Scurt istoric

„Drapelul este o întruchipare a culorilor Principatelor Române, este un simbol al unității

naționale din timpul domniei lui Mihai Viteazul, când știm că a avut loc prima Unire politică
a Țărilor Române, și nu în ultimul rând, este o prezentare a celor mai frecvente culori care
apar pe toate țesăturile populare din toate regiunile României”, explică muzeograful Șerban
Constantinescu, de la Muzeul Național de Istorie a României.
Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului XIX : astfel, este de
remarcat prezența celor trei culori în canafuri și în picturile de pe pânza drapelului Răscoalei lui
Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: „Libertate“
(albastrul cerului), „Dreptate“ (galbenul ogoarelor), „Frăție“ (roșul sângelui). Acest tricolor a apărut
de asemenea în Moldova, Ardeal și Paris, unde a fost arborat de către studenții români „ca semn
al unirii moldovenilor cu muntenii".
Tricolorul este menit să inducă cetățenilor sentimentul de identificare și de apartenență. Drapelul
a fost adoptat în 1867, în forma pe care o are și astăzi, în timpul domniei lui Carol I (aprilie 1866 –
27 septembrie/10 octombrie 1914).
Tricolorul este simbol de libertate la 1848 și de unitate la 1859. Îi însoțește pe ostașii care aduc
independența României în 1877 și pe cei care au luptat pentru unitate, la 1918 (făurirea statului
național unit).
Constituția de la 1948, după instaurarea Republicii, preciza poziționarea stemei în centrul
steagului  (tradiție rămasă până în 1989). În acel moment, toate țările socialiste sua comuniste și-
au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. Românii vor decupa stema cu elemente
sovietice de pe steag în Decembrie 1989.
Încă din 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției de la Timișoara, stema Republicii Socialiste
România a fost îndepărtată de pe tricolor, fiind privită ca însemn al regimului dictatorial al lui
Nicolae Ceaușescu. Acest lucru s-a realizat de cele mai multe ori prin tăierea sau ruperea zonei
centrale a fâșiei galbene, de unde și sintagma „drapel cu gaură”.
26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național sau Ziua Tricolorului prin Legea numărul 96
din 20 mai 1998.
Simbolul culorilor

 Albastru (sau azur) - aerul, cel mai nobil element după foc. Simbolizează blândețea,
frumusețea noblețea și buna credință. 
 Galben (sau aur) - simbol al forței, bogăției și purității, precum și al holdelor aurii de grâu
din timpul verii;
 Roșu - simbolizează mărirea, bravura, îndrăzneala și generozitatea, sângele vărsat în
lupte, puterea de viață și energia strămoșească.

Putem spune că tricolorul este și un simbol masonic pentru că cele trei culori împărțite în mod
egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, un alt
concept Masonic. Cifra trei este numărul perfect.
Sunt numai patru țările europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța,
Italia, Belgia și România (și… Moldova, care a făcut parte din România Mare). Acestea sunt
exact țările cu o puternică origine masonică, născute din Revoluția Franceză (1789), din cea
belgiană (1830), din mișcarea de “regenerare” românească.