Ministerul Sănătății , Muncii și Protecței Sociale al Republicii

Moldova
Colegiul de Medicină Bălți

Raport
privind criteriile de evaluare a portofoliului digital
al elevilor grupei TD-301,
în cadrul promovării stagiului practic de specialitate .

Tehnician Dentar

Student: Taucci Laurentiu

Tema lucrare de curs: Tehnologia confectionarii puntii dentare metalo-

ceramice.
Conducator: Raisa Ciobanu, grad stiintifico-didactic

or.Balti 2020
Restaurari metalo-ceramice
Ceramica dentară este cea mai bună alegere pe care o poate
face un pacient în cazul unei lucrări dentare, fie că este vorba de
o restaurare redusă fie de o punte dentară sau proteză
mobilizabilă extinsă.
Calitățile ceramicii sunt net superioare oricărui alt material
fizionomic folosit în stomatologie, fiind singurul care are atât
o estetică deosebită ( gama de culori mare, transluciditate
apropiată de cea a dinților naturali ) cît și o rezistență excelentă la
masticație.
Ceramica dentară nu este influențată de variațiile de temperatură.
Nu se fisurează și nu se crapă la consumul alimentelor prea calde
sau prea reci. Ceramica se arde în cuptoare speciale, la o
temperatură de pînă la 1000 grade C.

DEFINITIE

Restaurari protetice care imbina rezistenta mecanica si fizionomia

formate dintr-o substructura metalica (coping), care sustine o
structura ceramica prin legaturi chimice si mecanice

Ceramica dentara se aplica pe toate fetele dintelui. Totusi, la

nivelul coroanelor dentare, va mai ramane, in cele mai multe
situatii, o mica portiune din metal, neacoperita de ceramica,
necesara tehnicianului dentar pentru fixarea lucrarii ( cu un cleste
special ) in timpul aplicarii ceramicii.
TIPURI DE RESTAURARI METALO-CERAMICE

• incrustatii
• coroane solo
• elemente de agregare, conectori, corpuri de punte in cadrul
puntilor metalo-ceramice
• elemente de agregare in cadrul protezarilor combinate

In functie de structura a carei morfologie o refac, restaurarile metalo-

cerramice pot fi pe:
• dinti naturali
• implanturi
In functie de gradul de fizionomie:
• total fizionomice
• partial fizionomice

Indicatii

 indicaţii majore la dinţii frontali şi premolari, putand fi

utilizate şi in zonele laterale distale ale arcadelor (cu
precădere la maxilar) la pacienţi cu exigente fizionomice
ridicate
 sunt indicate atât ca elemente unitare (singulare),
restaurând morfologic şi funcţional un singur dinte cu diferite
leziuni coronare, cât şi ca elemente de agregare, in special
mezial, in componenta puntilor care restaureaza brese
edentate.
 pot intra în componenţa diferitelor şine de imobilizare şi
participă frecvent la elaborarea protezărilor compozite
(hibride)
 sunt preferate coroanelor de înveliş ceramic atunci când,
prin preparaţia orală a bontului, nu se poate obţine un spaţiu
protetic vertical suficient între acesta şi dinţii antagonişti (ex.
Ocluzia adanca acoperita)
 frecvente indicate la dinţii oralizaţi. In aceste cazuri,
sacrificiile de substanţă dură de la nivelul feţelor vestibulare
ale dinţilor respectivi sunt minime.
  reconstituirea dinţilor frontali inferiori la care volumul mic de
substanta dura dentara limiteaza utilizarea coroanelor jacket
CONTRAINDICATII

 pacienţi tineri (sub 20 de ani) datorită volumului mare al

camerei pulpare
 la unii adulţi la care depulparea prealabilă a dintelui implică
o serie de riscuri (de moment sau de perspectivă) pentru
pacient
 In cazul in care se poate utiliza o restaurare mai
conservatoare- coroana partial sau integral ceramic-
COROANA MIXTA ESTE DE MULTE ORI ABUZIV
INDICATA

AVANTAJE

• estetica buna si stabila in timp

• retentie buna
• mai rezistenta decat restaurarea integral ceramica
• poate servi la restaurarea unor brese edentate lungi
• rezistenta clinic intre 2,3-7,5 ani
• adaptare cervicala foarte buna (metale nobile)

DEZAVANTAJE

 sacrificiu mare de ţesuturi dure dentare, cu precădere la

nivelul feţei vestibulare, care implică depulpări prealabile
 agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice
tumate, daţorită retentivităţii mai precare conferite de
prepararea importanta a substratului dentar
 placarea în totalitate a scheletului metalic cu masă ceramică
poate împiedica uneori perfectarea raporturilor ocluzale, după
cimentare;
 uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele
două materiale care se manifestă prin apariţia fisurilor,
fracturilor şi, în final, prin desprinderea componentei
fizionomice

 Reparațiile fracturilor sau fisurilor sînt foarte dificile, sau
chiar imposibil de efectuat
 Defecte ale componenței metalice
 Nerespectarea tehnologiei de prelucrare a componenței
metalice, de oxidare ca și de depunere a grundului
 Unii autori susțin că datorită durității porțelanului, pot surveni
microtraume, leziuni parodontale și coronare atît ale dinților
stîlpi, cît și ale dinților antagoniști.
ETAPELE CLINIC TEHNICE DE CONFECTIONARE
PUNTII METALO-CERAMICE

Clinic:
 Examenul clinic, paraclinic, stabilirea diagnosticului, indicilor
clinico-biologici, a planului de tratament, alegerea soluţiilor
de urgenţă şi definitive.

 De exemplu vom indica tratamentul prin punte dentară

metalo-ceramică, la edentația parțială.
 La necesitate, anestezie.
Prepararea dinților-stîlpi

SUCCESIUNEA ETAPELOR IN PREPARARE

1.Prepararea feţei vestibulare. Se alege freza cu terminaţie

corespunzătoare pragului de realizat (conge, plană,
torpedo).

2. Prepararea feţelor proximale

Succesiunea etapelor în preparare

3. Faţa orală. Pentru dinţii laterali se realizează o preparaţie

similară cu faţa vestibulară, iar ladinţii frontali prepararea
trebuie să respecte morfologia concavă a zonei
supracingulare şi convexă a zonei latero-cingulare.
 4.Faţa ocluzală, incizală
5. Definitivarea preparaţiei.
Include finisarea unghiurilor si muchiilor si definitivarea
pragului

AMPRENTAREA

Amprenta - copia negativă și fidelă a cîmpului protetic cu ajutorul

căreia se obține modelul pe care se va confecționa proteza. Se obține
amprenta de lucru și amprenta orientativă.
 LOBORATOR

Confectionarea modelelor din ghips dur cu bonturi

mobilizabile ale dinților preparați
 Modelul -reprezintă copia fidelă a cîmpului protetic,
amprentat anterior.
In vederea realizării acestuia trebuie parcurse
urmatoarele etape:
- igienizarea si decontaminarea amprentei
- verificarea amprentei
- realizarea modelelor.

Realizarea modelelor cu bonturi fixe

- utilizate ca modele de studiu sau pentru obtinerea
modelului arcadei antagoniste;
Realizarea modelelor cu bonturi mobile:
cu sau fară pinur

REALIZAREA MODELELOR CU BONTURI

MOBILE

Permit realizarea unei machete corecte, datorită posibilității de

dezinserare a modelelor unitare din modelul de ansamblu.
Realizare prin :
 metoda clasica
 metode ce utilizeaza pinuri
 sistemul Pindex / Zeiser
 MONTAREA MODELELOR IN SIMULATOR

- Ocluzor - permite doar miscarea de inchidere-descidere;

Articulator-
imită mișcările mandibulei în toate planurile:
- Deschidere – închidere
- De propulsie
- De lateralitare

REALIZAREA MACHETEI DIAGNOSTICE IN TEHNOLOGIA

METALO-CERAMICA
_____________________________________________________
_
 - se folosesc ceruri speciale, colorate
 - se pot verifica intraoral
 - se pot face modificari ale machetei care vor si prezente si la
protezafinita
 Realizarea machetei infrastructurii metalice a
puntilor mixte metalo-ceramice .
 -  se realizeaza din ceara albastra si reprezinta imaginea pozitiva
a viitoarei infrastructuri;
 - caracteristici: modelata subdimensionat cu 1-1.5 mm in
toate sensurile,grosimea machetei scheletului: 0.3-0.5 mm,
suprafata machetei se modeleaza neteda, fara microretentii, in
unghiuri de 90 grade.

TEHNICI DE REALIZARE A MACHETEI

INFRATRUCTURII METALICE:

 Tehnica de realizare a machetei elementelor
de agregare prinmetoda racirii gradate:
 - avantaje: adaptare foarte buna a capei pe modelul
substructurilor organice preparate, grosime uniforma a machetei,
suprafata neteda si economie de timp;
 Tehnica de realizare a machetei elementelor de agregare prin
picurare:
 - tehnica este laborioasa si este metoda care conduce la cele
mai multe tensiuni interne, cu efecte nedorite asupra viitoarei
piese protetice;- metoda este mai putin utilizata in tehnologia
metalo-ceramica
Metoda realizarii machetei elementelor de agregare folosind
tehnica foliei de ceara calibrata:
- tehnica este rapida si permite obtinerea unor cape cu grosime
uniforma;
 Tehnica de realizare a machetei infrastructurii metalice folosin
delemente prefabricate:
 este o metoda mult utilizata in tehnologia metalo-ceramica
deoareceare avantajul economiei de timp si material 
permite obtinerea unor machete care au caracteristici optime

Tehnica de realizare a machetei infrastructurii metalice prin meto
da conturului anatomic:Metoda Probond:
- are avantajul economiei de aliaj
Tehnici moderne de aplicare si modelare a cerii:
folosesc aparatura performanta controlata electronic
permit obtinerea unor machete de mare acuratete
Metoda Wax Pro, Sistemele PreciFit, Turbodent 
Sistemele Vita CAD , Sistemul Everest-KaVo ( prin tehnologia CAD-
CAM ).

TRANSFORMAREA
MACHETEI COMPONENTEI METALICE IN PIESE
METALICA (prin metoda turnării)

a) Ambalarea si obtinerea tiparului:ambalarea se realizeaza cu masa de

ambalat specifica, in vederea obtinerii tiparului;- aceasta etapa
cuprinde pregatirea machetei in vederea ambalarii ( consta
inrealizarea machetei canalelor de turnare si a rezervorului de aliaj
topit, realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor,
detensionarea sidegresarea machetei) si ambalarea propriu-zisa;
pregatirea pentru ambalarea se poate realiza prin doua metode:
Metoda Clasica sau Metoda Heraeus.  ambalarea propriu-zisa se
poate realiza si ea, prin mai multe metode: intr-un singur timp, in doi
timpi, in vid, ambalarea in straturi si ambalarea higroscopica in
scopul obtinerii tiparului, in care se va introduce aliajul topit,
machetaambalata este supusa la doua trepte de incalzire:
preincalzirea si incalzirea propriu-zisa.
b) Topirea si turnarea aliajului pentru ca topirea aliajului sa se
realizeze asa cum trebuie, este necesar casursa de caldura sa fie
suficient de puternica, pentru a topi tot aliajul, in timp optim, in medii
inerte (supraincalzirea este interzisa). pentru introducerea aliajului in
tipar este necesara actiunea unor forte:gravitationala, centrifuga,
presiunea negativa: aerul comprimat sau vaporiide apa, Vacuumul.
c) Dezambalarea si prelucrarea scheletului metalic indepartarea piesei
turnate din tipar dupa dezambalare, scheletul metalic este supus
decaparii, sablarii siprelucrarii metalice

Centrifuga Hermle

SABLAREA

- Procedeul presupune proiectarea unui jet de particule, sub presiune,

asupra scheletului metalic, cu scopul curațirii infrastructurii metalice si
a realizarii condiționarii suprafeței;
- Factorii care influenteaza procesul de sablare, sunt:natura aliajului din
carese realizeaza scheletul metalic,natura materialului de
sablare,dimensiunea particulelor,presiunea jetului de
particule,Incidența sub care se realizează procedeul(45 grade),durata
sablarii(5 secunde) distanța fața de suprafața metalica(30-35mm).
- La final piesa este tratata cu acid (fluorhidric), apoi se fierbe in apa
distilată
Sablator

OBTINEREA SCHELETULUI METALIC IN

TEHNOLOGIA METALO-CERAMICA. Alternative:

a) Galvanoformarea: presupune depunerea, sub actiunea curentului

electric,a unei cantitati de metal pe modelul bontului mobilizabil,
aflat intr-o baieelectrolitica;
avantaj: reduce semnificativ timpul de lucru;
ex: Sistemul Auro-Galvano-Crown, Sistemul Helioform,
SistemulGalvano-Speed.
b) Ambutisarea: adaptarea unei cape sau folii metalice pe
modelulbonturilor, cu ajutorul unei instalatii de ambutisare, care
exercita presiunecontinua si constanta asupra piesei metalice.
- ex. Sistemul Ceplatec
-avataje: timp scurt de realizare, pret de cost scazut si rezistenta
mecanicabuna.
c) Sinterizarea: procedeu de topire superficiala a particulelor, care
vorcurge in spatiile dintre particulele straturilor subiacente,
rezultand o structuradensa, compacta si rezistenta.
- Ex: Procedeul Heratec
- avantaje: timp redus de lucru, rezitenta buna, adaptare a capei
pe bontulmodelului foarte bunad) Realizarea din titan a componentei
metalice a puntilor mixte metalo-ceramice, prin turnare,
electroscintieroziunea sau tehnici computerizate(metoda moderna).
Cuptor de sinterizare

Aparat de galvanizare

Tehnici de condiționare(crearea legaturii metalo-ceramice)

a) Conditionarea prin sablare
- proiectarea unui jet de particule asupra infrastructurii metalice →
aparitia unor microretentii care asigura aderenta straturilor de
ceramică.

b) Conditionarea prin oxidare termica

 - obtinerea unui strat de oxizi care contribuie la realizarea unei
legaturi metalo-ceramice puternice si stabile; trebuie sa asigure
o fixare optima amaselor ceramice.
c) Conditionarea prin oxidare anodica
- este metoda cea mai utilizata de conditionare;
- are loc intr-o baie galvanica, piesa fiind plasata la anod iar la
catod esteaplicat un electrod de referinta, inert.
d) Conditionarea prin aplicare de agenti bonding
- metoda foarte utilizata, care consta in aplicarea pe suprafata
scheletului aunor agenti de cuplare, care inlocuiesc stratul de
oxizi, numiti agentibonding

CLINIC:

 Proba componentei metalice pe dinții stîlpi

 Determinarea dacă puntea corespunde cerințelor
 Determinarea culorii

STABILIREA CULORII COMPONENTEI

CERAMICE

- au fost concepute o serie de ghiduri de culoare pentru ceramica,

dediferite nuante, corespunzand diferitelor zone de analizat: pentru
zona dedentina de la nivelul pulpei coronare, pentru masa dentinara de
baza,pentru zona incizala si pentru masa ceramica de finisare;- alegerea
culorii pentru zona dentinara a pulpei coronare este cea maiimportanta
etapa, deoarece nuanta respectiva se va transmite pana la straturile
superficiale , influentand estetica finala;- sistemele de inregistrare a
culorii se impart in sisteme clasice (cheia deculori) si moderne
(computerizate);
 - la descrierea nuantei de culoare a unui dinte natural trebuie
urmarite:culoarea de baza, luminozitatea, saturatia, fluorescenta,
opalescenta,opacitatea, transparenta si transluciditatea;- culorile
dintilor naturali sunt influentate si de temperatura.

APLICAREA SI MODELAREA MASELOR

CERAMICE PE INFRASTRUCTURA METALICA

- straturile ceramice se aplica succesiv si se sinterizeaza separat

insa structura rezultata este unitara, omogena si rezistenta;
- primul strat aplicat este opacul (prin aplicare manuala, cu pensonul,
prin pulverizare sau pe cale galvanica-cea mai eficienta).Rolul acestui
strateste de a acoperi cat mai bine infrastructura metalica;
- sinterizarea: in conditii de vid, urmarind un regim termic;
- depunerea pastelor pentru dentina si smalt si masa de colet,
plusartificiile de culoare; urmeaza sinterizarea in cuptoare speciale, in
vid, latemperaturi ce cresc progresiv
 - apoi urmeaza aplicarea si sinterizarea(in conditii atmosferice
normale)masei de glazurare: un strat final de masa ceramica
transparenta care arerolul de a asigura luciul final si crearea unui strat
protector, care impiedica patrunderea fluidelor din mediul oral in
masele ceramice.

Strat 1 -- Grundul sau opacul

Primul strat aplicat este opacul (prin aplicare manuala, cu

pensonul, prin pulverizare sau pe cale galvanica-cea mai eficienta).Rolul
acestui strateste de a acoperi cat mai bine infrastructura metalica;
Stratul de opac se depune prin pensulare pe component metalica cu o
grosime uniforma de aproximativ 0,2-0,3 mm , pentru a evita
trasparenta metalului si realiza legaturii metaloceramice . Aplicarea
acestui strat se executa in doi timpi . In primul timp se depune un strat
foarte subtire care acopera in inttregime metalulul si dupa vibrarea si
uscarea lui este ars in cuptorul cu vid la un regim termic depedent de
ceramica utilizata . Stratul depus se usuca in camera de preincalzire ,
apoi se introduce in cuptorul incalzit pina la temperature de 800 C
ridinduse temperatura pina la980 C iar in final este supus unei raciri
lente . In al doilea timp pe suprafata acoperita se mai depune un strat
care impreuna cu primul nu trebuie sa depaseasca grosimea de 0,2-0,3
mm si se repete arderea dupa acelasi regim si valori termice . In final
stratul opac ars trebuie sa aibe culoarea ce coincide cu culoarea
respetiva a cheii de culori sau sa aiba o culoare uniform ape toata
suprafata , fara care sa prevada component metalica.
Strat 2 -- Stratul de baza
Depunerea pastelor pentru dentina si smalt si masa de colet,
plusartificiile de culoare; urmeaza sinterizarea in cuptoare speciale, in
vid, latemperaturi ce cresc progresiv.
Masa de dentina se depune cu ajutorul unei spatula sau pensule in
cantitati mici sau mari sub vibrare excesul sau surplusul de lichid se va
indeparta cu ajutorul hirtiei de filtru modelarea se face in exces
deoarece a masei ceramice de aprox 25% in toate sensurile . Dupa
aplicarea masei de dentina si modelarea corespunzatoare morfologiei
supradimensionate se va aplica masa de smalt , pentru a obtine
trasparenta incizala . In aces scop masa de dentina la nivelul machete
incizala sa taie in bison cu ajutorul unui instrument bine ascutit apoi pe
versantul vestibulare se aplca masa de smalt iar pe versantul palatinal
masa.
Strat 3 -- Stratul de finisare sau glanz
Stratul de finisare asigura luciul final al ceramicii. Este extrem de subtire si va
asigura lucrarii o suprafata fina si neteda precum si transluciditatea caracteristica
care imita smaltul.
Dupa aplicarea masei de smalt suprafata trebuie netezita cu o pensula
uscata din par moale de camila .Dupa inlaturarea lucrarii de pe model
se mai adauga masa de dentin ape fetele meziale si distala obtinind un
exces de 0,5 -1 mm necesar formarii punctelor de contact . Cu o
pensula umeda arata se perie interiorul coroanelor indepartinduse
granulele de masa ceramica . De asemenea se controleaza marginile
prin adausuri sau ilaturarea de masa ceramic . Piesa astfel pregatita se
asaza pe suportul refractor si se plaseaza in gura cuptorului pe 10 min
pentru a se usca . Dupa aceasta piesa se introduce in camera cuptorului
unde sinterizeaza se va afecta la temperature de 980 C cu vacuum timp
6-7min .Trasparentul Este stratul in care se pot face mici corecturi.
Mai important, este stratul in care se creaza anumite
particularitati caracteristice diferitelor zone ale dintelui.
Tehnicianul dentar poate crea coloratii speciale care sa dea un
aspect cat mai natural dintelui artificial. De exemplu :Daca toti
dintii sunt abrazati, se da o coloratie mai inchisa zonei din varf
pentru a mima abrazia.Se pot mima alte coloratii asemanatoare
celorlalti dinti : coloratia nicotinica, coloratia cauzata de tartru si
altele.Daca coroana este mai lunga, se poate aplica o ceramica
de culoare roz-rosu in partea de sus a acesteia pentru a imita
gingia. In acest fel dintele nu mai apare atat de "alungit".Pe langa
coloratii, se pot crea si forme sau pozitii speciale pentru anumiti
dinti. De exemplu, se poate realiza o incalecare a unui dinte din
lucrare, care uneori, da un aspect mult mai natural dintelui
artificial.

De multe ori, din lipsa de spatiu, se prefera aceasta "incalecare"

in locul confectionarii unui dinte prea mic care va aparea extrem
de inestetic. Aceste incalecari sunt planificate de la inceputul
confectionarii scheletului.

Contactele cu dintii vecini, contactele ocluzale, contactele lucrarii

cu tesuturile gingivale de sub ea precum si textura si forma
generala a restaurarii sunt toate ajustate in aceasta etapa.

Daca s-a planificat o proba a lucrarii dentare, aceasta se trimite la

cabinet inainte de arderea ultimului strat.

CLINIC:

 Proba definitivă și cementarea punții dentare pe dinții – stîlpi.

Introducere…………………………………………………………………………………… 1
Ceramica dentara…………………………………………………………………... 2
Tipuri de restaurari metalo-ceramica………………………………………………………….………………………. 3
Indicatii……………………………………………………………………………………………………………………………….. 3
Contraindicatii………………………………………………………..………………………………………………………….…3
Avantaje…………………………………………………..…………………………………………………………………………..4
Dezavantaje……………………………………..…………………………………………………………………………………..4
Etaple clinic tehnice de confectionare puntii dentare
Clinic……………………………………….……………………………………………..4
Prepararea dintii stilpi…………………………………………………………………..5
Intrumentariu folosit in preparare…….……………………………………………….5
Amprentarea…………………….…………………………………………………………………………………………………..6
Etape…………...…………………………………………………………………………7
Loborator………………………………………………………………………………………………………………………………7
Etape………...……………………………………………………………………………7
Montarea modelelor in simulator………………………………………………………………………………………….7
Etape…………………...…………………………………………………………………8
Realizarea machete diagnostic metalo-ceramice…………………………………………………………………..8
Transformarea machete componente metalice in piesa metalica (prin metoda turnarii)……….9
Etape , Ambalarea in chiuveta ….……………………………………………………10
Sablarea ……………………………………………………………………………………………………………………………..11
Obtinerea scheletului metallic in tehnologia metalo ceramica………………………………………..……12
Clinic……………………………………………………………………………………………………………………………………13
Stabilirea culorii componentei ceramice………………………………………………………………………………13
Aplicarea si modelarea maselor ceramice pe infrastructura metalice…………………………………..14
Stratul 1 – Grundul sau opocul ……………………………………………………….16
Strat 2 – stratul de baza………………………………………………………………..16
Strat 3 – stratul de finisare sau glazura……………………………………………….16
Clinic…………………………………………………………………………………….17
Materiale utilizate……………………………………………………………………………………………………………….17
Instrumentele de ceara………………………………………………………………………………………………………..17
Intrumentariul……………………………………………………………………………………………………………………..18
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………………19
Bibliografia………………………………………………………………………………………………………………………….20
1) Restaurari metalo-ceramice , Difinitie.
Tipuri de restaurari metalo-ceramice
2) Indicatii , Contraindicatii
3) Avantaje , Dezavantaje
4) Etapele clinico tehnice de confectionare puntii metalo-ceramice
Succesiunea etapelor in preparare
Amprentarea , Loborator
5) Realizarea modelelor cu bonturi mobile
6) Montarea modelelor in simulator
7) Realizarea machete diagnostice in tehnologia metalo-
ceramica
8) Realizarea machete infrastructurii metalice a puntilor
mixte metalo ceramic
9) Tehnici de realizarea a machete infrastructurii metalice
10) Transformarea machete componentei metalice in
piesa metalica (prin metoda turnarii)
11) Sablarea
12) Obtinerea scheletului metallic in tehnologia metalo-
ceramic . Alternative
13) Tehnici de conditionare ( crearea legaturii metalo-
ceramice)
14) Stabilirea culorii componentei metalice
15) Aplicarea si modelarea maselor ceramice pe
infrastrucutra metalica
16) Materiale utilizate
17) Instrumentariu
18) Concluzii