ASPECTE ALE COMERTULUI CU

PRODUSE ALIMENTARE
CONTRAFACUTE

ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL III, GRUPA 301
BERCEANU BIANCA GABRIELA
Introducere
Consumul de produse contrafăcute este considerat de mulți ca fiind un comportament deviant,
dar este totuși tolerat de forțele de ordine. Acest lucru se datorează faptului că percepția generală a devenit
confortabilă cu consumul de produse contrafăcute și este considerat acum ca fiind o infracțiune minoră, o
crimă fără victime. Dar, produsele alimentare contrafăcute sunt un motiv de îngrijorare pentru
consumatori deoarece sănătatea lor poate fi pusă sub pericol. În multe cazuri, alimentele contrafăcute
conțin ingrediente artificiale, precum sulfatul de potasiu, glucamatul monosodic sau zahărul de porumb,
iar acestea pot avea efecte dramatice privind sănătatea în rândul consumatorilor.
Produsele contrafăcute întradevăr sunt mai ieftine, dar deși ele pot substitui cu success produsele
originale, nu înseamnă că nu dăunează sănătatea consumatorilor. Pentru diminuarea efectelor acestei
infracțiuni trebuie înțeles faptul că, orice formă de consum voluntar al produselor contrafăcute duce la
proliferarea acestora, daca există cerere, există și ofertă.

Ce reprezinta frauda alimentară?

„Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată şi intenţionată, inexactitatea, falsificarea sau
contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piaţă
pentru câştiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs
alimentar, adăugarea unei substanţe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a precizat Milan
Dopuda.

Contrafacerea mărfurilor
Contrafacerea mărfurilor este operația de imitare, substituire, recondiționare, reconstituire,
transformare, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs, în scopul obținerii unor
produse asemănătoare cu cele originiale.
Informațiile despre producerea, distribuția, tipul și numărul de produse sunt minime,
cercetătorii acestui caz se bazează în mare parte pe capturile vamale și pe produsele confiscate de alte
organe de abilitate. Este de înțeles faptul că aceste numere nu dezvăluie adevărata fată a acestui fenomen.
Organele abilitate, oricât ar fi de antrenate, nu au capacitatea de a controla și depista toate produsele
contrafăcute și astfel noi v-avem cum să vedem decât o parte din cele ce cu adevărat se întâmplă.
Aspecte generale ale producției, cum ar fi țara sau regiunea de origine cea mai frecventă a
mărfurilor contrafăcute au fost cercetate metodic, dar informațiile cu privire la modul în care infractorii
ajung la informații care să le permită falsificarea produselor, precum și mecanismele pieții ilicite și
tacticile folosite, este limitată.
Cifre publicate de Comisia Europeană arată că numărul de interceptări de mărfuri contrafăcute
importate in UE a crescut în 2018 din cauza creșterii semnificative a numărului de colete mici expediate
prin poștă sau prin serviciile de curiierat expres. Cifrele referitoare la transporturile confiscate au crescut
de la 57.433 în 2017 la 69.345 în 2018, desi numărul total de articole reținute a scăzut în comparație cu
anii precedenți. În 2018 au fost reținute aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de
proprietate intelectuală (DPI), având o valoare de aproximativ 740 de milioane de euro .
Peste 70% din productia mondiala de contrafaceri provine din Asia de Sud-Est, 60% din
aceasta avand ca destinatie Uniunea Europeana, iar 40% - restul lumii. Pe primele locuri se afla
Thailanda, China, Coreea si Taiwan (China). Restul de 30% din volumul contrafacerilor provine
din bazinul mediteranean, primele locuri fiind ocupate de Italia, Spania, Turcia şi Maroc si au ca
destinatie Uniunea Europeana, SUA, Africa, Europa de Est.

Contrafacerea mărfurilor pe teritoriul tării noastre. (România)

România se clasează pe locul 4 la numărul de certificări IFS în Europa Centrală și de Sud-Est, cu
aproximativ 213 certificări, acest număr reprezentând însă jumătate din potențialul tării, a precizat Ionuț
Nache, directorul INAQ Consulting, reprezentând IFS România.
În România, contrafacerile acoperă toată gama de produse existente pe piață, de la alimente și
băuturi alcoolice, la cafea și condiment, de la parfumuri de lux și încălțăminte de firmă la detergenți,
plăcuțe de frână și ochelari de soare.
La extinderea acestui fenomen din țara noastră contribuie în primul rând puterea scăzută de
cumpărare, dorința de a achiziționa produse de marcă la prețuri mici și nu în ultimul rând, ignoranța în
legătură cu modul de apreciere a calității produselor.

Produsele contrafăcute în România

În România poarta importurilor contrăfacute este la Constanța Sud Agigea. Portul e
singura frontieră de la noi unde livrarea se face masiv, la container, cu vaporul, iar asta înseamnă
din start un control mai putin eficient decat în alte vămi.
În acest context permisiv, in 2011 și-a făcut loc o anchetă penală cu acuzații chiar
împotriva celor care ar trebui sa supravegheze intrările în țară.
Gruparea Mironescu-Banias ar fi influentat indirect trecerea a zeci de containere cu
produse dubioase, prin vama Agigea in perioada 2010-2011. Importatorii care ofereau mita se
asigurau ca prin frontiera containerele treceau nevamuite, asigurandu-si astfel o continuitate in
importul de falsuri.
Spaga pentru a trece un container nevamuit ajungea si la 7.000 de dolari, in functie de
calitatea marfii, conform rechizitorului.
În zona libera a portului se actioneaza ca intr-o mare familie. Firmele care fac si transfort
si comisionariat vamal au spatii inchiriate de la stat, iar autoritatea vamala si politia de frontiera
actioneaza pe domeniu privat.

Codul Penal privind produsele contrafăcute

Conform legii 84/1998, republicata in 2010, constituie infractiune si se pedepseste

cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 50.000 lei la 150.000 lei savarsirea, fara
drept, a urmatoarelor fapte:
a) contrafacerea unei marci;
b) punerea in circulatie a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca
inregistrata pentru produse identice sau similare si care il prejudiciaza pe titularul marcii
inregistrate;
c)  punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice ce indica sau
sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o regiune geografica, alta decat locul adevarat
de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a
produsului.

Conform legii 11/1191, actualizata, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3

luni la 2 ani sau cu amenda:
a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu
cele folosite legitim de alt comerciant;
b) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare ori
vanzarea unor marfuri sau servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, brevetele
pentru soiuri de plante, marcile, indicatiile geografice, desenele ori modelele industriale,
topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuala, cum ar fi aspectul
exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si
altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele
producatorului sau al comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si
pe beneficiari.

Consumul de produse contrafăcute

Consumatorii de produse contrafăcute (și cei care cumpără în cunoștință de cauză, dar și
cei care sunt păcăliți de astfel de produse) sunt o parte importantă din ecuația acestei probleme.
Datele legate de consumatori (cine, de ce, și ce tripuri de produse cumpără) sunt și cel mai ușor
de obținut. Aceasta este latura problemei pe care o cunoaștem cel mai bine, literatura de
specialitate oferind informații abundente despre diferențele de consum în funcție de gen, venit,
nivel de educație, vârstă, cultură, locație pe glob, precum și despre factorii care afectează
deciziile de cumpărare.
Mai multe studii au arătat că intențiile consumatorilor de a cumpăra produse contrafăcute
depind de atitudinea pe care o au față de produse contrafăcute și că atitudinile favorabile față de
contrafacere cresc probabilitatea ca un individ va lua în considerare achiziționarea de produse
contrafăcute.

Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen sunt:

 puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor

 dorința acestora de a achizitiona produse de marcă la preturi scăzute
 gradul scăzut de informare în legătură cu modul de apreciere a calității produselor sau
serviciilor
Alimentele cele mai contrafăcute
Uleiul de măsline este un produs foarte ușor de alterat deoarece se
adaugă un alt tip de ulei și aditivi alimentari.
Laptele poate fi contrafăcut prin schimbarea formulei care
conține melamină sau contaminanți.
Peștele sau fructele de mare aici consumatorii pot fi induși in eroare întrucât
pot identifica greșit speciile.
Sucul de mere și de portocale sunt o altă categorie de produse ușor de falsificat.
În acest caz, sucurile de fructe alterate pot conține
ingrediente artificiale. Sucurile 100% naturale pot
fi amestecate cu umpluturi ieftine.
Mierea poate fi contrafăcută prin amestecarea cu sirop de
porumb, sirop de zahăr, sirop de glucoză, etc..
Vinul diferite amestecuri de struguri sau substanțe
chimice poti fi adăugate sortimentelor de vin de
calitate inferioară pentru a căpăta aspectul unui
produs de calitate superioară
Carnea poate contine adaos de apă sau de colorant

Cum recunoastem produsele originale?

Nu trebuie sa fii neaparat un fim cunoscator al produselor de firma ca sa deosebesti un

produs adevarat de unul contrafacut, sustin expertii. Este suficient sa urmăresti doar cateva
aspecte esentiale, precum:
* Pretul: ar trebui să fie primul semnal de alarma. Nu exista produse fara taxe sau
impozite, asa cum deseori declara vanzătorii de asemenea chilipiruri. Un pret mai mic este
automat dubios si ar trebui să ridice suspiciuni potentialului client.
* Ambalajul: acesta trebuie să fie intact. Din cauza caldurii, plasticul de proastă calitate,
de exemplu, se desface.
* Conditiile de vânzare: produsele originale nu se vand în afara retelelor de distributie.
"Fata" magazinului spune multe despre originea reala a produselor comercializate. De asemenea,
vanzatorul unui produs original este capabil sa dea, intotdeauna, lamuririle solicitate de catre
client.
* Etichetele personalizate: Produsele originale, in special în cazul îmbracamintei, se vand
numai cu etichete personalizate
 BIBLIOGRAFIE

(1) https://ec.europa.eu/romania/news/20190919_Uniune_vamala_marfur
i_contrafacute_potential_periculoase_ro

(2) www.economica.net

(3) www.adevarul.ro

(4) www.sfin.ro