Glanda tiroida

Glanda tiroida are un rol important in reglarea metabolismului si functiilor vitale ale
organismului. Afectiunile de la nivelul tiroidei pot fi cauzate de diferite dereglari la nivelul productiei
de hormoni care, daca nu sunt tratate la timp, se pot agrava si cauza alte probleme de sanatate.

Glanda tiroida sau tiroida (glandula thyroidea) este o glanda care apartine de sistemul
endocrin, fiind situata la nivelul gatului, in partea din fata, sub marul lui Adam. Glanda tiroida
secreta hormoni tiroidieni care influenteaza procesele metabolice si sinteza proteinelor.

Tiroida este o glanda sub forma unui fluture, localizata la baza gatului, de culoare roz-
galbuie. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm si este compusa din doi lobi laterali cu
forma ovala, pozitionati de-o parte si de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectati la mijloc de o
punte formata din tesut tiroidian, numit istm.

Greutatea glandei tiroide este de 5-6 grame la nou nascuti si poate ajunge sa cantareasca
in jur de 25 si 30 de grame la adulti. De obicei, glanda tiroida este mai mare la barbati decat la
femei.

Hormonii secretati de tiroida sunt tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3), iar acestia ajuta
la reglarea functiilor vitale ale organismului.

Glanda tiroida are numeroase mici saculeti, numiti foliculi, pline cu un lichid vascos
(coloid proteic) in care este stocata o proteina. Aceasta proteina, denumita tireoglobulina,
sintetizeaza hormonii tirodidieni, tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3).

Functionarea echilibrata a glandei tiroide este esentiala pentru organism, intrucat ajuta la
reglarea numeroaselor functii precum respiratia, pulsul si tensiunea arteriala, sistemul nervos
central si periferic, nivelul de colesterol, metabolism, tonusul muscular, greutatea, vazul si
menstruatia.

Functiile tirodei sunt controlate printr-un raspuns primit de la creier. Atunci cand nivelul
de hormoni tiroidieni este scazut, glanda pituitara, care este localizata la baza creierului,
stimuleaza producerea unui hormon numit tirotropina (thyrotropin releasing hormone sau TRH). 
Tirotropina (TRH) este hormonul care stimuleaza apoi tiroida sa produca mai multi hormoni
tiroidieni.
 Prin hormonii pe care ii produce, glanda tiroida influenteaza aproape toate procesele
metabolice din organism. Unele probleme de sanatate care pot fi provocate de tulburari ale
tiroidei pot fi inofensive, asa cum este aparitia gusei, care nu necesita tratament si nu cauzeaza
cancer.

Cele mai comune afectiuni, pe de alta parte, sunt cele legate de producerea anormala de
hormoni tiroidieni. Prea multi hormoni tiroidieni pot cauza hipertiroidism, in timp ce un deficit
de hormoni tiroidieni provoaca aparitia hipotiroidismului.

Intrucat producere de hormoni este asociata si cu glande de la nivelul creierului (glanda

pituritara), atunci cand apar dereglari la nivelul lor, acestea pot sa provoace probleme ale tiroidei.

Desi afectiunile glandei tiroide sunt neplacute si provoaca disconfort, cele mai multe
dintre ele pot fi controlate eficient daca sunt diagnosticate la timp si tratate corespunzator.
Formele mai blande ale afectiunii nu sunt insotite intotdeauna de simptome, insa atunci cand
boala este mai serioasa, simptomele pot sa includa stari de nervozitate, puls marit, oboseala,
transpiratie excesiva sau probleme de concentrare.

Problemele de sanatate care pot aparea atunci cand exista dereglari ale glandei tiroide
sunt urmatoarele:

Hipertiroidismul

Este o afectiune cauzata de secretia exagerata de hormoni tiroidieni, insa este o afectiune
mai rar intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include pierderi bruste in
greutate, tahicardie (batai rapide ale inimii), apetit crescut, stari de nervozitate si iritabilitate,
transpiratie excesiva, schimbari in fluxul menstrual, sensibilitate la caldura, subtierea firelor de
par, oboseala, dureri musculare, tremurul mainilor.

Cauzele aparitiei hipertiroidismului sunt urmatoarele:

 Boala Graves - este o afectiune de natura autoimuna care afecteaza glanda tiroida, fiind una
dintre cele mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este insotita de obicei si
de marirea tiroidei, care produce aparitia gusei tiroidiene. Simptomele includ slabirea muschilor,
tahicaride, iritabiliate crescuta si tulburarea somnului
  Boala Plummer - cunoscuta si ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli autonomi care
produc hormoni tiroidieni in exces. Este cea de-a doua cauza a hipertiroidismului, dupa Boala
Graves
 Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Desi initial aceasta este asociata cu secretia
excesiva de hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa si poate provoca disfunctii la nivelul
tiroidei, implicit si deficienta hormonala sau hipotiroidism
 Tiroidita subacuta - reprezinta o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza
producerea excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara (hipertiroidism
temporar) care poate dura cateva saptamani sau luni
 Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi
nefunctionala sau poate produce hormoni tiroidieni in exces
 Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular tiroidian si care
pot sa produca hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre hormonale in organism.
Exista unele gusi tiroidiene care pot sa contina si astfel de noduli

Adultii pot avea unul, mai multe sau niciun simptom al hipertiroidismului, mai ales daca este
vorba de un caz mai usor al bolii. Unele medicamente care sunt folosite pentru a trata
hipertensiunea, numite beta-blocante, pot ascunde unele simptome ale hipertiroidismului.

Diagnosticarea hipertiroidismului

Hipertiroidismul este diagnostic prin urmatoarele investigatii:

 istoric medical si examinare fizica - in timpul investigatiei, doctorul poate verifica daca exista un
tremur al mainilor, piele umeda, schimbari la nivelul ochiului, puls marit sau semne de
hiperactivitate. De asemenea, medicul va examina daca glanda tiroida este marita sau daca
prezinta noduli
 teste de sange - diagnosticul de hipertiroidism poate fi confirmat si in urma unui test de sange
care verifica nivelurile de tiroxina si tirotropina (TSH). Un nivel marit de tiroxina si unul scazut
sau inexistent de tirotropina indica o glanda tiroida hiperactiva.

Daca testele de sange indica hipertiroidism, medicul poate recomanda si urmatoarele investigatii:

 test cu iod radioactiv - presupune inghitirea unei doze de iod radioactiv care va fi colectata in
glanda tiroida. Verificarea se face dupa 24 de ore sau mai tarziu, astfel incat sa fie determinata
cantitatea de iod absorbit de tiroida. Daca este o cantitate mare, inseamna ca tiroida produce
prea multa tiroxina. Daca absorbtia de iod este scazuta, inseamna ca tiroxina din glanda tiroida
se scurge in sange si poate indica prezenta tiroiditei
 scanarea tiroidei - presupune injectarea unui izotop radioactiv in vena, iar apoi, in timp ce
pacientul sta intins pe o masa, un dispozitiv special, plasat in zona gatului, va transmite imagini
ale tiroidei catre un computer. Timpul necesar poate sa varieze in functie de cat de repede
ajunge izotopul radioactiv la glanda tiroida. In timpul testului poate fi resimtit un disconfort la
nivelului gatului. Scanarea tiroidei poate fi facuta si dupa administrarea iodului radioactiv,
pentru a verifica aspectul glandei tiroide
Tratamentul pentru hipertiroidism

Exista numeroase tratamente pentru hipertiroidism, in functie de varsta pacientului, conditia

fizica si stadiul bolii:

 iod radioactiv - administrat oral, acesta este absorbit de glanda tiroida si provoaca micsorarea
acesteia, dar si diminuarea simptomelor, in decurs de trei pana la sase luni. Deoarece acest
tratament poate incetini functionarea tiroidei si creste riscul de aparitie a hipotiroidismului,
poate fi necesara administrarea si a altor medicamente care sa inlocuiasca tiroxina. Tratamentul
cu iod radioactiv este folosit de peste 60 de ani si este considerat eficient
 medicamente anti-tiroidiene - acestea reduc treptat simptomele hipertiroidismului, stopand
glanda tiroida sa mai produca hormoni in exces. Starea de sanatate incepe sa se imbunatateasca
de obicei dupa 6 spre 12 luni. Desi la unele persoane aceste medicamente vindeca boala pentru
toata viata, exista cazuri in care boala poate regresa
 interventie chirurgicala (tiroidectomie)  - este efectuata in cazul femeilor insarcinate sau
persoanelor care sunt alergice la substantele celorlalte medicamente sau tratamente pentru
hipertiroidism. In timpul operatiei este indepartata o mare parte din glanda tiroida. Riscul
operatiei este afectarea corzilor vocale sau a glandelor paratiroide. In plus, va fi necesar un
tratament cu levotiroxina pe durata intregii vieti pentru a suplimenta nivelul scazut de hormoni
tiroidieni

Hipotiroidism

Hipotiroidismul, spre deosebire de hipertiroidism, reprezinta incapacitatea tiroidei de a

produce hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismul sunt oboseala, stari de depresie,
dureri musculare sau ale articulatiilor, par si piele uscate, cresterea in greutate, crampe
musculare, sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie (scaderea pulsului).

Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului sunt urmatoarele:

 Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna)  - este o afectiune autoimuna care este provocata de
celulele sistemului imunitar care ataca si distrug celulele parenchimului glandular. Din aceasta
cauza, glanda tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai produca hormoni tiroidieni.
Aceasta afectiune poate fi usor confundata cu tulburarile psihice bipolare, depresia sau
sindromul premenstrual, din cauza faptului ca tabloul clinic nu este specific
 Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care sufera de hipertiroidism sunt tratate de
obicei cu iod radioactiv sau medicamente anti-tiroidiene pentru a reduce si aduce la normal
productia de hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri in care aceste tratamente pot
provoca hiportiroidism
 Indepartarea chirurgicala a tiroidei  - extirparea totala sau partiala a glandei tiroide poate
diminua sau stopa producere de hormoni. In acest caz, este necesar tratamentul cu hormoni
tiroidieni pe toata durata vietii
 Radioterapiile  - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau gatului pot
afecta functiile glandei tiroide si pot provoca aparitia hipotiroidismului
 Unele medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata unele
tulburari psihiatrice pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida
  Boli congenitale - desi nu este o cauza des intalnita, unii bebelusi se pot naste cu o deficienta a
glandei tiroide. Aceasta nu se va dezvolta normal si, în consecinta, nu va putea produce
suficienti hormoni tiroidieni
 Disfunctia glandei pituitare - daca aceasta nu functioneaza in mod eficient, nu va putea produce
suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni. Aceasta cauza este,
totusi, intalnita destul de rar
 Hipotiroidism postpartum  - unele femei pot dezvolta aceasta boala in timpul sau dupa nastere,
deoarece organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida. Daca nu este tratat la
timp, hipotiroidismul postpartum creste riscul de nastere prematura, avort sau preeclampsie si
cresterea tensiunii arteriale. De asemenea, poate afecta dezvoltarea fatului
 Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni. Alimentele
bogate in iod sunt fructele de mare, pestele, strugurii, spanacul, nucile, rosiile sau morcovii

Daca hipotiroidismul nu este tratat la timp, simptomele pot deveni mai severe. Pot aparea mai
multe pierderi de memorie, incetinirea proceselor de gandire sau stari depresive dese. Stimularea
constanta a glandei tiroide cu tratamente care sa produca mai multi hormoni pot sa duca la
marirea tiroidei (gusa tiroida).

Diagnosticarea hipotirodismului

Diagnosticarea hipotiroidismului se face printr-un test de sange care masoara nivelul de

tiroxina si cel de tirotropina (TSH), hormonul care ajuta la reglarea nivelului de hormoni
tiroidieni. Un nivel scazut de tiroxina si unul crescut de tirotropina indica faptul ca tiroida nu
produce suficienti hormoni.

Tratament pentru hipotiroidism

Pentru a trata hipotiroidismul este necesar un tratament zilnic cu hormoni tiroidieni

sintetici levotiroxini, iar acesta va fi stabilit de catre medicul specialist, dupa o investigatie
amanuntita.

Dupa doua saptamani de tratament, se vor ameliora simptomele oboselii. Tratamentul

poate ajuta si la reglarea nivelului de colesterol si scaderea in greutate. Totodata, tratamentul cu
levotiroxini este, de obicei, valabil pe tot timpul vietii, insa dozajul trebuie modificat in fiecare
an de catre medic.

De ce sunt femeile mai predispuse la probleme cu tiroida

Functionarea glandei tiroide este influentata de modificarile nivelului de estrogen din

organism, motiv pentru care femeile sunt mai predispune la boli ale tiroidei, spre deosebire de
barbati. Atunci cand nivelul de estrogen este marit si activitatea tiroidei este afectata:

 probleme cu menstruatia - tiroida ajuta la reglarea ciclului menstrual, asa ca orice dereglare a
glandei tiroide, prea multi sau prea putini hormoni, pot face ca menstruatia sa fie mai usoara,
mai abundenta sau neregulata. Totodata, pot exista perioade de cateva luni in care menstruatia
se poate opri, afectiune care se numeste amenoree
  menopauza timpurie - deoarece bolile glandei tiroide pot afecta functionarea ovarelor, exista
riscul aparitiei menopauzei timpurii, inaintea varstei de 40 de ani
 probleme cu fertilitatea - daca bolile glandei tiroide influenteaza ciclul menstrual, atunci si
ovulatia este afecta, ceea ce inseamna ca o femeie poate avea dificultati sa ramana insarcinata

Cele mai comune afectiuni ale glandei tiroide care pot sa apara la femei sunt:

 Hipotiroidism si hipertiroidism
 Tiroidita, in special tiroidita postpartum
 Gusa tiroidiana
 Noduli tiroidieni sau cancer tiroidian

Desi nu sunt cunoscutele cauzele care duc aparitia cancerului tiroidian, practic, orice
modificare a celulelor de la nivelul glandei tiroidiene poate declansa aparitia cancerului. In plus,
expunerea repetata la radiatii la nivelul capului, gatului sau pieptului poate creste sansele
aparitiei cancerului de tiroida. Totusi, spre deosebire de alte tipuri de cancer, acesta apare destul
de rar.

Simptomele cancerului tirodian sunt:

 aparitia unui nodul in zona gatului, acesta fiind unul dintre cele mai comune simptome
 durere in zona gatului, uneori si in urechi
 dificultate la inghitire
 dificultati in respiratie sau respiratie suieratoare
 ingrosarea vocii
 tuse frecventa

Exista posibilitatea ca unele persoane sa nu aiba niciun simptom, iar nodulul din zona gatului
sa fie descoperit de doctor in timpul unui control de rutina. Majoritatea persoanelor afectate de
cancer tiroidian sunt femeile, cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani.

Tipuri de cancer tiroidian

Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian, iar acestea sunt clasificate in modul urmator:

 cancer tiroidian papilar (intre 75% si 80% din cazuri) - apare des printre femeile tinere, femei
care au polipoza adenomatoasa familiala (o afectiune a colonului) sau persoanele cu sindromul
Cowden
 cancer tiroidian folicular (intre 10% si 20% din cazuri) - apare uneori la persoanele cu sindromul
Cowden
 cancer tiroidian medular (intre 5% si 8% din cazuri) - este cancerul celulelor parafoliculare
 cancer tiroidian slab diferentiat
 cancer tiroidian anaplazic (mai putin de 5% din cazuri) - acesta nu raspunde la tratament
 alte tipuri de cancer tiroidian mai includ si limfomul tiroidian, carcinomul tiroidian cu celule
scuamoase si sarcomul tiroidei

Diagnosticarea cancerului tiroidian

 Daca apare unul sau mai multe simptome care nu se amelioreaza in timp, este necesara
vizita la medic pentru diagnosticarea afectiunii. In cazul nodulilor din zona gatului, medicul
specialist va efectua o biopsie a glandei tiroide pentru a stabili daca exista celule cancerigene.
Biopsia presupune indepartarea unei bucati din tesutul tiroidian pentru a fi verificat.

Daca rezultatul biopsiei nu este concludent, va fi necesara indepartarea chirugicala in

totalitate sau a unei parti din tiroida pentru a fi stabilit diagnosticul.

Tratarea cancerului tirodidian

Daca este diagnosticat la timp, cancerul tiroidian poate fi tratat. Tratarea cancerului
tirodian presupune interventia chirurgicala sau tratamentul cu iod radioactiv. Rareori este
necesara radioterapia sau chimioterapia.

Primele etapele pentru tratarea cancerului tiroidian sunt tiroidectomia si disectia

compartimentului central al gatului. In cazul in care cancerul este in stadiu incipient, nu este
necesara extirparea glandei tiroide.

Tratamentul cu iod radioactiv este folosit doar pentru persoanele care sufera de cancer
tiroidian papilar si folicular.

Tratamentul difera in functie de stadiul bolii, varsta pacientului si tipul de cancer

tiroidian. Daca este in stadiu incipient, sansele de tratare a cancerului tirodian sunt crescute.

In cazul in care bolile glandei tiroide nu sunt tratate la timp, pot sa apar complicatii:

 Hipotiroidismul netratat poate provoca cresterea nivelului de colesterol, implicit si a riscului de

a dezvolta afectiuni cardiace. In cazuri severe, se poate ajunge la aparitia comei mixedematoase,
daca hipotiroidismul exista de ani de zile si nu este tratat corespunzator. Coma mixedematoasa
prezinta urmatoarele simptome: hipotermie, hipoventilatie, bradicardie si alterarea starii psihice
 Hipertiroidismul care nu este tratat poate provoca probleme ale inimii si oaselor

Prevenirea problemelor de la nivelul glandei tiroide

Pentru a preveni problemele care apar la nivelul glandei tiroide, este necesara mentinerea
unui stil de viata sanatos, dar si control regulat la medic:

 o dieta corecta - pentru a mentine sanatatea glandei tiroide trebuie consumate zilnic fructe si
legume, dar si peste gras precum somon, hering, macrou si ansoa. Totodata, uleiul de masline
extravirgin, uleiul de cocos, nucile si avocado sunt alimente recomandate pentru consum
 evitarea produselor procesate, bogate in grasimi, zahar si conservanti, dar si cele care contin
grasimi trans, care se gasesc in produse de patiserie sau mancarurile de tip fast-food
  evitarea consumului de legume crucifere crude precum varza, conopida, varza kale, broccoli sau
varza de Bruxelles. Chiar daca ele contin vitamine, potasiu si fibre, atunci cand sunt consumate
crude si in cantitati mari, pot afecta glanda tiroida din cauza unei substante numita gointrogen.
Aceasta substanta apare in mod natural in legumele crucifere, iar atunci cand sunt gatite,
substanta este inactivata
 vizita la medic in cazul in care apare unul sau mai multe dintre simptome, care va efectua
investigatiile necesare pentru a pune diagnosticul corect
 femeile pot merge la medicul ginecolog  pentru un examen complet si pentru investigarea
sanilor in cazul in care apar noduli

Mentinerea sanatatii glandei tiroide este esentiala pentru ca functiile vitale ale organismului
sa fie la nivel optim. Este important sa cunoastem care sunt simptomele asociate afectiunilor
glandei tiroide si, totodata, sa mergem la medic atunci cand acestea apar sau se agraveaza. In
cazul in care nu sunt tratate la timp, problemele asociate glandei tiroide pot sa favorizeze
aparitia altor probleme grave de sanatate.