dddddddaccdfdcwfwwfwecAsistarea zilnică

(1) Măsura educativă a asistării zilnice constă în obligaţia minorului de a respecta

un program stfrsxdvcdsfedrabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi
condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum şi ijhjhjhjhjhnterdijhjhjhjhjhcţiile
impuse minorului.
(2) Măsura educativă a asistăriikkkk zilnice se ia pe o dhhghghghurată cuprinsă
între 3 şi 6 luni, iar supravegherea se face sub coordonarea serviciului de
probaţiune.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-120

ASPECTE PRIVIND LUAREA MǍSURII ARESTULUI PREVENTIV ÎN LUMINA DISPOZIŢIILOR NOULUI COD DE
PROCEDURǍ PENALǍ Avocat Cătălin MARIN* Baroul Bucureşti Rezumat Arestarea preventivă este cea
mai aspră măsură privativă de libertate ce poate fi dispusă de judecător sau, după caz, de instanţa de
judecată şi constă în deţinerea persoanei faţă de care s-a luat această măsură în locuri anume destinate
celor privaţi de libertate în cauzele penale. Art. 223 NCPP înglobează două mari bhhhhjhjhcategorii de
ipoteze în care măsura arestării preventive poate fi dispusă, fiecare dintre acestea având condiţiile sale
proprii. Ipotezele reglementate de lege cuprind atât cazurile, cât şi condiţiile în care poate fi luată
măsura arestării preventive şi sunt aplicabile fie în situaţia în care măsura preventivă este dispusă în faza
de urmărire penală, fie atunci când arestarea preventivă nmnjhjhjhjh dispusă în procedura de cameră
preliminară ori în cursul fazei de judecată în primă instanţă sau în apel. Cuvinte-cheie: arestarea
preventivă, pericolul pentru ordinea publică, suspiciunea rezonabilă 1. Succintă privire asupra măsurilor
de prevenţie Măsurile procesuale sunt apreciate ca fiind instituţii de constrângere ce pot fi dispuse de
către organele judiciare penale pentru buna desfăşurare a procesului penal şi asigurarea realizării
obiectului acţiunilor exercitate în procesul penal1 . Astfel cum sunt definite mai sus, măsurile procesuale
apar ca posibilităţi, acestea nefiind caracteristice oricărei cauze penale2 . Organele judiciare dispun
luarea măsurilor în funcţie de împrejurările concrete ale fiecărei cauze penale. Prin măsuri de drept
procesual penal se înţeleg măsurile procesuale sau procedurale ce se pot dispune de către organele de
urmărire penală sau de instanţa de judecată în scopul asigurării bunei derulări a procesului penal3 .
Măsurile procesuale reprezintă măsuri de drept procesual penal (privative sau restrictive de drepturi şi
libertăţi), având drept scop asigurarea bunei desfăşurări a cauzei penale. Măsurile procesuale se clasifică
în măsuri cu caracter personal şi măsuri cu caracter real. Măsurile procesuale cu caracter personal
vizează măsurile privative sau restrictive de drepturi şi libertăţi (de exemplu, reţinerea) sau de ocrotire.
Măsurile cu * e-mail: av.catalinmarin@yahoo.com 1 I. Neagu, Tratat de procedură penală, Partea
generală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 540. 2 M. Olariu, Procedură penală, Partea generală,
Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, p. 219. 3 M. Udroiu, Procedură penală, Partea generală, Partea
specială, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 242. caracter real privesc măsurile asigurătorii, restituirea
lucrului, restabilirea situaţiei anterioare4 . Doctrina veche a definit măsurile de prevenţie ca fiind
instituţii de drept procesual penal, puse la dispoziţia organelor judiciare constând în anumite privaţiuni
sau constrângeri personale sau reale, determinate de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară
procesul penal5 . În Noul Cod de procedură penală, măsurile preventive sunt enumerate limitativ [art.
202 alin. (4)]: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea
preventivă. Astfel, alte măsuri procesuale, care chiar dacă sunt restrictive de libertate, nu intră în
categoria măsurilor preventive. Prevederile art. 202 NCPP stabilesc, în mod limitativ, parametrii ce
trebuie avuţi în vederea dispunerii măsurilor preventive. Faţă de prevederile art. 136 C. pr. pen. din
1968, Noul Cod de procedură penală nu mai prevede ca scop asigurarea evitării sustragerii de la
executarea pedepsei, scopul măsurii preventive fiind asigurarea bunei derulări a procesului penal.
Măsurile preventive nu sunt incompatibile cu prezumţia de nevinovăţie deoarece nu presupun
săvârşirea unei fapte penale, ci doar existenţa unei suspiciuni rezonabile, astfel cum este înţeleasă din
jurisprudenţa Curţii Europene ca ipoteză în care un observator obiectiv poate să bănuiască din datele
cauzei că o persoană a comis sau nu o infracţiune, fără a exista vreo interferenţă cu principiul prezumţiei
de nevinovăţie. De asemenea, scopurile reglementate în noua reglementare procesual penală privesc
strict activitatea procesual penală: asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea
sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărire, ori de la judecată sau scopul prevenirii comiterii
unei noi infracţiuni [art. 202 alin. (1) NCPP]. Prevederea explicită a proporţionalităţii se regăseşte în alin.
(3) al art. 202 din noua reglementare: orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea
acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia.