Gioconda

30 decembrie 1979

Surisul tau , de nimeni inteles ,

Strabate timpul si te-aseaza-n frunte ,
E ca un gind fugar sau un eres
Venit din vai si catarat pe munte .
In jurul tau surisuri nesfirsite
Se straduiesc sa fie remarcate ,
Frumoase brune si blonde aurite
Ti se ofera din rame fermecate ,
Si numai tu nu daruiesti nimica
Profunda , ginditoare , zimbesti din alte vremi ,
In preajma ta simti ca te prinde frica
Sa nu dispari sau sa nu-ncepi sa gemi ,
In ochii tai si-n colturile gurii
E zugravit tot intelesul vietii ,
Tu-ai inteles abisurile urii
Si toata frumusetea diminetii ,
Dar ai ramas de-a pururi zimbitoare
Privind din rama ta misterios
La toate cele care-s trecatoare
Ca un simbol etern victorios .
Dar cind vazui ce strasnic esti pazita
La inceput n-am inteles prea bine
De te pazesc sa nu fii tu rapita
Sau strajuiesc sa nu fugi tu de tine .