CAZ 1

Câine metis, 2 ani, exportat din România în UK (adoptat)

• Înainte de călătorie, deparazitat cu praziquantel/pyrantel pamoate
• Adus la consult veterinar la o lună de la data importului
Anamneză
• Rinoragie Strănut Ocazional convulsii Pierderea apetitului
Examen clinic
• Rinorgaie uniltaerală Conjunctivită bilaterală moderată Slăbire moderată Tuse
Prezența de nematode în ambii ochi
Tahipnee Raluri bronhiale uscate
Examene de laborator
• anemie hipereosinofilie trombocitopenie
• Prezența de larve (la metoda Baermann) și ouă (flotație) în fecale
Care este diagnosticul primar?
Cărui parazit îi aparțin larvele?
 este frecventa in regiunile cu climat mediu si umed favorabil GI- gasteropodele terestre
genurile Helix, Agriolimax şi Arion
Nematodoze - Strongilatoze cardio-respiratorii la carnivore- Angiostrongiloza PP=28-108 zile
Clinic - simptomele pot fi diferenţiate în două categorii:
 tuse, jetaj, dispnee, tahipnee, raluri bronhiale, suflu tubar,hemoptizie;
 tahicardie, puls venos, modificarea zgomotelor cardiace.
 Starea generală apare adinamie, inapetenţă, subfebrilitate, slăbire, depression, ataxia,
convulsii, ,hematoame, melena, hemoptezie – anemie
 Ovovivipară – depune oua care sunt transportate prin circulatia sanguina la nivelul
capilarelor pulmonare unde se dezvolta L1 , dar prin fecale se elimină larvele L1
 cilindrice prezintă anterior un buton cefalic, iar extremitatea posterioară este ondulată în
formă de "S".
 paraziţii adulţi se localizează ventriculul drept si artera pulmonara
 Eliberarea de larve e itermitenta – met din fecale din 3 zile consec
 Radiografia toracica- model alveolar – determina severitatea infestatiei nu si etiologia
 L1- lavaj bronhoalveolar , aspirat cu ac lung subtire din plamani,analiza urina de rutina
 Ciclul evolutiv –D
 GD -carnivorele :câinele, pisica, lupul şi vulpea
larvele L1 pătrund în corpul G.I.-gasteropode terestre şi devin infestante.
G Intermediare: rozătoare, păsări şi batracieni, care consumă melcii infestaţi, iar larvele se
închistează în corpul acestora, rămânând infestante.
Contaminarea carnivorelor G.D. se realizează prin consum de melci sau gazde intercalare
care conţin larve infestante L3 may leave the body GI and then contamination is DIRECT
pe cale limfohematogenă larvele L3 migrează la limfonodurile mezenterice unde devin L5
L5- sistemul portal prin ficat si vena cava caudala in ventriculul drept si artera pulmonara
unde devin adulti
once infected, an animal will excrete larvae throughout its entire lifespan
 Differential diagnosis includes:
dirofilariosis- more serious circulatory symptoms and the presence of microfilariae in the
blood;
spirocercosis - esophageal and gastric disorders;
filaroidosis – predominantly pulmonary disorders and the larvae may be microscopically
differentiated;
TELAZIOAZA
nematodoză cu evoluţie sezonieră
Cuticula prezintă striaţiuni transversale cu rol iritativ
este vivipară, larvele eliminate numindu-se microtelazii
Paraziţii adulţi se localizează în sacul conjunctival, conductul lacrimal şi sub pleoapa a 3-a
la
Hrănire cu secreţii lacrimale
După copulaţie, femelele vivipare elimină larve - microtelazii - care sunt dinamice, mobile
şi sunt preluate odată cu lacrimile, în momentul hrănirii, de către gazdele intermediare (G.I.),
muscidele: Musca autumnalis, Musca corvina. În organismul G.I. larvele devin infestante (L3) în
15-30 zile şi migrează spre trompa muştelor, fiind inoculate la alte animale, în momentul hrănirii.
Clinic - boala evoluează vara, în sezonul de zbor al muştelor
Se exprimă prin epiforă, fotofobie, cheratoconjunctivită catarală sau ulceroasă, oftalmie,
chiar panoftalmie. Prin îndepărtarea pleoapei a treia se observă uşor paraziţii adulţi, de culoare
albicioasă.
Este importantă cunoașterea speciei?
 NU medicatia fiind aceiasi pt toate angiostrongilozele iar formele larvare sunt
asemanatoare
Care este cauza hemoragiei nazale?
Ce este oul de la examenul prin flotație?
Ce abordare terapeutic complexă folosim?
Treatment. Thiazole derivatives, benzimidazole and avermectins are used. The literature
recommended the following effective drugs:
 levamisole at a dose rate of 7.5 mg/kg bw for 2 days, then 10 mg/kg for 2 days 100% efficiency
 fenbendazole, 50 mg/kg bw for 5–21 days had an 80% efficacy
 ivermectin, 0.2 mg/kg sc, weekly, for 4 weeks, healed all diseased animals
 milbemycin oxime, 0.5 mg/kg bw weekly, four times, expressed a 93.75%
 imidacloprid 10% associated with moxidectin 2.5%, 0.1 ml/kg, single topical dose, has shown an
85.1% efficacy
Treatment. Thelaziosis is the only nematodosis that benefits from topical treatment due to the
parasites locations, at the external part of eye in contact with air.
Telazia – tratamente orale pot fi eficiente dar prima optiune de tratament este inlaturarea fizica a
adultilor
Control. An integrated protocol is needed to
control eyeworm disease in animals. This involves control of the fly vector and periodical
deworming of animals. Control of the vectors is based on the use of ear tags,
animals. Ointments with pour-on application may be used for a prolonged efficacy.
Periodical deworming of animals, better quarterly, aims to protect animals against
adults development; avermectins are useful.dog
milbemycin
oxime/praziquantel 0.5/5 96.8
avermectine  ivermectină şi doramectină în doză de 0.2 mg/kgcorp.
CAZ 2
Prezentare
• Boxer mascul, 5 ani, din zona de nord a României diagnosticat cu insuficiență renală
cronică la o altă clinică, cu câteva zile inainte Nu se cunoaște istoricul de călător
Boala este strict legată de existenţa concomitentă sau succesivă a gazdelor definitive
şi a celor intermediare în aceeaşi zonă. Deoarece dezvoltarea în gazda intermediară
ţânţari este posibilă numai în cazurile în care temperatura mediului este de peste 14°C,
limitarea răspândirii este explicabilă la latitudini mai mari
potențialul zoonotic -D.immitis, D. repens
Anamneză
• Slăbire progresivă Apetit scăzut Vomă sporadică
• Tuse cronică, ușoară
• Polidipsie Disurie Polakisuri
• Letargie
Cachexia, with systemic muscle wasting and evident bony prominences
Examen clinic
• Două umflături cutanate pe membrul anterior drept și una în zona
coapsei stângi
• Mărirea în volum a limfonodulilor prescapulari și poplitei
• T.P.R. – valori normale
Adulţii de D. repens rămân în ţesutul conjunctiv, cavitatea abdominală şi fascia
musculară ale gazdei definitive. Perioada prepatentă la câine este de 6-9 luni, atunci
când sunt eliberate noi microfilarii de către femela adult
Examen clinic
• Congestie a mucoasei conjunctivale
• Prezența unui nodul în conjunctivă
Dirofilaria repens se poate localiza în țesutul subcutanat sub forma unor noduli și pot
invada deasemenea și regiunea oculară
Laborator
• Hematologie :
• anemie 4.67 x 106/μL (valori referință 5.5–8.5 x 106/μL) non-regenerative anaemia
• hemoglobină 10.7 g/dL (valori referință 12–18 g/dL)
• limfopenie 210/μL (valori referință 1000–4800/μL)
• neutrofilie 14200/μL (valori referință 3000–11500/μL)
• Biochimie:
• Uremie 300 mg/dL (valori referință 10–28 mg/dL)
• Creatiniemie 10 mg/dL (valori referință 0.5–1.5 mg/dL)
• ASAT 129 U/L (valori referință 23–66 U/L)
• ALAT 334 U/L (valori referință 21–102 U/L)]
• GGT 15.5 U/L (valori referință 1.2–6.4 U/L)
• Albumină serivă 1.37 g/dL (valori referință 2.6–3.3 g/dL)
Haematological and biochemical findings in dogs infected with D. immitis may include
anaemia,thrombocytopenia, leucocytosis, neutrophilia, eosinophilia, monocytosis and
increased values of alkaline phosphatase (ALP), ALAT, ASAT, BUN, creatinine, direct
and indirect bilirubin
Alte examene
• Further radiografie toracică: - fără modificări
• ecografie:
• Acumulare de lichid peritoneal – insuf cardiace dr
• Îngroșarea severă a peretelui vezicii urinare
• Analiza de urină:
• proteinurie
Urine exam can reveal proteinuria, a paraclinical finding consistent with kidney
injuries, even in cases when urine protein level is low
• Larve de nematode în sediment Dirofilaria repens

Test rapid SNAP 4Dx (IDEXX):

• pozitiv pt antigene de Dirofilaria . Immitis
Biopsie renală
examination of the kidney revealed severe membranoproliferative glomerulonephritis
affecting most of the examined glomeruli, fibromuscular (and discreetly lipid)
atherosclerotic plaques, diffuse fibrous and lymphohistiocytic interstitial nephritis,
tubular mineralization (mainly in the medulla) and epithelial desquamation.
Microfilariae were present in a large number at vascular, interstitial and intratubular
levels (Fig.2).
1 kidney, severe interstitial fibrosis and mild lymphohistiocytic infiltrate, associated
with cystic dilatation of the renal tubules and intravascular presence of many
microfilariae, H&E stain, 20x
2 many intravascular curvilinear microfilariae with visible nuclear columns
Care sunt diagnosticele primare?
D.repens and D. immitis and showing a relatively high frequency of co-infections
partly consistent with the manifestation of D. immitis
infection (progressive weight loss, irregular mild cough, poor appetite). Most likely, the
other clinical signs (lethargy, sporadic vomiting, polydipsia, dysuria and pollakiuria)
could be attributed to the injuries of the kidneys and urinary bladder.
Care este cauza insuficienței renale?
Migratia eratica a larvelor prin sistemul arterial, creier si testicule.
Histopathological changes associated to D. immitis [14, 18] or D. repens [10, 17]
microfilariae, particularly in case of massive infection, have been noted in several
organs, such as kidney, lung, liver, heart, spleen and brain, suggesting both immuno-
pathological and mechanical effects of microfilariae
Localizările extradermice ale adulților D. repens includ: conjunctivită (46%), anorexie
(35%), vomă (26%), febră (25%), letargie (20%) și limfadenomegalie (10%) (417, 418).
Un alt studiu recent efectuat de Mircean (2017) relevă implicația microfilariilor D.
repens în dezechilibrele renale și hepatice și prezența adulților în cavitățile abdominală
și oculară.
Ce teste suplimentare recomandați ?
Microscopic - se pot face:
examenul sângelui în picătură strivită, evidenţiindu-se cu ob. 10x microfilariile
mobile;
examenul frotiurilor din sânge periferic colorate panoptic, cu ob. 10x
observând microfilariile, extracelulare, iar cu ob. 40x se observă detalii de
structură.

izolat din sânge canin folosind tehnica Knott.

Prelevarea probelor de sânge este indicat a se realiza la înserat sau noaptea, în aceste
perioade înregistrându-se densitatea maximă a larvelor în vasele periferice
Ce abordare terapeutică sugerați?
Tratamentul în dirofilarioza cardiopulmonară este complex și dificil de instituit în
condițiile în care substanțele adulticide pot provoca tromboembolii și moartea
pacientului. În principiu tratamentul vizează eliminarea microfilariilor din sânge și
întreruperea dezvoltării stadiilor larvare în adulți și eliminarea adulților preexistenți.
Câinii încadrați în clasa cu risc ridicat de tromboembolism prezintă: încărcătură mare de adulți,
semne clinice specifice bolii (tuse, distensia abdomenului), titru ridicat de antigene circulante,
prezența altor boli concurente
Terapia de suport are rolul de a reduce și controla inflamațiile pulmonare, edemul pulmonar și
de a reduce complicaţiile rezultate în urma terapiei cu adulticide :
corticosteroizilor (prednisolon 1-2 mg/kg timp de 4-5 zile),
diuretice (furosemid 1mg/kg), iar
digoxinul se poate utiliza doar când există fibrilație atrială
Singura substanță aprobată și recomandată de către AHA (American Heartworm Society) este
melarsomina care se utilizează în doză de 2.5 mg/kg, două doze la interval de 24 de ore.
Recent propune terapia cu melarsomine în două faze pentru a reduce riscul la
tromboembolism pulmonar care constă în adm IM a 2 doze la interval de 24 ore, urmată de a
III-a doză la interval de 30 de zile. În general terapia cu tratament adulticid determină
tromboembolism pumonar, mai ales dacă încărcătura parazitară este mare.
 Tromboembolismul pulmonar se poate controla prin restricție la mișcare cel puțin o lună
după terapia adulticidă, administrarea de heparină și corticosteroizi pentru a reduce
inflamațiile pulmonare și de a evita șocul respirator sever datorat eliminării adulților
Numeroase studii propun terapia cu lactone macrociclice (ivermectină), care s-au dovedit a fi
parțial adulticide atunci când se utilizează în doze de 6-12 mcg/kg în fiecare lună timp de 16 luni
sau chiar 30 de luni cu o eficacitate de 100% .În contrast, alte studii demonstrează înrăutățirea
stării de sănătate a animalului, atunci când eliminarea adulților se realizează lent și într-o perioadă
lungă de timp
Extragerea chirugicală se recomandă la câinii cu o încărcătură mare parazitară, fiind singura
metodă sigură de eliminare a adulților
PROFILAXIE
Riscurile terapiei adulticide și severitatea infecției mai ales la câine, face ca profilaxia să joace un
rol foarte important
Studii efectuate au demonstrat eficacitatea și siguranța administrării lactonelor macrociclice cum
ar fi ivermectina, milbemicinoxima, moxidectina sau selamectina în profilaxia dirofilariozei la câine
Administrarea de doxiciclină (10mg/kg) pe o perioadă de 4-6 săptămâni, zilnic, urmată de
administrarea de lactone macrociclice în dozele uzuale pentru terapia microfilaricidă duc la
sterilizarea femelelor și amicrofilariemie, prevenția reinfestărilor și uciderea lentă a adulților.
Prevenirea infecțiilor cu D. repens cu lactone macrociclice este discutabilă și, până în prezent,
moxidectină cu eliberare continuă pare să fie eficientă, conform studiilor experimentale.

Ciclul evolutiv
Este diheteroxen.
GD sunt carnivorele domestice – câine, pisică - şi sălbatice - lup, vulpe - la care
paraziţii adulţi se localizează în ventricolul drept, artera pulmonară şi rar în bronhii.
GI sunt ţânţarii din genurile Culex, Aedes şi Anopheles sau căpuşele, care în
momentul hrănirii ingeră microfilariile dispersate în circulaţia sanguină. În corpul
G.I. în 15 zile se formează larvele L3 infestante.
Contaminarea carnivorelor se realizează pe cale transcutanată, în momentul
hrănirii, ţânţarii inoculând odată cu saliva şi larvele infestante.
Endogen, larvele inoculate se dezvoltă iniţial în ţesutul conjunctiv şi musculatură,
timp de 2-3 luni, după care migrează în cordul drept, unde în 3-4 luni se transformă
în adulţi, ciclul integral realizându-se în 8-9 luni.
CAZ 3
Cățel, 4 luni Vaccinat comform protocoalelor recomandate
Deparazitat în urmă cu 2 săptămâni cu un produs pe bază de pyrantel și fenbendazol
Prezintă diaree severă, cu debut în urmă cu 24 de ore
Examen coproparazitologic negativ
Pirantel este un antihelmintic eficient împotriva nematozilor intestinali, inclusiv împotriva
ascaridelor ,oxiurilor , Trichostrongylus spp., nematozilor tisulari Trichinella spiralis și
anchilostomilor (Ancylostoma duodenale, Necator americanus). Pirantel este un agonist nicotinic
al receptorilor acetilcolinici ai helminților. El acționează prin blocarea neuromusculară a
viermilor. Induce o activare semnificativă și prelungită a receptorilor nicotinici, care duce la o
paralizie spastică a viermilor și permite eliminarea lor în materiile fecale prin intermediul
peristaltismul intestinal.
Fenbendazolul este un antihelmintic din clasa derivaților de benzimidazol. Catei : Toxocara spp.,
Trichuris spp., Ancylostoma spp
Diagnostic prezumptiv (motivați)
Helmintoza – nu
Nematod – nu
Taenie- nu
Raman protozoarele
Coccidioze : Criptosporidioza Toxoplasmoza Neosporoza Isosporoza
Fragelatoza: Giardioza Leishmania – perioada de incubatie 3 luni – 7 ani
ISOSPORA/HAMMONDIA
Clinic. Boala se manifestă la indivizii tineri, după înţărcare, receptivitatea maximă fiind la vârsta de
3-8 luni. Evoluează prin diaree profuză, cu fecale gălbui-mucoide, rar striate cu sânge,
deshidratare, anorexie, slăbire rapidă, anemie, convulsii şi tremurături
Microscopic. Examenul fecalelor prin metode de flotaţie evidenţiază oochisturile caracteristice,
în faza patentă.
Contaminarea şi carnivorelor se produce prin ingerarea de oochisturi infestante, în
cazul genului Isospora, odată cu alimentele şi cu apa, şi facultativ prin consum de cadavre de
rozătoare,organe şi cărnuri de la gazdele intermediare
EIMERIA
Clinic: boala evoluează la căţei şi pisici tinere, sub formă benignă sau mai rar acută. În ultima
formă, prin: diaree cu fecale apoase sau hemoragice, fragmente de epiteliu intestinal;
deshidratare,inapetienţă, anemie, stare depresivă şi slăbire. În complicaţii cu enterofloră apare
subfebrilitate.Evoluţia formelor grave este letală în 6-7 zile, cele uşoare se pot remite spontan,
după 10-12 zile.
Morfopatologic: în eimerioza acută se manifestă prin: jejunită şi ileită catarale, uneori
hemoragice; ulcere intestinale; conţinutul intestinal apos şi hemoragic.
Microscopic: se impune a diferenţia oochisturile de Eimeria, care în fecale proaspete conţin
sporontul nediferenţiat, de oochisturile de Isospora, care conţin deja cei doi sporoblaşti
diferenţiaţi, sau sporontul nedivizat.
CRIPTOSPORIDIOZA
Clinic. Boala izbucneşte după prima săptămână de viaţă a nou-născuţilor, evoluând până la 30-
45 zile. Se exprimă prin sindrom diareic, cu fecale păstoase, alb-gălbui, rareori hemoragice, care în
câteva zile devin urât mirositoare. Apare inapetienţa, animalele slăbesc şi se deshidratează.
Diareea nu cedează la antibioterapie.
Boala evoluează mai frecvent la viţel, purcel, miel şi ied, iar morbiditatea poate fi 50% din
populaţie. Moartea se produce în 1-2 săptămâni de boală
Microscopic. Din frotiuri de fecale şi amprente de mucoasă din ileon, jejun şi colon, colorate
prin metodele: Ziehl-Nielsen modificată (Henricksen), Giems, se identifică oochisturile colorate. În
coloraţia Ziehl-Nielsen modificată oochistul apare ca o formaţiune ovoidă-rotundă, colorată în
roşu viu strălucitor, pe fondul verde-cenuşiu al detritusurilor celulare, levurilor şi germenilor. În
coloraţia Günther, criptosporidele se colorează în albastru, pe fond roşu-violet.
Examenul coproscopic, pentru evidenţierea oochisturilor, se face prin metode de flotaţie, în care
soluţia suprasaturată este pe bază de zaharoză sau sucroză.
Pentru examenul microscopic se foloseşte obiectivul 40x; sporozoiţii sunt mai închişi la culoare.
GIARDIA
Clinic. Boala este suspicionată la animale tinere, cu tulburări digestive : diaree, inapetenţă, cu
evoluţie cronică şi slăbire. Simptomele nu dispar la antibioticoterapie sau la terapie simptomatică
Microscopic. Se practică depistarea microscopică a trofozoiţilor, din raclat intestinal, sau
conţinut obişnuit prin tuşeu rectal şi a chisturilor, prin examen coproscopic.
Evidenţierea giardiilor în raclat de la nivelul mucoaselor duodenale şi jejunale este posibilă
numai la cadavre calde sau la animale sacrificate în stare de boală. Raclatul se omogenizează cuser
fiziologic călduţ şi se examinează cu obiective mari, 20x, 40x. La animale cu diaree gravă, este
recomandabil prelevarea rectală de probe şi examen microscopic în preparat nativ.
Evidenţierea chisturilor se face prin metodele Blagg, modificată (Şuteu şi colab.,1987), şi prin
examen direct, nativ, cu soluţie Lügol. Examenele se repetă de 2-3 ori, datorită discontinuităţii
eliminării chisturilor. Formele chistice de Giardia se prezintă microscopic galben-brun,
Diag : COCCIDIOZE
Cystoisospora, Hammondia, Toxoplasma, Neospora, Sarcocystis;
Câinele și pisica au calitate de gazde definitive;
Clinic: asimptomatic; uneori cu tulburări digestive grave (diaree hemoragică);
Afectează în special animalele tinere, sub 6 luni 47.4%
Faptul că la carnivore se întâlnesc asociate eimerii, isospore şi Sarcocystis, denumirea
de coccidioză intestinală corespunde unei stări clinice de fapt.
Examene complementare recomandate
prin flotație în faza patentă: oochisturi;
terapeutic în prepatență;
PCR
Tratament
Terapie: Toltrazuril (sa)
Câini: 9 mg/kg/zi; Durata terapiei: 2-3 zile;

CAZ 4
Cățel, 2 lunI Vaccinat comform protocoalelor recomandate
Neparazitat Abdomen balonat, diaree, vomă
Examen coproparazitologic
Diagnostic pozitiv (motivați)
TOXOCARA
ouăle sunt rotunde sau uşor ovale, cu diametrul de 75-80 mm. Au coaja groasă, areolată,
de nuanţă închisă şi sunt neevoluate la pontă.
Frecvent la animale tinere
Simp respiratorii căţel se manifestă mai rar
Sindromul digestiv. Se manifestă prin constipaţie, alternând cu diaree, vomă, apetit
capricios,întârziere în dezvoltare, slăbire, anemie.
mai frecvent la căţel exprimate prin crize de hiperexcitabilitate alternând cu faze depresive
la căţel - prurit intens - şi se datorează toxinelor parazitare eliminate
Balonamentul abdominal consecutiv infestaţiilor succesive poate apare la toate speciile
CICLU BIOLOGIC
T. Canis fazele endogene se realizează prin migraţie entero-pneumosomatică.
L2 migrează până la nivelul pulmonului
se reîntorc în cordul stâng şi sunt dispersate prin marea circulaţie în cele mai diverse
ţesuturi şi organe, unde închistează.
În timpul gestaţiei, sub influenţa hormonilor gestageni larvele se deschistează şi se
orientează spre uterul gestant, unde traversează bariera placentară, prin cordonul ombilical
ajungând în ficatul şi apoi în pulmonul fetuşilor, unde rămân cantonate până la fătare.
După parturiţie, larvele îşi continuă migraţia prin pulmon-trahee la intestin, unde se vor
dezvolta adulţii.
 La nou-născuţi migraţia este de tip pneumo-traheo-enteral.
La căţel, viţel şi pisoi, ascarioza este o boală neonatală, transmisă transplacentar, evoluând
în primele 2-4 săptămâni de viaţă.
La sugari este posibilă şi contaminarea transgalactogenă cu larve.
La taurinele şi carnivorele adulte contaminarea se realizează bucal cu ouă embrionate.
La carnivore este posibilă contaminarea cu larve prin consum de gazde paratenice
TOXASCARIS
ouăle sunt rotunde, globuloase sau uşor ovale, cu diametrul de 75-85 mm. Coaja este
groasă,netedă şi multistratificată, cu aspectul “foilor de ceapă”. Sunt neevoluate la pontă
migraţia endogenă este de tip enteroparietal.
L2 pătrund în mucoasa intestinală, de unde, după o fază de nutriţie şi dezvoltare prin
năpârlire formându-se L3 şi L4, care revin în lumenul intestinal unde se transformă în adulţi.

Tratament
Produsul Căţel neînţărcat Tineret şi adulţi Căţele gestante şi lactante
Parazitism masiv Reinfestaţii posibile Larve în migraţie
Infestaţii repetate

Nitroscanat ascaricid - eficace, Ac activitate insuficientă

nu afectează
cu hrană uşoară
larvele diseminate

Pyrantel ascaricid eficace ineficace

pastă
- administrare unică

Citrat (adipat) ascaricid (foarte util !) - util, dar prezentări ineficace

index crescut
de piperazină puţin adaptate
tratament în 3 zile

Benzimidazoli ascaricizi, index crescut ! - interes ca produse - fenbendazol

prezentare ca pastă (util)
nematodicide şi cestodicide 50 mg/kg x
2-3 zile de tratament
10 zile !!!

Levamisol ascaricid nematodicid - ineficace

index foarte slab ! injectabil la
efective mari

Terapie la căţei (periparturient)

La căţea
 inaintea montei 10-14 zile
după monta, în ziua a 42-a a gestaţiei
intre 2-3 saptamani post-partum
în săptămâna a 5-a de lactaţie
La căţei
neînţărcaţi: săptămânal de la vârsta de 2 la 8 săptămâni
înţărcaţi: lunar până la vârsta de 6 luni
după vârsta de 6 luni: trimestrial
Măsuri de profilaxie și control
La om ingestia de ouă embrionate poate duce la sindromul « Larva migrans »
Larva migrans visceralis (LMV)
Larva migrans ocularis (LMO)
manifestată în principal prin tuse si eozinofilie puternica
CAZ 5
Cățel, 8 luni Vaccinat și deparazitat comform protocoalelor recomandate
Diaree, inapetență
Examen coproparazitologic (12 x 8 microni)
Diagnostic pozitiv (motivați)
SARCOCYSTIS - sporozooze zoonotice
Infecţiile sunt depistate la G.D. prin examen: - coproscopic - în faza patentă, care durează câteva
săptămâni, se identifică sporochisturile în excremente. Se folosesc metode de îmbogăţire prin
flotaţie
Acestea sunt ovale cu înveliş dublu, fin, conţin 4 sporozoiţi în formă de banane şi spre unul din
poli, o masă sferică reziduală, granulară. Nu prezintă micropil;
Dimensiunea sporochistului se potriveste 12,5-16,3/8,5-10,8 μm
GD : câine ș i pisică
infecții obișnuit ASIMPTOMATICE rar diaree ușoară
Tratament
GD: Toltrazuril Câini: 9 mg/kg/zi; Durata terapiei: 2-3 zile;
Măsuri de profilaxie și control
•Evitarea contaminării pă ș unilor ș i adăposturilor cu sporochisturi
•Câinii ș i pisicile nu vor fi hrănite cu carne crudă;
•Carnea se fierbe/congelare 3 zile la -20C
CAZ 6
Câine, 2,5 ani Istoric de vaccinare și deparazitare necunoscut
Clinic: slăbire, inapetență, prurit interdigital
Flotație: Uncinaria/ancilostoma - Ouăle celor două specii se încadrează în grupul ouălor de tip
strongil, cu dimensiuni de 65-80/40-50 μm, au coaja dublă, subţire şi faza de morulaţie la pontă
conţinând până la opt blastomere. - infestaţie cu ancilostomide.
Diagnostic (motivați)
Ancilostomoza
anemie gravă, slăbire diaree, melenă dermatoză tuse, oboseală
Larvele
Acţiune mecanico-traumatică traversarea pielii (eritem, papule, vezicule)
Acţiune toxică efect pruriginos, inflamator
contamination: transcutaneous and oral with infective L3 from the external environment;
transplacental and transmammary with migratory, unsheathed L3 from the pregnant or lactating
Tratament
Mebendazol, 20 mg/kg corp/ 3 zile consecutive, per os (PO), eficacitate 95% fata de viermii
adulti, dar NU impotriva larvelor;
Fenbendazol, 25 mg/kg corp, 3 zile consecutive, oral, activ impotriva larvelor si adultilor;
Pyrantel pamoate, 14.5 mg/kg corp, per os;
Nitroscanate, 50 mg/kg corp, per os, 99.6% eficacitate impotriva A. caninum;
Avermectine, 0.2 mg / kg, subcutansau per os, eficacitate maxima;
Cazuri severe - terapie simptomatica: rehidratare, tonice generale, vitamino-terapie (B12), fier
parenteral, dieta bogata in proteine;
Schemă de terapie antihelmintică în toxocaroză şi ancilostomoză la câine
La căţea
după împerechere
în ziua a 42-a a gestaţiei
de la a 15-a la a 21-a zi după fătare
în săptămâna a 5-a de lactaţie
La căţei
neînţărcaţi: săptămânal de la vârsta de 2 la 8 săptămâni
înţărcaţi: lunar până la vârsta de 6 luni
după vârsta de 6 luni: trimestrial

Măsuri de profilaxie și control

condiţii igienice (uscăciunea pardoselii)
curăţenia pardoselii (canise) + evacuarea excrementelor
dehelmintizări strategice
imunoprofilaxia
vaccinuri din extracte de adulţi sau larve (experimental)
CAZ 7
Câine, 10 ani, Airedale Terrier
Clinic: slăbire, inapetență, diaree apoasă, blană fără luciu
Flotație: nu s-a efectuat
Diagnostic diferențial parazitologic
CAZ 8
Pisică, 2 ani Tuse seacă, care nu răspunde la tratament cu antibiotic
Are acces liber în curtea casei
Flotație și sedimentare negativ
Diagnostic prezumptiv?
Troglostrongylus + Aelurostrongiloza
The few cases of troglostrongylosis
in domestic cats are characterized by severe and fatal clinical outcome. Clinical signs reported in
young domestic cats include general respiratory signs, coughing, tachypnea,dyspnoea, polypnoea
and depression, while in adult animals the infection is subclinical .
Troglostrongylus brevior, Ae. abstrusus and Angiostrongylus chabaudi share a similar biology and
all are using molluscs as intermediate hosts in their life-cycle sometimes even occupying
the same ecological niche and evolving as mixed infections in the same host [28]. Troglostrongylus
brevior was found in association with Ae. abstrusus, rather than in single infections or also in
association with An. chabaudi, a feline vascular parasite

adults inhabit the frontal sinuses(T. troglostrongylus), the trachea (T. subcrenatus), thebronchi or
the bronchioles (T. brevior, T. subcrenatus andT. wilsoni) of the definitive hosts.
After mating, femaleslay several thousand eggs, from which L1 hatch and thenascend up to the
pharynx, where they are swallowedand shed through the faeces
T. brevior and A. abstrusus havecommon hosts and ecological niches (Gerichter, 1949) andeven
develop simultaneously in the same mollusc specie.The reports of simultaneous infec-tion by
Troglostrongylus sp. and A. abstrusus in domesticcats
The greater body size and thedifferent anatomical localization of Troglostrongylus spp.compared
to those of A. abstrusus have suggested a higherpathogenic potential of infections in domestic
cats

Ce examene complementare recomandați?

Copromicroscopical methods such as the Baermann orFLOTAC®techniques have been shown to be
sensitive forthe detection of L1 of metastrongyloids and could be use-ful for their diagnosis in vivo
when only faecal samplesare available
Polymerase chain reaction (PCR) based methods wereuseful for the diagnosis of metastrongyloid
infection andfor the adult identification
Consider-ing that cats may be simultaneously infected by differentspecies of metastrongyloids
(e.g., A. abstrusus and T. bre-vior), a duplex- or even a multiplex-PCR may represent auseful
alternative tool to the classic coprological assays.

Tratament și profilaxie?
As for other metastrongy-loids infecting cats (e.g., A. abstrusus) Troglostrongylus spp.should be
susceptible to benzimidazoles (i.e., levamisoleor febendazole) or macrocyclic lactones (i.e.,
ivermectin,milbemycine, moxidectin, and selamectin) (