FIȘA DE LUCRU 2

SARCINA DE LUCRU: Prezentaţi 3 puncte de vedere argumentate în raport cu conţinuturile din strategia
Europa 2020 prezentate mai jos.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

• creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

• creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

• creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

• UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest
scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

• 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;

• 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

• obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

• rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40%
din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

• numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

……………

un obiectiv referitor la nivelul de studii, care abordează problema abandonului școlar timpuriu,
vizând reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea
procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare de la
31% la cel puțin 40% în 2020;
...........

Creștere inteligentă – o economie bazată pe cunoaștere și inovare

Creșterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoașterii și inovării ca elemente motrice ale
viitoarei creșteri. Pentru aceasta este necesar să îmbunătățim calitatea sistemelor noastre de
învățământ, să întărim performanța în cercetare, să promovăm inovarea și transferul de
cunoștințe în Uniune, să folosim pe deplin tehnologiile informației și comunicațiilor și să ne
asigurăm că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse și servicii care generează creștere,
locuri de muncă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă
societatea europeană și mondială. Însă, pentru a reuși, toate acestea trebuie corelate cu spiritul
antreprenorial, finanțele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor și pe oportunitățile pieței.
Europa trebuie să acționeze în următoarele domenii:
– Inovare: În Europa, cheltuielile destinate C-D se situează sub 2%, comparativ cu 2,6% în SUA
și 3,4% în Japonia, în principal ca urmare a nivelului redus al investițiilor private. Nu contează
numai valorile absolute ale acestor cheltuieli – Europa trebuie să se concentreze pe impactul și
componența cheltuielilor cu cercetarea și să îmbunătățească condițiile pentru investițiile
sectorului privat în C-D în UE. Ponderea mai redusă în UE a firmelor high-tech justifică
jumătate din decalajul nostru față de SUA.
– Educație, formare și învățare de-a lungul vieții: Un sfert din toți elevii au competențe slabe
de citire, unul din șapte tineri abandonează studiile și formarea prea devreme. Aproximativ
50% ating un nivel mediu de calificare, însă acesta nu este suficient pentru a răspunde
nevoilor pieței. Mai puțin de o persoană din trei din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 34
de ani are o diplomă universitară, comparativ cu 40% în SUA și peste 50% în Japonia.
Potrivit indicelui Shanghai, numai două universități europene figurează în clasamentul
mondial al primelor 20 de universități.
– Societatea digitală: Cererea globală pentru tehnologiile informației și comunicațiilor
reprezintă o piață în valoare de 2 000 miliarde €, însă numai un sfert din aceasta provine de la
firme europene. De asemenea, Europa este în urmă în ceea ce privește internetul de mare viteză,
ceea ce afectează capacitatea acesteia de inovare, inclusiv în zonele rurale, precum și în ceea ce
privește diseminarea online a cunoștințelor și distribuția online de bunuri și servicii.

În Strategia Europa 2020, unele chestiuni importante pentru autoritățile locale și

regionale au rămas fără răspuns, în special aspectele privind necesitatea de a stabili obiective
diferențiate la nivel teritorial, necesitatea ca indicatorii pentru elaborarea politicilor să meargă
dincolo de PIB, rolul concret al autorităților locale și regionale în conceperea și punerea în
aplicare a noii strategii, relația dintre Strategia Europa 2020, politica de coeziune și bugetul UE,
precum și necesitatea de a le face cunoscut noua strategie tuturor cetățenilor UE.
Strategia Europa 2020 nu ține seama de diferențele socioeconomice existente și de
distribuția inegală a oportunităților între regiuni și orașe și în interiorul acestora. Aceste
diferențe, care s-au accentuat în ultimul deceniu, nu reflectă numai diferența „tradițională” dintre
regiunile dezvoltate și cele rămase în urmă. Acestea pot fi observate și în cadrul unora dintre
zonele cele mai dezvoltate, de exemplu în cartierele defavorizate ale câtorva orașe din UE.
Stabilind obiective doar la nivelul UE și la nivel național printr-o procedură de sus în jos,
guvernanța Europa 2020 propusă nu permite adaptarea obiectivelor, a indicatorilor și a țintelor,
astfel încât să se țină seama de aceste diferențe de la nivel local și regiona
Concluziile principale arată care au fost domeniile în care s-a ajuns la un larg consens în rândul
participanților, în timp ce o mare parte a opiniilor și propunerilor repondenților este prezentată în
raportul principa
Rata abandonului şcolar este crescută în rândul copiilor din zonele rurale, în special la nivelul
învăţământului secundar. Motivele abandonului şcolar crescut, în special în rândul copiilor din
comunităţile rurale montane sunt: sărăcie extremă, lipsa mijloacelor de transport şi slaba
motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba calitate a educaţiei în
zonele rurale, datorată lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de asemenea, ca un factor
demotivant

Educaţia şi
formarea
cadrelor
didactice din
învăţământul
preşcolar este
considerată partRata

abandonului şcolar este de asemenea crescută în rândul copiilor din zonele rurale, în special la
nivelul învăţământului secundar. Motivele abandonului şcolar crescut, în special în rândul
copiilor din comunităţile rurale montane sunt: sărăcie extremă, lipsa mijloacelor de transport şi
slaba motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba calitate a educaţiei
în zonele rurale, datorată lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de asemenea, ca un
factor demotivantRata abandonului şcolar este de asemenea crescută în rândul copiilor din zonele
rurale, în special la nivelul învăţământului secundar. Motivele abandonului şcolar crescut, în
special în rândul copiilor din comunităţile rurale montane sunt: sărăcie extremă, lipsa mijloacelor
de transport şi slaba motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba
calitate a educaţiei în zonele rurale, datorată lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de

a
asemenea, ca un factor demotivantntegrantă

sistemului de
formare
iniţială a