Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALĂ SI ROBOTICĂ


INGINERIA SI MANAGEMENTUL CALITĂTII

PROIECT LA FABRICAREA
STRUCTURILOR SUDATE

Student: Vulcan Ionuț-Alin


Grupa: 632CB
Capitolul I: Tema de proiect. Cerințele proiectului.

Sa se formuleze documentele si tehnologia de sudare al


produsului Degazor CO2 cu diametrul de 1000 mm TIP A, realizat din
materialul S235J2+N

Capitolul II. Prezentarea produsului, analiza structurii desenate


2.1 Realizarea desenului si efectuarea corecturilor

2.2 Realizarea unei schițe a structurii sudate.


Îmbinarea sudata a unui ansamblu este partea formata din sudura si
zonele învecinate acestuia . Indiferent de procedeul de sudare aplicat
la execuția îmbinărilor sudate , sudura trebuie sa asigure rezistenta
necesara construcției respective, precum si continuarea de material.
Îmbinările sudate se clasifica in:
- Îmbinare cap la cap, care poate fi circulara (C.C.C.) sau
longitudinala (C.C.L.)
- Îmbinare de colt si in T, care poate fi circulara (K.C.) sau
longitudinala (K.L.)
In figura 1 se poate observa schița structurii sudate, unde avem si
sudurile codificate:

2.3. Prezentarea procedeelor de obținere a semifabricatelor folosite


la realizarea structurilor sudate.
La fabricarea produsului Degazor CO2, s-a folosit procedeul
„laminare”, componentele Degazorului s-au format prin laminare
cum ar fii:
-Fusta este un obținuta din tabla folosindu-ne de procedeul de
laminare la rece,
-2 flanșe obținute din țeavă folosindu-ne de procedeul de laminare;
-Fund, obținut din material tabla pin laminare la rece;
-Ștuț, componenta obținuta prin laminare.
-Virolele, obținute din tabla si laminare la rece
Procedeul de laminare: Laminarea este procedeul de prelucrare
prin deformare plastica la cald sau la rece cu ajutorul unor utilaje
speciale numite laminoare. Principial, prelucrarea prin laminare
consta in presarea semifabricatului la trecerea printre doi cilindri
care se rotesc in sens invers. Laminarea se caracterizează prin gradul
de coroiaj sau gradul de deformare al materialului, dat de relația:

Generalități:

Deformarea plastica este metoda de prelucrare aplicata metalelor


si aliajelor in scopul obținerii unor semifabricate sau produse finite.
Deformarea materialelor este permanenta, fiind realizata in stare
solida la cald sau la rece.

Metoda prezinta o serie de avantaje, dintre care se amintesc:

- se obțin produse cu proprietăți mecanice superioare celor turnate;


- se obține o structura cu cristale fine;
- consum minim de metal;
- precizie mare;
- posibilitatea realizării unor piese cu forme complexe.

Dintre marile dezavantaje ale metodei amintim costul ridicat al


mașinilor si instalațiilor si utilizarea unor forte mari de deformare.
Prelucrarea prin deformare plastica are o aplicabilitate din ce in ce
mai larga deoarece piesele si subansamblurile sunt tot mai solicitate
din punct de vedere mecanic. Principalele procedee de prelucrare
prin deformare plastica folosite la scara industriala sunt: laminarea,
trefilarea, forjarea, matrițarea si extrudarea.

CAPITOLUL 3. Analiza sudurilor

Pentru alegerea rosturilor aplicabile folosim standardele SR EN ISO 9692-1 și SR i SR


EN ISO 9692-2 [1]. În Tabelul 1 și SR i Tabelul 2 se găsesc rosturile alese, conform
standardelor SR EN ISO 9692 partea I și SR i partea a II-a:
Tabelul 1. Rosturile alese din standardul SR EN ISO 9692-1
Tabelul 2. Rosturile alese din standardul din standardul SR EN ISO 9692

CAPITOUL 4. Analiza sudabilității materialului de bazăii materialului de bază

S235J2+N este un otel structural nealiat


In tabelul 3 sunt reprezentate caracteristicile chimice ale materialului, iar in tabelul 4
fizice si mecanice.

C Si Mn Ni P S Cr M Al -
o
Max Max Max Max Max Max Max Max Max Cr+Mo+Ni<0.04
0.17 0.55 1.4 0.035 0.035 0.035 0.3 0.08 0.02 8

Grosimea Limita de Limita de rupere Alungirea Energia de


produsului curgere Rm [A%] rupere
[mm] ReH [MPa] KV
330-510 235 330-480 21 27

4.2. Analiza teoretică a indiciilor de stabilitate (pentru oții materialului de bazăeluri


nealiate).

Valoarea carbonului echivalent CE se calculează astfel:


CE = 0,17 X 1 + 0.55 X 0 + 1.4 X 1/6 + 0.035 X 1/15 + 0.035 X 0 + 0.035 X 0 + 0.3 X
1/15 + 0.08 X 1/5 + 0.02 X 0 = > 0,45 => materialul de bază in IIW este greu sudabil,
prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

Pcm = 0,17 X 1 + 0.55 X 1/30 + 1.4 X 1/20 + 0.035 X 1/60 + 0.035 X 0 + 0.035 X 0 +
0.3 X 1/20 + 0.08 X 1/15 + 0.02 X 0 = <0,25 => oții materialului de bazăelul este ușor sudabil.or sudabil.

CeqI = 0,17+0.55/24+1,4/6+0,3/40+0,3/6+0,08/4= > 0,45 => materialul de bază este


greu sudabil, prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

CeqII = 0,17+0,55/30+1,4/1,5+0,3/20+0,3/4+0,08/6 = > 0,45 => materialul de bază


este greu sudabil, prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

CeqB = 0,17+ 0,55/11+1,4/5,9+0,3/17+0,3/32+0,08/3,4= 0,51> 0,45 => materialul de


bază este greu sudabil, prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

CeB = 0,17+0,55/11+1,4/8+0,3/17+0,3/5+0,08/6= 0,49 <0,45 => oții materialului de bazăelul este ușor sudabil.or
sudabil.

Pv = 0,17+ 0,55+1,4/3+0,3/8+0,3/12+0,08*05= 0,74> 0,45 => materialul de bază este


greu sudabil, prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

Pv = 0,17+1,3/3+0,3/8+0,3/10+0,08/3= 0,73 > 0,45 => materialul de bază este greu


sudabil, prin urmare trebuiesc luate măsuri de prevenire.

Pvo = 0,17+0,55*0,5+0,3/7+0,08*0,5=0,55 <0,45 => oții materialului de bazăelul este ușor sudabil.or sudabil.

Ceq = 0,17+0,55/24+1,4/6+0,3/40+0,3/5+0,08/4 =0,51 <0,45 => oții materialului de bazăelul este ușor sudabil.or
sudabil.

Cen=0,17 + f(0,17)x[0,55/24 + 1,4/6 + 0,3/60 + (0,3 + 0,08)], unde f(0,17) = 0,75 +


0,25tanh{20(0,17 – 0,12)

0,55 0,3
HCS = (
0,17+ 0,035+0,035+ +
25 100
1000 )
= % <4% =>materialul de bază nu este
3∗1,4+ 3+0,08+0
predispus la fisurare la cald.

 Indicele de fisurare la rece Pcm se calculează astfel:

0,55 1,4 0 0.3 0,3 0,08 0


Pcm = 0,17+ + + + + + + +5∗0 = % >0,25% => materialul este
30 20 20 60 20 15 10
sudabil cu precauții materialului de bazăii.
Temperaturile de transformare:
 Temperatura de topire:
Tm=1536 – 90 X 0,18 = 1519,8℃;

 Temperatura de început și SR i sfârși SR it de transformare ?:


Ac3 = 902 – 255 X 0,18 – 11X 1,5 = 839,6℃;

 Temperatura de început și SR i sfârși SR it de transformare ? :


Acl= 739 – 22 X 0,18 – 7 X1,5= 724,54℃;

 Temperatura de început de transformare perlitică:


Ps = 650 – 11X 1,5 = 633,5℃;

 Temperatura de început și SR i sfârși SR it de transformare bainitică:


Bs = 830 – 270 X 0,18 – 90 X 1,5 = 646,4℃;

 Temperatura de început și SR i sfârși SR it de transformare martensitică:


Ms = 561 – 474 X 0,18 – 33 X 1,5 = 426,18℃;

 Mt = 426,18 – 193 – 50 X 0,18 = 224,18℃.

CAPITOLUL 5. Procedee de sudare șor sudabil.i alegerea procedeului


optim de sudare
5.1. Prezentarea pe scurt a procedeelor de sudare alese

Pentru realizarea îmbinărilor sudate se alege tipul cap la cap.

A.Sudarea manuală cu elctrod învelit WIG

5.2. Alegerea procedeului optim de sudare cu metoda ELECTRE simplificat

Criterii de Calita Cost Produc Suma


comparații materialului de bazăie/ te tivitate
Procedee de sudare
WIG 9 10 7 55
SMEI 10 8 9 53
MAG 7 5 8 37
MIG 7 6 6 38
Coeficienți dei de Procedeul optim
importanți deă 2 3 1 este WIG

CAPITOLUL 6. Alegerea materialelor de adaos șor sudabil.i calculul


valorilor parametrilor:

6.1. Alegerea materialelor de adaos

S235J2+N este un oți deel structural nealiat.


Procedeul de sudare ales este WIG.
Elementul chimic reprezentativ al materialului de bază este Mn
Caracteristici:
- Categoria tipului de material de baza – o ți deel nealiat;
- Valoarea elementului chimic, reprezentativ pentru marca de otel analizata, are
valoarea cea mai apropiata de valoarea materialului de baza – Mn 1,4;
- Este utilizat in cadrul procedeului de sudare ca va fi utilizat (electrod cu wolfram–
procedeul WIG

6.2. Prezentarea caracteristicilor materialului depus (din fi șor sudabil.a materialului de


adaos ales)

Caracteristici principale
Electrozi bazici cu pulbere de fier in înveli și SR , destina ți dei structurilor puternic solicitate static
si dinamic si secți deiunilor groase din oteluri slab aliate, la temperaturi de pana la -40°C.
Se recomanda pentru sudarea otelurilor următoare.

•OL 44.4; OL52.2; OL52.4; OL50-STAS500/2


•K41.6a; K47.6a -STAS2883/3
•OT450.1; OT450.2; OT450.3; OT500.1;OT500.2;OT500.3-STAS600
•A32; D32; D36-STAS8324
•OCS44.4a; OCS52.5a-STAS9021
•S185,S235,S275,S355-EN10025
•P235,P265,P295,P335-EN10028-2
•S275; S355; S420-EN10113-3
Arcul arde stabil. Bun aspect al cordonului cu stropire redusa. Zgura
acoperă bine rândul de sudura, iar după solidificare se desprinde ușor.
Conținutul de hidrogen difuzibil: max. 5 cm3/ 100g M.D. Randamentul
nominal efectiv: RE = 116%.

ANALIZA CHIMICA A METALULUI DEPUS % / ALL - WELD METAL CHEMICAL


ANALYSIS %

C Mn Si S P
0.95-0.9 0.80-1.20 0.25-0.65 </= 0.015 </= 0.025

CARACTERISTICI MECANICE:
Tratament mm2 Rs N/mm2 E%5d KvJ 40°C
termic
Stare 510-640 ≥430 ≥24 ≥47
sudaă
Dupa 500-620 ≥420 ≥22 ≥47

DEPOZITARE - CALCINARE A se păstra in locuri uscate la temperatura


camerei. Înainte de sudare electrozii se vor usca in mod obligatoriu timp de 2 ore la 250
÷ 300°C.

CURENTI DE SUDARE:
2.0 2.5 3.20 4.0 5.0 6.0
30-70 60-100 90-140 120-190 180-240 200-270
AMBALARE

Diamet m 2.0 2.5 2.5 3.20 4.0 5.0 6.0


ru m
Lungim m 300 300 450 450 450 450 450
e m
Greuta g 10.9 18.9 22.2 46.4 68.7 106. 150.
te pe 0 0
electro
Compoziții materialului de bazăie material de Compoziții materialului de bazăie Calculul compoziții materialului de bazăiei chimice
d
bază (MB) (%) material de adaos medii a cusăturii
Nr de n° 330 180 180 120 80
(MA) (%) 50 40
fire pe Mn=1,4;
C=0,17; C=0,95; Mn=0,8; Strat de rădăcină (SR):
Si=0,55;Ni=0,035; Si=0,25; S=0,015; C cusSR =¿0,6x0,95+0,4x0,17=
pachet
P=0,035;S=0,035;Cr=0,3 P=0,025; Mn cusSR =¿0,6x0,8+0,4x1,4=
Greuta
; Mo=0,08;Al=0,02 kg 3.6 3.4 4.0 5.6 PcusSR
5.5 5.3
=¿ 0,6x0,025+0,4x0,035= 6.0
te ScusSR =¿0,6x0,015+0,4x0,035=
pachet Si cusSR =¿0,6x0,25=
N =¿ 0,4x0,012=
Nr de n° 990 540 720 360 CucusSR 240 150 120
cusSR =¿ 0,4x0,55=
fire pe CEV cusSR =¿0,4x0,42=
cuti
Greuta kg 10.8 10.2 16.0 16.8 Strat 16.5 de umplere
15.9 (SU): 18.0
C cusSU =¿ 0,8x0,95+0,2x0,17=
te pe Mn cusSU =¿ 0,8x0,8+0,2x1,4=
cutie PcusSU = 0,8x0,025+0,2x0,035=
Cod/ W00 W00 W00 W00 ScusSU W00 W00 W00
=0,8x0,015+0,2x0,035=
Code 02 02 02 02 Si 02
cusSU = 0,8x0,25=
02 02
N cusSU = 0,2x0,012=
8840 8841 8841 8841Cu8841 8841 8841
cusSU = 0,2x0,55=
9 0 1 2 CEV 3 cusSU = 0,2x0,42=
4 5

6.3. Calculul parametrilor regimului de sudare

Is= curent de sudare, A(amper)


d= diametrul electrodului nefuzibil
Is= 14*d-5, la sudarea in curent continu; 14*2,5-5=30
Is=67*d-37 la sudarea in curent alternativ; 67*2,5-37=130,5
Is=92*d-42, la sudarea in curent continuu -; 92*2,5-37=193

Tensiunea arcului electric Ua


Depinde de curentul de sudare
Ua=10+0,04* Is;
10+ 0,03*30=10,9
10+0,04*130,5=15,22
10+0,4*193=87,2
Ua este tensiunea arcului in V(volți dei).

6.4. Alegerea echipamentelor șor sudabil.i dispozitivelor necesare realizării îmbinărilor


sudate

Curentul de sudare= 193

ORIGO TIG 3000I AC/DC, TA24 AC/DC

Tensiune de intrare
Model: Origo Tig/Wig 3000i AC/DC
Frecventa: 50/60 Hz
Volți dei: 400V

Specificați deii:
Creși SR tere: 0-10 sec
Debit gaz post-purjare: 0-25 sec
Debit gaz pre-purjare: 0-5 sec
Descreși SR tere: 0-10 sec
MCabluX: 4x4

Specificați deii putere:


Model Origo Tig 3000i AC/DC
Balansare CA 50-98 %
Clasa de protecți deie IP 23C
Tensiune circuit deschis 54-64 VCC

Ieși SR ire sudură:


Model Origo Tig/Wig 3000i AC/DC
Ciclu de funcți deionare: 100 %,100 %,35 %
Curent de ieși SR ire: 200 A,240 A,300 A

Proiectat pentru sudarea TIG de calitate în toate tipurile de materiale


QWave ™ - permite sudarea în curent alternativ cu stabilitate în arc ridicat și SR i zgomot
redus
Frecvenți dea AC și SR i controlul echilibrului optimizează bazinul de sudură
Sudarea TIG cu impulsuri continue oferă un control facil al aportului de căldură
Funcți deia programului ESAB 2. Posibilitatea de pre-programare și SR i schimbare a
programului în timpul sudării
Uși SR or de folosit. Toți dei parametrii sunt prezentați dei într-un mod u și SR or de în ți deeles
Sudare MMA: pornire la cald, forți deă arc și SR i comutator de polaritate.