Ruja Mă dă lina

Clasa a XI-a B

Războiul Rece
Divizarea Europei.  După sfârșitul celui de-al Doilea Ră zboi Mondial,
SUA si URSS îșî continuă conflictele într-un Ră zboi Rece – cele două superputeri
au intrat în conflict deschis la scurt timp după încheierea pă cii.

S.U.A. intenţiona să susţină o lume postbelică construită pe modelul

democraţiei occidentale, începând cu Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.), fiind
primul pas în acest sens. Având o bază militară masivă , U.R.S.S. a respins statelor
aflate în zona sa de influenţă dreptul la organizarea de alegeri libere, contribuind
decisiv la transformarea lor în „democraţii populare”. În felul acesta, ţă rile Europei
de Est au fost transformate în sateliti ai Moscovei, că rora li s-au impus regimuri
politice asemă nă toare celui sovietic.

Extinderii sovietice americanii îi ră spund prin lansarea doctrinei Truman,

numită şi „doctrina îndiguirii“.În plan economic, statele europene urmau să
primească un sprijin financiar american. Primele ajutoare, de urgenţă , sunt dirijate
că tre Grecia şi Turcia, urmând ca pentru Europa Occidentală asistenţa financiară
să devină sistematică şi masivă (Planul Marshall). În plan militar, se pun
bazele Pactului Atlantic, semnat de că tre state occidentale şi transformat un an mai
târziu în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).

Replica U.R.S.S. a fost rapidă : a constituit C.A.E.R.-ul (Consiliul de Ajutor

Economic Reciproc), a realizat prima explozie nucleară (1949) şi a organizat
împreună cu statele comuniste nou create Organizaţia Tratatului de la
Varşovia (1955).

Acest nou tip de conflict dintre S.U.A şi U.R,S.S., cunoscut sub numele de
„Ră zboiul Rece“, n-a degenerat într-un ră zboi propriu-zis între cele două ţă ri, dar
a cunoscut o succesiune de crize politice: blocarea Berlinului (1948), criza
rachetelor din Cuba (1962), dar şi conflicte locale, deschise, precum ră zboaiele din
Coreea şi apoi cel din Vietnam. Costurile exagerate ale cursei înarmă rilor, dar şi
„lecţiile“ ră zboiului din Vietnam, au condus, spre anii ’70, la detensionarea
treptată a relaţiilor dintre cele două blocuri politico-militare, pentru ca după 1985
Mihail Gorbaciov, preşedintele U.R.S.S., să reducă responsabilită ţile Moscovei în
lume, deoarece epuiza din resursele ță rii.

România şi Războiul Rece.   La încheierea ră zboiului (1945) România se

afla în tabă ra statelor învinse, având parte de toate consecinţele politice şi
economice care au urmat. Plasarea sa în zona de influenţă a U.R.S.S. s-a dovedit a
fi decisivă pentru evoluţia regimului politic după 1947.Regimul comunist a scos
pentru o jumă tate de secol ţara din rândul naţiunilor democratice. România
denunţă planul Marshall, devine membră C.A.E.R. şi aderă la Tratatul de la
Varşovia . În timpul regimului de nuanţă stalinistă al lui Gheorghe Gheorghiu-
Dej, România a susţinut poziţia Moscovei în criza iugoslavă şi cea maghiară . Sub
conducerea comunistului Imre Nagy, maghiarii încercau să pună capă t sistemului
partidului unic şi să obţină retragerea Ungariei din pactul de la Varşovia, motiv
pentru care Dej a susţinut invadarea Ungariei de că tre Hruşciov. În condiţiile
obținerii încrederii pe care Moscova o manifesta faţă de liderii Partidului
Comunist din România, se obţine retragerea trupelor sovietice din ţară (1958).

Criza rachetelor din Cuba şi conflictul chinezo-sovietic din anii ’60 i-au
permis lui Dej să facă primii paşi în „destalinizarea“ ţă rii şi să adopte o mișcare
comunistă naţionalistă . Odată cu declaraţia din aprilie prin care România
respingea Planul Valev lansat de U.R.S.S., în cadrul că ruia ţă rii noastre îi revenea
rolul de furnizor de produse agricole, distanţa faţă de puterea sovietică se va
pronunța.

Debutul regimului ceauşesist aduce o perioadă de destindere şi o

accentuare a distanţă rii faţă de politica Moscovei. Se vor lua niște decizii majore,
precum recunoaşterea R.F.G., Romania devenind astfel primul stat socialist cu care
Germania stabileşte relaţii diplomatice. Se stabilesc relaţii diplomatice cu Israelul,
ţara devine membră a Fondului Monetar Intemaţional şi a Bă ncii Mondiale şi s-a
declarat împotriva cursei înarmă rilor, în special a celor nucleare. Refuzul României
de a participa la intervenţia militară a trupelor Tratatului de la Varşovia în
Cehoslovacia (1968) a reprezentat un moment semnificativ în detaşarea ţă rii de
politica Moscovei, fiind apreciată de politicienii vremii.

Dar independenţa faţă de U.R.S.S. reprezenta, în acelaşi timp,

consolidarea naţional-comunismului, care va evolua treptat spre revenirea
practicilor staliniste şi spre izolarea diplomatică a României. La începutul anilor
’70, în urma vizitelor fă cute în China şi Coreea de Nord, practici ale „revoluţiei
culturale“ chineze, precum şi modelul nord-coreean de dezvoltare se vor regă si tot
mai mult în politica economică , socială şi culturală promovată de regimul
Ceauşescu.

Nemulţumirea socială tot mai accentuată datorată crizei economice

interne, cultul exagerat al personalită ţii conducă torului, politica demografică şi
atitudinea faţă de lumea satelor a condus la destră marea regimului Ceauşescu şi,
odată cu el, a comunismului în România. Evenimentele de la finele anului 1989 vor
readuce România între statele democratice ale lumii.

Odată cu revoluţiile anticomuniste desfă şurate în 1989 în Europa de Est,

care au dus la pră buşirea comunismului, se încheie şi Ră zboiul Rece.
 Termenul „rece” este folosit deoarece nu a fost vorba de o confruntare direct
între statele participante, pe un front de luptă , între cei doi principali inamici,
ră zboiul fiind dus de la distanță , indirect, prin diverse metode și diverși
reprezentanți. Să vedem în cele ce urmează câteva lucruri interesante și, poate,
neștiute, despre Ră zboiul Rece.
1 În timpul Ră zboiului Rece, Uniunea Sovietică a folosit cea mai mare armă
nucleară pe care a vă zut-o omenirea. Se numea Ț arul Bombelor.

2 Punctul culminant al Ră zboiului Rece a fost în timpul Crizei rachetelor din

Cuba, ce a avut loc în octombrie 1962, când vreme de două să ptă mâni omenirea s-
a aflat foarte aproape de izbucnirea unui ră zboi nuclear, după ce URSS (condusă la
acea vreme de Hrusciov) a adus în secret 80 de rachete nucleare pe teritoriul Cubei,
ca ră spuns la rachetele instalate de americani în Turcia. Doar că americanii le-au
descoperit și foarte puțin a lipsit ca butoanele roșii să fie apă sate.
3 Cele mai populare filme despre Ră zboiul Rece au fost Red Dawn, The
Falcon and the Snowman, Spies Like Us și Rocky IV.
4 În 1987, un adolescent vest-german a zburat de unul singur cu un motor
Cessna, depă șind zidul de apă rare sovietic și aterizând la porțile Kremlinului, într-
o încercare senzațională de a stabili o punte de legă tură și de pace între RFG și
URSS. Sovieticii l-au arestat pe loc, acuzându-l de „huliganism malefic”.
5 În timpul Ră zboiului Rece, agenții CIA foloseau o metodă de comunicații
bazată pe modul în care-și legau șireturile la pantofi. Fiecare model reprezenta un
mesaj de genul „am informații”, „urmează -mă ” sau „am adus o altă persoană ”.
 6 Președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov că zuseră de acord să pună
pe pauză Ră zboiul Rece dacă Terra ar fi fost invadată de extratereștri. Pe de altă
parte, Gorbaciov și George W. Bush au declarat oficial închis Ră zboiul Rece la
Summitul maltez din 1989.
7 Ră zboiul din Vietnam a fost cea mai sângeroasă confruntare colaterală
care a ținut de Ră zboiul Rece. Pe parcursul lui au murit peste 3,5 milioane de
oameni. Pe locul doi se situează Ră zboiul din Coreea, în care au murit peste 3
milioane de oameni. Pe parcursul Ră zboiului Rece au murit peste 11 milioane de
persoane în diverse confruntă ri în care americanii susțineau o parte iar rușii pe
cealaltă .
8 NATO este o organizație care a luat ființă ca urmare a Ră zboiului Rece.
12 națiuni occidentale s-au aliat pe principiul: dacă URSS atacă una dintre aceste
ță ri, celelalte o vor apă ra.
9 Simbolul cel mai cunoscut (și mai nefericit) al Ră zboiului Rece a fost
Zidul Berlinului.
10 Termenul „Cortina de fier” a fost „invenția” lui Churchill, care, odată cu
începerea Ră zboiului Rece, s-a referit la faptul că „o cortină de fier a că zut asupra
Europei”. Cortina de Fier se referea la granițele dintre Europa Occidentală și cea
comunistă , din Est.
 11 Pe parcursul Ră zboiului Rece, Statele Unite au încercat în nenumă rate
rânduri să -l înlă ture pe conducă torul cubanez Fidel Castro, care era de partea
sovieticilor. CIA a mers până acolo încât a vrut să pună bombe în lagunele în care
Fidel mergea să se scalde. De altfel, în această perioadă , sovieticii au adus nu mai
puțin de 40.000 de soldați de-ai lor în Cuba, o cifră mult subestimată de americani,
care susțin că au fost doar 8000.
12 Spionul sovietic, colonel Oleg Penkovski, a furnizat americanilor și
britanicilor cele mai bune și consistente informații despre armele nucleare
sovietice. KGB-ul l-a arestat în Moscova și l-a executat la scurt timp după aceea.

13 Blocada Berlinului (1948-1949) a fost prima criză majoră din perioada

Ră zboiului Rece. Uniunea Sovietică a încercat să limiteze ca Franța, Marea
Britanie și Statele Unite să aibă acces la anumite zone din Berlin, blocând accesul
rutier și feroviar că tre acestea. SUA și Marea Britanie au ră spuns cu cea mai mare
campanie de ajutoare pe calea aeriană din istorie, denumită Operațiunea Vittles.
Sute de avioane, care au fost botezate Rosinenbomber au ajuns în zonă pentru a
aduce provizii de tot felul, de la fă ină , zahă r și legume la peste 1,5 milioane de
tone de că rbune. În zilele de vârf, un avion aliat ateriza în Berlin în medie la
fiecare minut.