine pelagice care se hranesc in
principal prin scufundari in ap. Ele cresc in colonii mari pe stanci de coasta sau pe insule,
locuind in crapaturi de roca sau sau in vizuini in sol. Aripile lor scurte sunt adaptate pentru inot
cu o tehnica de zbor sub apa.
Lynxul norvegian – O pisica salbatica de marime medie, rasul eurasiatic este singura pisica
salbatica originara din Norvegia. Cu toate ca sunt mai frecvente in zonele cu paduri de pin din
nordul indepartat din Eurasia, populatiile fragmentate mai mici pot fi gasite in mai multe regiuni
sudice cum ar fi Trondelag, judetul central. Cu toate acestea, predatorul norvegian este rar
observat in aer liber. Populatia Scandinaviei de lynxi este de 1400 dintre care 25% sunt in
Norvegia si 75% in Suedia.

Somonul de Atlantic este originar de pe coasta atlantica de nord a Europei si din raurile care se
varsa in Atlantic. Somonul adult produs in custi flotante a fost comercializat pentru prima data
de o ferma din Norvegia in 1960.
La nivel Mondial, acvacultura reprezinta doua treimi din productia totala de somon. In 2009,
unul dintre principalii producatori de somon de Atlantic a fost Norvegia. Uniunea Europeana este
dependenta de restul lumii in cee ace priveste somonul deoarece importa 80% din productia sa
din tari terte, iar 80% din aceasta provine din Norvegia.
 Introducere
Norvegia este mai mult decât o destinație turistică, este o întoarcere la rădăcinile existenței,
o serie de trăiri și senzații într-o țara în care natura se gasește în stare pură de mii și mii de
ani! Peisaje dramatice de o frumusețe coplesitoare, fiorduri magnifice, insule pitorești, eleganța
aurorei boreale si neoboșnuitul "soare de la miezul  noptii", dar si așezari incarcate de cultură
si istorie vikinga, sunt câteva dintre bogațiile pe care Norvegia le dezvaluie turistilor.

Fig.
Loften, Norvegia
Sură: https://norwayomega.com/de/blog/four-seasons-in-one-day/
În toarc
erea în
timp
Între secolele al VIII-lea și al X-lea, întreaga regiune a
Scandinaviei a fost leagănul civilizației vikingilor. Vikingii
își au originea în ceea ce noi numim acum Danemarca,
Norvegia și Suedia). Patria lor era predominant rurală,
aproape fără orașe. Marea majoritate isi câștiga existență
prin agricultură sau de-a lungul coastei, prin pescuit.
Progresele în tehnologia transportului maritim a însemnat
că bărcile erau folosite mai degrabă cu vele decât doar cu
vâsle. Acestea au fost apoi adăugate la navele realizate din
scânduri suprapuse pentru a crea bărci lungi, rapide, cu

Fig.

Harta barcilor din epoca vikinga

 tracțiune superficială.Istoria se oglindește in multitudinea muzeelor ce se regăsesc pe teritoriul
țării și înglobeaza edificii precum nave vikinge și instrumente de navigatie.
Capitala Oslo

Dacă vă îndreptați către capitala națională Oslo, vizitați Muzeul Navelor Viking, care se
mândrește cu o colecție incredibilă de nave și bărci, unelte și obiecte de uz casnic și alte
descoperiri din mormintele vikingilor găsite în jurul zonei Oslo. Este situat pe peninsula Bygdøy,
care găzduiește, de asemenea, o multitudine de alte muzee.

Capitala este situată la capatul unui fiord în forma de gât de lebadă și este înconjurată de
dealuri si păduri, Oslo este un oras idilic fiind numit adesea și "cel mai mare sat din Europa". În
acelasi timp este si capitala nordica cu cea
Fig
Fig.
Peninsula Bygdoy
Barca expusa in muzeul navelor

Sursa: https://www.khm.uio.no/english/visit-us/viking- mai rapida dezvoltare si declarata de mai multe

ori consecutiv, capitala cu cele mai bune
conditii de trai.
Cele mai importante atracții ale faimoasei capitale vikinge sunt: Primaria (locul unde au loc
decernarea si banchetul premiului Nobel pentru Pace),Kvadraturen, vechiul centru al orașului
stabilit de regele Christian al IV-lea, noua clădire a Operei, Fortareata Akershus, cel mai
important monument medieval al Norvegiei, construit in jurul anului
1300, Domkirke(Catedrala), Parlamentul, Teatrul National, Universitatea, Palatul Regal, cu
grădinile regale Slottsparken, Parcul de Sculpturi Vigeland (192 de sculpturi in granit, bronz si
fier, totalizand 650 de figuri ale sculptorului Gustav Vigeland, expuse in aer liber in cel mai mare
parc al orasului). Majoritatea obiectivelor sunt inșiruite de-a lungul străzii principale Karl
Johans Gate și sunt ușor de explorat mergand pe jos.
Daca vă doriți să evadați pentru câeva ore din oraș, optați pentru o croaziera pe încântătorul
fiord Oslo, in care veți putea admira frumusetea peisajelor oferite de insulitele idilice cu casuțe de
vacanță si locuri de pescuit. In nicio alta capitală europeană nu veți avea mai puternic sentimentul că
natura definește orașul mai mult ca in Oslo!

Fig.
Oslo
Sursa: https://cities-today.com/oslo-records-just-one-road-death-in-2019/

Fig
Fiordul Oslo
Sursa:
Cum s-au format fiordurile?
 Țarmul cu fiorduri a fost creeat de către ghețari. În prima faza ghețarii au sculptat văi in formă
de U ce ulterior după topirea lor au fost invadate de apa oceanului.Datorita curentului Gulf
Stream care este un curent cald fiordurile nu ingheața facilitand în acest fel amplasarea de porturi
în zonele respective Cel mai adanc fiord din Norvegia este Sognefjoord care are o adancime de
1308 m si o lungime de 20,4 km. Geirangerfjord este cel mai vizitat fjord din Norvegia din cauza
spectaculozitatii peisajului.

Fig.
Fiordurile Norvegiei
Sură: https://www.happytour.ro/tours/Norway-112-7699/FIORDURILE+NORVEGIEI+2019+-
+plecare+din+Cluj-

Fiordul Geiranger
Fiordul Geiranger reprezintă visul oricarui turist care ajunge pe țărmurile nordice.
Considerat bijuteria fiordurilor norvegiene și recunoscut ca fiind cel mai frumos și mai
spectaculos fiord norvegian, Geiranger a fost inclus in anul 2005 in Patrimoniul Mondial
UNESCO.
 Fiordul este localizat pe coasta norvegiană vestică, cea mai spectaculoasă regiune a
Norvegiei. Fiordul are o lungime de 15 kilometri, fiind inconjurat de munți care, in cel
mai inalt punct, ating 1700 m. Geiranger este cunoscut pentru desfașurarea 
spectaculoasă, apele croindu-și de-a lungul timpului un drum întortocheat prin
munte, sub forma literei "S".
În acest spațiu de o frumusețe neperturbată, unde timpul pare să stea in loc iar natura
să-și urmeze cursul firesc, puteți alege o croaziera pe fiord sau puteți escalada munții
inconjurători pentru o panorama splendidîă asupra imprejurimilor. Iubitorii de
adrenalină pot opta pentru kayaking pentru o altă perspectiva asupra fiordului.

Fig.
Fiordul Geinager
Sursa: https://www.visitnorway.com/listings/fjord-cruise-geirangerfjord/202324/

Tromso și aurora boreală

În Tromso, natura si cultura norvegiana s-au imbinat perfect. Fiind localizat foarte
aproape de Cercul Arctic, orașul a devenit o destinatie populara printre "vănătorii"
faimosului fenomen numit Aurora Boreala. În perioada septembrie-martie, șansele de a
vedea dansul spectaculos al Luminilor Nordului sunt ridicate, insa apariția acestora
depinde de starea vremii.
 Desi multi ar considera că temperaturile sunt asemanatoare cu cele de la Polul Nord,
clima din Tromso este mai blandă, fiind influențată de masele de aer oceanice,
temperatura medie in timpul iernii fiind de -4 grade Celsius.
Printre cele mai importante atracții ale orasului se numară: Muzeul Polar, centrul Polaria
- unde puteți afla diverse informații referitoare la viața pe țărâmuri arctice, Catedrala
Arctica - cu arhitectură spectaculoasă ce sugereaza un iceberg, cea mai nordica
universitate din lume, dar si cea mai nordica berărie. De asemenea, in imprejurimile
orașului se pot derula o serie de activitați in funcție de sezon. De la whale safari, până
la călătorii cu sania trasă de reni sau câini husky, Tromso este orașul unde aventura
arctică începe!

Fig.

Tomso

Sursa: http://www.muni.org/Departments/Mayor/Boards/SisterCities/Pages/Tromso.aspx

Ce este aurora boreala?

 Activitatea Soarelui nostru este cea care
produce acest fenomen. Particulele
radioactive aruncate în spațiu în urma
erupțiilor solare călătoresc spre planeta
noastră. Cele mai multe sunt respinse,
datorită câmpului magnetic terestru, care
ne protejează de radiațiile mortale. Însă
atunci când erupțiile solare sunt puternice,
unele particule răzbat prin scutul magnetic
și intră în contact cu atomii și moleculele
din atmosfera terestră. Rezultatul
interacțiunii este un spectacol de culori în
înaltul cerului. Culorile pe care le vedem nu
sunt însă întâmplătoare. De exemplu, dacă
particulele radioactive intră în contact cu
oxigenul din atmosferă, vedem culorile
galben și verde. Interacțiunea cu nitrogenul
rezultă în culorile roșu, violet și albastru.

De ce întâlnim fenomenul doar în apropiere de Polul Nord și Polul Sud?

În aceste regiuni câmpul magnetic al Terrei atrage mai intens particulele venite de la Soare. Trebuie
precizat însă că acestea nu sunt atrase de polii geografici ai planetei (Polul Nord și Polul Sud), ci de
polii magnetici, care diferă puțin ca amplasare și nu au o localizare fixă.

Capul Nord
 Capul Nord este reprezentat de o stânca abruptă ce  se ridică impunător la 307 metri
deasupra Oceanului Arctic si care marcheaza punctul Nordic al Europei Continentale.
Natura te copleșește in această zonă, iar intalnirea cu simpaticii pufini care se odihnesc
pe stancile zimtate este o experiența deosebită.

Fig.

Pufini
Sursă: https://www.toateanimalele.ro/salbatice/puffin/

O calatorie până la Capul Nord este o călătorie a constrastelor. Vara cu soarele de la

miezul noptii, iarna cu noaptea polara si aparitia magica a aurorei boreale. Indiferent de
sezonul in care porniți in această aventura, experienta este fascinanta.

Fig.

Soarele de la miezul nopții-explicație

Sursa: https://www.slideshare.net/danbranzai/soarele-de-la-miezul-noptii

Drmul Trolilor
 Se desfasoara pe 106 kilometri din coasta vestica a Norvegiei si cuprinde 11 curbe in ace de
par, traversarea acestuia fiind o adevarata aventura! Se spune ca morocanosii troli se ascund in
padurile dese din imprejurimi, dar conform folclorului norvegian, acestia nu isi fac niciodata
aparitia in timpul zilei deoarece soarele ii transforma in stana de piatra. Cu toate acestea, sa nu
fiti surprinsi daca veti intalni semne de circulatie care va avertizeaza cu privire la troli, Drumul
Trolilor fiind singura sosea din Norvegia unde veti primi un asemenea avertisment.

Ramuri economice traditionale de interes turistic

 Dezvoltarea extraordinara a Norvegiei se sprijină pe exploatarea resurselor naturale. Se obțin
venituri mari din pescuit, dar mai ales din valorificarea petrolului (al treilea mare producător al
lumii), a gazelor naturale si a potentialului hidroenergetic. a Norvegiei este una foarte dezvoltată
și are o compoziție mixtă (sector privat extins, dar și companii importante aflate sub tutela
statului); deși nu face parte din Uniunea Europeană, Norvegia contribuie la bugetul Uniunii prin
intermediul Zonei Economice Europene; statul social și drepturile care provin din acesta sunt
foarte dezvoltate.

Economia Norvegiei se bazează pe comerț, fiind un obicei practicat chiar din epoca vikingă.
Norvegienii exportă la nivel mondial(Suedia, Germania, China, UK, SUA, Danemarca) petrol,
produse petroliere, mașini și echipamente, produse chimice, metale și produse alimentare.

Norvegia are una din flotele comerciale cele mai puternice din lume, chiar dacă din anii 1970
construcţia de nave a scăzut drastic. Sectorul industrial cuprinde nu numai producţia şi
procesarea lemnului, dar şi mineritul şi furniturile necesare sectorului petrolier.Apariţia acestor
industrii a dus la transformarea unor docuri în vederea producţiei de materiale necesare pentru
transportul petrolului în zona Mării Nordului

Peștele este nu doar o resursă importantă pentru economia norvegiană, dar și o componentă
esențială a tradițiilor sale culinare; cele mai utilizate specii sunt: somonul, heringul, păstrăvul și
codul; în afară de fructe de mare se folosesc și produse lactate și panificație; lefse este o pâine
norvegiană pe bază de cartofi acoperită cu unt și zahăr, pregătită mai ales de Crăciun

Datorită climei și poziționării geografice, sporturile de iarnă sunt primordiale în Norvegia,

antrenamentul fizic (în special practicarea skiului și a ciclismului) fiind foarte răspândit în rândul
populației; Norvegia a organizat de două ori jocurile olimpice de iarnă, cel mai recent în 1994.

INDICII TURISTICI
 Pentru a evidenția economia și turismul în Norvegia, am calculcat câțivă indici
reprezentativi și am creat și grafice pentru a-i putea vizualiza mai bine pe acestia.

Densitatea turistică/ suprafață:

Dt/suprafață= (turiști sosiți)/suprafață =Dt =5.900.000/385.207=15 turiști/km2

Numarul de turiști(1995-2016)
7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

Densitatea turistică / populație

Dt/ populație = (turiști sosiți)/populație = 5.900.000/5.600.000

Dt = 1,53 turiști/ km²

 Contribuția turismului la PIB:

Contribuția turismului la PIB = 6%

EvoluȚia PIB($)

380
366.6
358.1
347.4
334.6
326
311.6
302.3
299.5
296.6
292.3
276.5
262
247.3
231.5
224.9
218.3
209.2
198.2
191.3
184.4
172.2
151.5
161
141.2
134.1
126.6
118.8
112.4
107.1
103.7
99.4
93.7
78.3
86
72.4
61.3
68

80 8
2
8
4 86 88 90 9
2
9
4 96 98 0
0
0
2
0
4 06 08 1
0
1
2 14 16
9 9 9 9 9 9 0 0 0 0
1 19 19 1 1 1 19 19 1 1 20 20 20 2 2 20 20 2 2

Indicatorul numărului mediu de locuri de cazare pe km2

L/Supr×100 unde: L – numărul total de locuri de cazare

Supr – suprafața

Anul 20019=>996,100/385,207x100=258,58%
 CONCLUZII

În acest sens, Norvegia s-a dovedit a fi un stat foarte bine dezvoltat din orice punct de
vedere (economic, social, politic ș.a.). Fenomenul turistic alături de faimoasele locuri pe care
oamenii le pot vizita fac din această țară un subiect deosebit de important pentru cei pasionați de
cultură, artă și nu numai. Natura impresionantă a țării este foarte importantă pentru turismul
Norvegiei, întrucât ea atrage in fiecare an mii de turiști. Capul Nord și Fiordul Geiranger sunt
printre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. Clima nu atât de favorabilă, nu împiedică
extraordinar de mult practicarea turismului și a altor activități specifice acestui fenomen, dovada
clară fiind numărul impresionant de mare de turiști din fiecare an. Prezența fiordurilor, a
numeroaselor lacuri, a Alpilor Scandinaviei, a numeroaselor cascade și peisaje o clasează pe
Norvegia în topul celor mai bine vizitate și apreciate țări din Europa și de ce nu, chiar din
întreaga lume și totodată, se află într-un stadiu de dezvoltare din ce în ce mai avansat.

MULȚUMIRI

Din partea întregii echipe, sincere mulțumiri se îndreaptă către profesorul coordonator,
domnul Irimia Radu pentru tot sprijinul oferit pe parcursul acestui proiect, pentru realizarea cât
mai adecvată și coerentă a acestuia.