GUVERNAREA ȘI MEDIUL

DE AFACERI EUROPEAN

MEDIUL DE AFACERI EUROPEAN

ADMINISTRAREA AFACERILOR
Mesu Alexandru
Grupă 204
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

CUPRINS
1. Sistemul politic al Uniunii Europene
2. Consiliul European și Președintele Consiliului
European
3. Comisia Europeană 
4. Consiliul Uniunii Europene
5. Parlamentul European
6. Curtea de Justiție a Comunităților Europene
7. Curtea Europeană de Conturi

8. Mediul de afaceri European

9. Imbunatațirea mediului de afaceri în Uniunea
Europeană
10. Studiu de caz
11. Opinie
12. Concluzii
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

Sistemul politic al Uniunii Europene

Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate europene. Cel mai
recent dintre aceste tratate este Tratatul de la Lisabona. Tratatele actuale și viitoare stabilesc
pentru politica Uniunii Europene o serie de instituții. Sistemul politic rezultat din aceste acte
reflectă prin structura sa principiul democratic al separării puterilor în stat în
puterea legislativă, executivă și judiciară, iar în ce privește procesul legislativ urmărește
principiile subsidiarității și proporționalității.

Consiliul European și Președintele Consiliului European

Consiliul European este după adoptarea Tratatului de la Lisabona o instituție a Uniunii

Europene.
Consiliul European este alcătuit la ora actuală din șefii de stat și de guvern ai țărilor
membre, Președintele Uniunii Europene, Președintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant
pentru politică externă și securitate ca observator. Consiliul European deține în cadrul sistemului
politic al UE competența directoare, cu alte cuvinte acesta stabilește liniile directoare și
obiectivele politicii UE.
Consiliul însă nu participă decât într-o mică măsură la procesul legislativ din UE.
Președintele Uniunii Europene este Herman Van Rompuy iar până în 2014 președiția Uniunii
este împărțită de către aceasta cu câte un stat membru prin rotație.
În urma intrării în vigore a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European alege un
președinte permanent al Consiliului și un Înalt Reprezentant pentur politică externă și securitate
pentru 2,5 ani. Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, care este o
organizație internațională complet independentă de Uniunea Europeană.
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

Comisia Europeană 
Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene. Aceasta are rolul de a
înainta proiecte legislative și de a controla respectarea legilor. Membrii Comisiei UE răspund de
câte un anumit resort, sunt nominalizați de țările membre și apoi confirmați în funcție de
Parlamentul European. La ora actuală, din fiecare țară membră provine câte un comisar.
Atribuirea posturilor de comisar țărilor membre se va face atunci prin rotație.
Președintele Comisiei va fi propus de Consiliul European, iar membrii Comisiei
Europene vor fi aleși de Parlamentul European pe o perioadă de cinci ani. Membrii Comisiei pot
fi și revocați din funcție printr-un vot de neîncredere acordat de parlament.
Comisia Uniunii Europene corespunde astfel guvernului Comunității Europene.
O instituție asemănătoare cu Comisia Uniunii Europene în sistemul românesc este
Guvernului României.

Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene este unul din organele cu putere de decizie ale UE. Este deci
o parte componentă a puterii legislative, a cărei structură se aseamănă cu cea a unui sistem
bicameral.
 Consiliul UE reprezintă statele membre în procesul legislativ, fiind alcătuit în funcție de
sfera politică respectivă din miniștrii de resort din guvernele naționale. Consiliul de miniștri
adoptă legile împreună cu Parlamentul European. La ora actuală, în funcție de domeniul politic
respectiv, adoptarea unei legi se face ori în unanimitate, ori cu o majoritate calificată în Consiliul
de miniștri.
Nu toate țările au câte un drept de vot. Ponderea acestora este stabilită în Tratatul de la
Nisa. În principiu, țările mai mari au mai multe voturi decât cele mici; cu toate acestea numărul
de voturi nu este direct proporțional cu numărul de locuitori. Dimpotrivă, statele mai mici sunt
reprezentate supraproporțional în raport cu cele mai mari.
Pe viitor urmează ca adoptarea hotărârilor în Consiliul de miniștri să se facă cu așa-
numita majoritate dublă de voturi. Numărul domeniilor politice în care va fi necesar votul în
unanimitate va fi redus considerabil. Prin majoritate dublă se înțelege că cel puțin 55% din
statele membre trebuie să fie de acord, cu condiția ca acestea să reprezinte minim 65% din
populația UE.
Consiliul de miniștri este deci “Camera superioară” dintr-un sistem legislativ bicameral.
El corespunde deci “Senatului” din sistemul românesc.

Parlamentul European
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

Parlamentul European reprezintă cel de-al doilea organ legislativ al UE.

Parlamentul este ales o dată la 5 ani direct de cetățenii statelor membre și reprezintă
populația în puterea legislativă. Parlamentul European are la ora actuală 732 de deputați.
Numărul deputaților din fiecare țară depinde în principiu de populația acesteia. Țările
mici sunt reprezentate însă supraproporțional, pentru permite astfel o reprezentare adecvată a
partidelor politice naționale.
În sistemul legislativ bicameral al UE Parlamentul European corespunde deci “Camerei
inferioare”. Similarul său din sistemul românesc este „Camera deputaților“.

Activitatea Parlamentului se
împarte în două etape principale.

  Comisiile pregătesc legislația.
Parlamentul numără 20 de comisii și 2
subcomisii, fiecare ocupându-se de un
anumit domeniu politic. Comisiile
examinează propunerile legislative, iar
deputații și grupurile politice pot
propune modificarea sau respingerea
unui act legislativ. Aceste aspecte sunt
discutate și în cadrul grupurilor
politice.
 Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor
propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot
organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Rol legislativ

 Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei

Europene.
 Ia decizii cu privire la acordurile internaționale.
 Ia decizii cu privire la extinderea UE.
 Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.
Rol de control

 Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.

 Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la
o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze.
 Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE.
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

 Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă.

 Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.
 Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.
 Participă la misiuni de observare a alegerilor.
Rol bugetar

 Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.

 Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

Curtea de Justiție a Comunităților Europene

Curtea europeană de justiție este curtea supremă și deci organul juridic al Uniunii
Europene. Alături de Curtea Europeană de Justiție mai există și Curtea europeană de primă
instanță.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene are în primul rând rolul de a soluționa
litigiile dintre Comisie și statele membre apărute din cauza neaplicării sau nerespectării deciziilor
Comisiei, resp. din cauza depășirii competențelor acesteia.
Alături de aceasta curtea răspunde la întrebările puse de instanțele naționale cu privire la
interpretarea legislației UE.
În competența Curții europene de primă instanță intră dosarele de trimitere în judecată
înaintate de persoanele fizice și juridice, ușurând astfel activitatea Curții de Justiție a
Comunităților Europene. Aceste dosare pot fi trimise la Curtea de Justiție a Comunităților
Europene numai după ce au fost judecate de Curtea europeană de primă instanță. Ambele
instanțe sunt alcătuite din câte un judecător din fiecare stat membru. Cele două instanțe sunt
alese de guvernele țărilor membre pe o durată de șase ani. O dată la trei ani are loc o realegere
parțială a celor două instanțe.

Curtea Europeană de Conturi

Curtea Europeană de Conturi este alcătuită din câte un membru din fiecare țară a UE și
este aleasă de Consiliul de miniștri pe o perioadă de șase ani. Curtea de conturi are rolul de a
controla bugetul UE .
Curtea Europeană de Conturi nu are drepturi directe de acțiune, ci își comunică
constatările celorlalte instituții ale UE.

Mediul de afaceri European

 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

Mediul de afaceri se refera la conditiile in care firmele europene opereaza implicand un numar
mare de forte ce actioneaza in acest mediu si pe baza careia companiile isi fundamenteaza
strategiile, tacticile si activitatile de zi cu zi.
O metoda de analiza a componentelor mediului de afaceri este reprezentatade metoda PESTLE.
PESTLE
P – factorii politici
E – factorii economici
S – factorii sociologici
T – factorii tehnologici
L – factorii legali
E – mediul inconjurator si etica in afaceri
Afacerile europene se refera la o varietate de activitati economice ce implicaagentii
economice de pe intreg cuprinsul Europei. O afacere europeana poate fi condusa de o singura
persoana, poate fi o firma mica sau mijlocie sau poate fi o organizatie ce implica mii de personae
cu un patrimoniu desute de mii de euro cu baze de productie si/ sau distributie in mai multe tari.
Mediul de afaceri cuprinde o varietate de activităţi agricole, industriale sau din domeniul
serviciilor şi care implică agenţi economici de pe tot cuprinsul Europei. Companiile
multinaţionale sunt considerate a fi creatoare de bogăţie şi de locuri de muncă întrucât, odată ce
scopul principal, acela de maximizare a profitului, este îndeplinit, şi celelalte obiective
(minimizarea costurilor, folosirea mai eficientă a resurselor) sunt realizate automat.
Mediul de afaceri se referă la condiţiile în care firmele europene operează, implicând un
mare număr de forţe care creionează acest mediu, şi pe baza cărora companiile îşi fundamentează
strategia, tacticile şi activităţile de zi cu zi.
Aceşti factori pot include aspecte politice, economice, culturale, religioase şi lingvistice.
Mediul extern :
1. mediul politic;
2. mediul cultural şi social;
3. legislaţia naţională şi comunitară;
4. impactul globalizării;
5. fazele ciclului economic în ţara respectivă, respectiv UE;
6. structura pieţei;
7. modificarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;
8. uniunea economică şi monetară.

Mediul intern:
1. patronatul;
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

2. sursele de finanţare;
3. mărimea firmei;
4. structura organizatorică;
5. managementul;
6. politica de resurse umane.
Mediul economic international a început să fie dominat de schimări complexe,
multidimensionale care îi defines mecanisemele funcționale și încearcă permanent să găsească
un nou tip de echilibru. Integrarea legăturilor economice intr-un sistem definit prin globalizarea
sistemelor productive se obține prin complexe strategii de integrare la nivel de corporație, care
devine mai degrabă o rețea decît un sistem ierahic, facilitate de variate forme de
intrernaționalizare a activităților.
Globalizarea presupune, în primul rind, dereglementarea și liberalizarea raporturilor
economice interstatale. Într-o economie globală termenul national are o altă relevanță decît avea
anterior. Globalizarea prespune diminuarea rolului autorităților publice ca factor generator și
gestionar al barierelor de ordin national între economii, dar nu dispariția ideii de stat al cărui rol
rămîne cel de elaborare a politicilor economice naționale.

Imbunatațirea mediului de afaceri în Uniunea Europeană

Planul de investiții pentru Europa are scopul de a elimina barierele din calea investițiilor
prin acțiuni complementare la nivel european și național. Obiectivul său este să promoveze
investițiile, oferind o mai mare predictibilitate în materie de reglementare, îndepărtând blocajele
și consolidând piața unică.
Stimularea creșterii și a creării de locuri de muncă și luarea măsurilor necesare pentru ca
Europa să devină mai competitivă și mai atractivă pentru investiții și inovare.
Crearea unor piețe de capital mai profunde și mai integrate cu scopul de a mobiliza
capital pentru toate companiile, inclusiv IMM-uri și pentru toate proiectele de infrastructură care
au nevoie să se extindă și să creeze locuri de muncă.
Facilitarea accesului la bunuri on-line, elaborarea de norme adaptate la ritmul
tehnologiei, valorificarea posibilităților oferite de digitalizare.
Asigurarea tranziției către o economie mai eficientă din punct de vedere al utilizării
resurselor, în care valoarea produselor, a materialelor și resurselor este menținută în cadrul
economiei cât mai mult timp posibil, iar generarea de deșeuri este redusă la minimum.
Țările din UE pot face mai multe în vederea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru
investiții la nivel național. Acolo unde este posibil, ele ar trebui să crească investițiile publice în
domenii favorabile creșterii, precum infrastructura, sănătatea, educația și cercetarea.

Comisia Europeană încurajează autoritățile naționale:

 să accelereze reformele structural

 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

 să elimine blocajele din calea investițiilor, de exemplu barierele administrative și de

reglementare și să simplifice procedurile de aprobare
 să identifice un portofoliu stabil de proiecte și să se asigure că acestea sunt bine
coordinate

Studiu de caz.

Libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene

Domnul A, cetățean român, a locuit în Germania în perioada 2006-2011. În tot acest
timp, A a lucrat în temeiul unui contract de muncă până la data de 31 decembrie 2011.
De la 1 ianuarie 2012, A locuiește în Franța, iar de la 1 martie 2013 s-a angajat la o
societate din Elveția, în calitate de comis voiajor. Prin natura activității pe care o desfășoară,
acesta se deplasează frecvent atât în Elveția, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene
(locuind, în continuare, în Franța).
În luna iunie 2013, A dorește să stie dacă poate fi beneficiarul unui drept de sejur în Franța,
având următoarele intrebări:

–  În ce condiții un cetățean al unui stat membru al UE poate să rămână pe teritoriul altui stat
membru?
Art. 7 – Dreptul de ședere pentru o perioadă mai mare de trei luni

1. Toți cetățenii Uniunii au dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pentru o
perioadă mai mare de trei luni în cazurile în care:

a) sunt lucrători care desfășoară activități salariate sau activități independente în statul
membru gazdă;

 b) dispun de suficiente resurse pentru ei și pentru membrii familiilor lor, astfel încât să nu
devină o sarcină pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă în
cursul șederii și dețin asigurări medicale complete în statul membru gazdă

 c) – sunt înscriși într-o instituție privată sau publică, acreditată sau finanțată de către
statul membru gazdă, pe baza legislației sau practicilor sale administrative, cu scopul
principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională și dețin asigurări medicale
complete în statul membru gazdă și asigură autoritatea națională competentă, printr-o
declarație sau o altă procedură echivalentă la propria alegere, că posedă suficiente resurse
pentru ei înșiși și pentru membrii de familie, astfel încât să nu devină o povară pentru
sistemul de asistență socială al statului membru gazdă în timpul perioadei de ședere;

 d) sunt membri de familie care însoțesc ori se alătură unui cetățean al Uniunii care
îndeplinește el însuși condițiile menționate la literele (a), (b) sau (c).
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

În concluzie, opinăm că în baza art. 7 alin. 1 lit. b din Directivă, coroborat cu legislația
franceză în ceea ce privește condițiile de acordare a dreptului de sejur și implicațiile unui astfel
de sejur (respectiv dreptul la securitate socială din partea statului francez), B ar putea obține un
drept de sejur în Franța cu condiția să se înregistreze la autoritățile competente franceze privind
securitatea socială și să cotizeze în conformitate cu normele franceze, precum și să dovedească
că are resurse suficiente pentru a se întreține pe perioada șederii în Franța.

Opinie

Am ales să discut despre acest subiect deoarece o economie dinamică necesită un mediu
de reglementare favorabil activităților economice și o administrare corectă. Fără un mediu
favorabil, interpinderile nu pot crea suficiente locuri de muncă. Fișele tematice se referă la
infrastructură, la finanțarea pentru interprinderi și la politicile dedicate anumitor sectoare precum
cercetarea și inovarea sectorului serviciilor.
Printr-o guvernare eficientă bazată pe egalitate și respectand principiile statului de drept
avand ca scop egalitatea în oportunități, Uniunea Europeană poate crea un spațiu propice
dezvoltării economice și nu numai atat.

Concluzie

În concluzie, guvernarea Uniunii Europene este strans legată și interpătrunsă în mediul de

afaceri european avand capacitatea să construiască politici favorabile dezvoltării economice cat
la nivel de uniune cat si pentru statele membre in particular.
O guvernare sănătoasă poate crea noi oportunități pentru europeni și prin libera circulatie
oferită de calitatea de membru a uniunii europene, fapt care favorizeaza piața libera și
antreprenoriatul și facilitează crearea interprinderilor mici și mijlocii.
 Mesu Alexandru
Administrarea Afacerilor

BIBLIOGRAFIE

a) https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona
b) https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_Europeană
c) Mediul de afaceri european – Daniela Popa, Oana Maria Milea
d) https://europa.eu/european-union/topics/development-cooperation_ro
e) https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83