EFSA

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară este piatra de temelie a

evaluării riscului Uniunii Europene în ceea ce privește siguranța alimentelor și
furajelor.

În strânsă colaborare cu autoritățile naționale și în consultare deschisă cu părțile

interesate, EFSA oferă consultanță științifică independentă și comunicare clară cu
privire la riscurile existente și emergente.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a fost înființată în ianuarie

2002, în urma unei serii de crize alimentare la sfârșitul anilor 1990 (ESB, dioxina,
acrilamida, febra aftoasa, etc), ca o sursă independentă de consiliere științifică și
comunicare cu privire la riscurile asociate lanțului alimentar. 
 EFSA
În sistemul european al siguranței alimentare, evaluarea riscurilor se face
independent de gestionarea riscurilor.

Rolul EFSA:
îmbunătățirea siguranței alimentare al UE,

asigură un nivel ridicat de protecție a consumatorilor

restabilirea și menținerea încrederii în aprovizionarea cu alimente a UE.

În calitate de evaluator al riscurilor, EFSA furnizeaza opinii științifice și sfaturi
pentru a oferi o bază solidă pentru politicile și legislația europeană și pentru a
sprijini
Comisia Europeană,
Parlamentul European
Statele membre UE în decizii eficiente de gestionare a riscurilor.

Misiunea EFSA acoperă:

siguranța alimentelor și furajelor

Nutriția, sănătatea și bunăstarea animalelor

protecția plantelor

sănătatea plantelor
În desfășurarea activității sale, EFSA ia în considerare și posibilul impact al
lanțului alimentar asupra biodiversității habitatelor vegetale și animale.

EFSA efectuează evaluări ale riscului privind mediul inconjurator:

culturi modificate genetic,
pesticide,
aditivi furajeri,
dăunători ai plantelor.

În toate aceste domenii, angajamentul cel mai critic al EFSA este de a oferi:
obiectiv
sfaturi independente bazate pe cunostiinte științifice
o comunicare clară bazată pe cele mai actualizate informații și cunoștințe
științifice.
Datorită acestui sistem, consumatorii europeni sunt:
printre cei mai protejati
cei mai informati din lume cu privire la riscurile din lanțul alimentar.

EFSA se află în centrul sistemului european de siguranță alimentară.

Pentru a ne asigura că sistemul funcționează eficient, este esențial ca EFSA să

colaboreze îndeaproape cu partenerii din întreaga Europă:
 instituții,

 în special managerii de riscuri din Comisia Europeană,

 Parlamentul European,

 statele membre,

 Autoritățile naționale de siguranță alimentară responsabile de evaluarea riscurilor.

EFSA este o organizație care ia in considerare parerile:

părților interesate ale societății civile:

 grupuri de consumatori,
 organizații neguvernamentale (ONG-uri)

Operatorilor alimentar:
 fermieri,

 producătorii de alimente,
 distribuitori

 procesatori

 publicul larg

Profesioniștii din domeniul științei să facă schimb de opinii și informații.

Publicul larg
 consultări publice online, pe subiecte științifice specific

 activități de colectare a datelor

 Evenimente publice:
 întâlniri,

 conferințe

 zile ale portilor deschise

 REORGANIZAREA AUTORITATII
EFSA s-a dezvoltat rapid de la crearea sa în 2002.

Scopul reorganizării este de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea, optimizând în

același timp utilizarea resurselor Autorității.

Obiectivele generale sunt:

 Consolidarea resurselor pentru prioritățile de sănătate publică, cum ar fi
contaminanții chimici și biologici, precum și pentru sănătatea animalelor și a
plantelor.
 Reflectare privind volumul de muncă în creștere asupra aplicațiilor pentru granturi
de cercetare și îmbunătățirea serviciul pentru solicitanți.
 Consolidarea coordonării strategice și a sprijinului activităților științifice pentru
probleme transversale.
 Consolidarea abordării strategice a activităților de comunicații.
 Optimizarea utilizarii resurselor bazându-se pe expertiza științifică internă,
consolidând activitățile conexe și centralizând unele activități de sprijin.
 STRUCTURA ORGANIZATIONALA A EFSA
EFSA este organizată în cinci direcții coordonate de directorul executiv al EFSA:

Direcții științifice:
 Evaluarea riscurilor și asistența științifică
 Evaluarea științifică a produselor reglementate
 Strategie și coordonare științifică

Direcția comunicații

Direcția Resurse și Suport

Direcțiile științifice sprijină activitatea Comitetului științific al EFSA și a grupurilor.

EFSA are aproximativ 450 de angajati.

 GRUPUL DE EXPERTI EFSA
EFSA își propune să ofere cea mai bună expertiza științifica la momentul
potrivit și în modul cel mai potrivit.

Comitetul științific și grupul de experti EFSA oferă sfaturi științifice factorilor de

decizie din Europa:
siguranța alimentelor și furajelor,
nutriție,
sănătatea și bunăstarea animalelor,
protecția plantelor
sănătatea plantelor.

Grupurile științifice ale EFSA sunt responsabile pentru activitatea EFSA de

evaluare a riscurilor, inclusiv transmiterea de avize științifice.
Comitetul științific și grupurile de lucru sunt compuse din experți științifici
independenți, cu cunoștințe aprofundate în evaluarea riscurilor din cadrul:

universități

instituții de cercetare

autoritățile naționale de siguranță alimentară.

Toți membrii sunt numiți printr-o procedură de selecție deschisă pe baza:

excelență științifică dovedită,

experiență în evaluarea riscurilor

lucrări și publicații științifice

Grupurile științifice ale EFSA:

Aditivi și produse sau substanțe utilizate în hrana animalelor (FEEDAP)

Sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW)

Pericole biologice (BIOHAZ), inclusiv riscurile legate de ESB-EST

Contaminanți în lanțul alimentar (CONTAM)

Produse dietetice, nutriție și alergii (NDA)

Aditivi alimentari și surse de nutrienți adăugați in alimente (ANS)

Materiale de contact alimentar, enzime, arome (CEF)

Grupurile științifice ale EFSA:

Organisme modificate genetic (GMO)

Sănătatea plantelor (PLH)

Produse de protecție a plantelor și reziduurile acestora (PPR)

Comitetul științific și riscurile emergente (SCER)

 DG HEALTH AND FOOD SAFETY (SANTE)
Scop:

Pentru a face Europa un loc mai sănătos și mai sigur, în care consumatorii pot avea
încredere că interesele lor sunt protejate.

OBIECTIVE:
cresterea increderii si puterii consumatorilor

protejarea și îmbunătățirea sănătății publice

Asigurarea că alimentele Europei sunt sigure și sănătoase

protejarea sănătatii și bunăstarii animalelor de fermă

protejarea sănătatii culturilor și a pădurilor

 Consolidarea cooperării cu agențiile UE și comitetele consultative științifice

DG SANTE va colabora îndeaproape cu cinci agenții ale UE pentru a-și atinge
obiectivele:

 Centrul European pentru Protecția și Controlul Bolilor (ECDC),

 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA),

 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA),

 Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)

 Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (CVPO)

În mod colectiv, aceste agenții reprezintă o multitudine de resurse, expertiză și rețele
care oferă sprijin vital politicii UE.
 Cresterea increderii si puterii consumatorilor

Prioritățile strategiei:
Creșterea încrederii consumatorilor în piața internă
 contribuie la îmbunătățirea competitivității întreprinderilor prin stabilirea unui mediu de
reglementare uniform care să fie pus în aplicare în mod egal pe piața europeană și care să
protejeze în mod eficient consumatorii.

Consolidarea poziției consumatorilor pe piață prin dezvoltarea instrumentelor de educare a

consumatorilor, sprijinul activ al organizațiilor de consumatori din UE și implicarea acestora în procesul
de elaborare a politicilor.

Asigurarea că preocupările consumatorilor sunt luate în considerare în toate politicile UE.

Analizarea politicile de consum ale statelor membre.

Colectarea de date referitoare la consumatori pentru a sprijini dezvoltarea propunerilor

legislative și a altor inițiative.
 PROTEJAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIȚI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

 Prioritățile strategiei sunt:

 Strategia UE pentru sănătate „Împreună pentru sănătate” sprijină strategia globală
“Europa 2020”.

 “Europa 2020” își propune să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii, promovând creșterea pentru toți - dintre care o condiție prealabilă
este o populație în stare bună de sănătate.

 Europa are nevoie de investiții inteligente în sănătate:

 cheltuind mai inteligent, dar nu neapărat mai mult în sisteme de sănătate durabile

 investiții în sănătatea oamenilor, în special prin programe de promovare a sănătății

 investiții în acoperirea sănătății ca modalitate de reducere a inegalităților și de

combatere a excluziunii sociale.
 ASIGURAREA CA ALIMENTELE DIN EUROPA SUNT SIGURE ȘI SĂNĂTOASE

Prioritățile strategiei sunt:

abordarea integrată a UE a siguranței alimentare își propune să asigure:

 nivel ridicat de siguranță alimentară,

 sanatatea animalelor,

 bunăstarea animalelor

 sănătatea plantelor

în cadrul UE prin măsuri coerente de la fermă la masă și o monitorizare adecvată,

asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne.
Implementarea acestei abordări implică dezvoltarea de acțiuni legislative :

 Să asigure sisteme de control eficiente și să evalueze conformitatea cu

standardele UE în domeniile:

 siguranței și calității alimentelor

 sănătății animalelor

 bunăstării animalelor

 nutriției animalelor

 fitosanitare
 din UE și din țările terțe în raport cu exporturile lor către UE;


 Monitorizarea aplicării legislației UE

DG SANTE colaboreaza îndeaproape cu statele membre și autoritățile competente

responsabile cu controalele din țările din afara UE pentru a se asigura că sunt respectate si
implementate standardele pentru siguranța alimentelor

Controalele sunt esențiale pentru a-i asigura pe consumatori, producători, procesatori

și comercianți că normele legislative sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Direcția pentru audituri și analize privind sănătatea și alimentele (fostul Oficiul

veterinar si pentru alimente - FVO):
 rol important în aplicarea normelor UE,
 efectuarea a peste 200 de audituri/an
 consolideaza legătura dintre dovezile colectate prin intermediul auditurilor și politicile in
domeniul alimentelor.
„O mai buna instruire pentru o hrană mai sigură” completează această activitate prin
instruirea personalului de control pentru a recunoaște fraudele și neconformitatile.

Să gestioneze relațiile internaționale cu țări terțe și organizații internaționale
privind:
 siguranța alimentelor

 sănătatea animalelor

 bunăstarea animalelor

 nutriția animalelor

 sănătatea plantelor

Să coopereze cu EFSA și să asigure un management al riscurilor bazat pe

știință.
PROTEJAREA SĂNĂTATII ȘI BUNĂSTARII ANIMALELOR DE FERMĂ

 Prioritățile strategiei în domeniul sănătatea animalelor sunt:

 să protejarea și să imbunatatirea starii de sănătate a animalelor din UE, în
special animalele producătoare de alimente, permițând în același timp comerțul
intracomunitar și importurile de animale și produse de origine animală.

 La 6 mai 2013, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativa cuprinzătoare

privind sănătatea animalelor, care a înlocuit reglementarile complicate
privind sănătatea animalelor.

 Reguli mai simple și mai clare, permit autorităților să se concentreze asupra

priorităților cheie: prevenirea și eradicarea bolilor.

 Responsabilitățile sunt clarificate pentru fermieri, medicii veterinari și alte

persoane care se ocupă de animale.
 Gestionarea și izolarea focarelor de boli majore ale animalelor

Una dintre cele mai importante sarcini ale UE în politica de sănătate animală
este de reacționa rapid pentru izolarea și eradicarea focarelor in cazul bolilor
majore ale animalelor, în conformitate cu articolul 4 din Decizia 1082/2013/UE privind
amenințările grave transfrontaliere pentru sănătate:
 febra aftoasă

 pesta porcină clasică

 pesta porcina africană

 gripa aviară foarte patogenă

 dermatita nodulara virala

Atunci când apar astfel de focare, acestea au impact în întreaga industrie, de la

producătorii primari la restricțiile comerciale și la export.
Prioritățile strategiei privind bunăstarea animalelor sunt:

Activitățile Comisiei Europene în acest domeniu încep cu recunoașterea faptului

că animalele sunt ființe simțitoare

Scopul general este de a se asigura că animalele nu trebuie să suporte

dureri sau suferințe evitabile și obligă proprietarul / deținătorul animalelor
să respecte cerințele minime de bunăstare.

 Menținerea unor sisteme de alertă rapidă bine dezvoltate

Gestionarea crizelor în fiecare dintre sectoarele SANTE este susținută de o serie de

mecanisme bine stabilite, în special sistemele de alertă rapidă ale UE, care vizează
identificarea timpurie a problemelor și permit schimbul rapid de informații, răspuns și
cooperare eficientă.
Statistici recente evidențiază rolul important pe care îl joacă aceste sisteme de alertă
rapidă:
 în 2018, au fost trimise 3 157 de notificări numai prin intermediul RASFF, (sistemul
de alertă rapidă al UE pentru alimente și furaje), dintre care 751 au necesitat acțiuni
imediate.

 În mod similar, 13 435 de alerte de boli la animale au fost notificate prin intermediul
sistemului de notificare a bolilor animale (ADNS).

SANTE își propune să răspundă la 100% din alertele sale RASFF în termen de 24 de
ore.
 The European Union “One Health” 2019 Zoonoses Report

Prezentul raport al Uniunii Europene (UE) 2019 privind zoonozele, agenții zoonotici
și focarele de origine alimentară a fost elaborat de:

 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în colaborare cu:

 Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

 Statele membre (SM),

 alte țări raportoare (non-UE),

 Comisia Europeană (CE),

 membri ai grupurilor științifice EFSA privind pericolele biologice (BIOHAZ) și sănătatea

și bunăstarea animalelor (AHAW)

 au fost consultate laboratoarele de referință relevante ale UE (EURL) în timpul pregătirii

raportului.
A) Zoonozele incluse în monitorizarea anuală obligatorie (Directiva 2003/99
/ CE Lista A):

A1) Campylobacter
A2) Salmonella
A3) Listeria
A4) Shiga toxin-producing Escherichia coli
A5) Tuberculoza produsa de Mycobacterium bovis or M. caprae
A6) Brucella
A7) Trichinella
A8) Echinococcus

Focare de toxiinfectii alimentare si focare de boli transmisibile prin

intermediul apei (conform Directivei 2003/99/CE)
B) Zoonozele monitorizate în funcție de situația epidemiologică (Directiva
2003/99/CE Lista B):

 B1) Yersinia enterocolitica/pestis

 B2) Toxoplasma gondii

 B3) Rabia

 B4) febra Q

 B5) virusul West Nile

 B6) Tularemia

 B7) Alte zoonoze si agenti zoonotici

Ratele de notificare raportate ale zoonozelor la om confirmate în UE, 2019
Campilobacterioza a fost cea mai frecvent raportată zoonoză, cu o creștere a
cazurilor umane confirmate în Uniunea Europeană (UE) din 2005, iar
salmoneloza a fost a doua

Ambele zoonoze la om au prezentat o evolutie stabila in UE in perioada 2015-

2019.

Ponderea cazurilor de salmoneloză la om cauzate de Salmonella Enteritidis a fost

la similara în cursul anului 2018, ca în 2017.

Infecțiile cu Escherichia coli (STEC) producătoare de Shiga toxine la om au fost s-

au situate pe locul al 3-lea în UE, cu o tendinta crescatoare din 2015 până în
2018.

Yersinioza a fost a patra zoonoză raportată cel mai frecvent la oameni în 2019,
cu o tendință stabilă în 2015-2019.
În total, au fost raportate 5.175 de focare de TIA.

Salmonella spp. a rămas cel mai detectat agent, dar numărul focarelor cauzate de S.
Enteritidis a scăzut comparative cu 2018.

Norovirus izolat din pește și produse pescărești a cauzat cel mai mare număr de
focare de TIA, cu dovezi puternice.
Rata de spitalizare si mortalitate cauzate de boli zoonoze (cazuri confirmate) la oameni in EU, 2019
 Campylobacter

În 2019, Campylobacter spp. a continuat să fie cel mai frecvent raportat agent
patogen bacterian la om în UE, avand tendinta crescatoare din 2005
Numărul de cazuri confirmate raportate de campilobacterioză umană a fost de
220,682, cu o rată de notificare UE de 59.7 la 100.000 de locuitori (scadere de
6.9%)
În total, au fost raportate in UE 319 de focare de campilobacterioză transmise
prin alimente, cu 1254 de cazuri , 125 spitalizari, nici un deces.
Cele mai frecvente alimente implicate a fost carnea de pui

Dintre cele 3.346 de probe de piele de gât din carcase de pui de carne refrigerate,
41% au fost pozitive.
În general, 15% din probele testate au depășit limita de 1.000 CFU/g

Desi au fost raportate multe cazuri de campilobacterioză umană, severitatea

acestora în ceea ce privește cazurile de deces raportate a fost scăzută (0,03%)
Rezumatul statisticilor privind infectia cu Campylobacter la oameni și la principalele
categorii de alimente, în UE, 2015–2019
Cazuri umane raportate de campilobacterioză și rate de notificare la 100.000 de locuitori în
UE/EFTA, în funcție de țară și an, 2015–2019
Tendința în cazurile confirmate de campilobacterioză confirmate la om în UE, pe lună,
2010–2019
Incidenta Campylobacter în principalele categorii de alimente, UE, 2019
Incidenta Campylobacter în principalele categorii de alimente, UE, 2019
 Rezumatul statisticilor privind detectarea Campylobacter la diferite specii de animale, raportarea
SM și non-SM, UE, 2019

(c): Antelopes, badgers, birds, bison, budgerigars, canary, Cantabrian chamois, chinchillas, deer, dolphin, ferrets,
foxes, geese,
goats, guinea pigs, hamsters, hares, hedgehogs, lion, lynx, marten, minks, monkeys, night herons, oscine birds, other
animals, parrots, peafowl, pheasants, pigeons, rabbits, raccoons, ratites (ostrich, emu, nandu), rats, reindeers, reptiles,
rodents, sheep, snakes, domestic solipeds, Steinbock, turtles, water buffalos, wild boars, wild ducks, wolves and zoo
animals.
Proiecte conexe și surse de internet
 Salmoneloza

Rămâne a doua infecție gastro-intestinală cel mai frecvent raportată la om

după campilobacterioză
În 2019, 87,923 de cazuri confirmate de salmoneloză la om au fost raportate cu o
rată de notificare UE de 20,0 cazuri la 100 000 de populație, care era la același nivel
ca în 2018.
Tendința salmonelozei la om s-a stabilizat în ultimii cinci ani, după o perioadă
lungă în scădere.
În total, 926 focare de TIA au fost raportate de 23 de state membre UE în 2019.
Salmonella a cauzat 17.9% din totalul TIA în cursul anului 2019, provocând 9.169
de imbolnaviri, si 7 decese, ceea ce a reprezentat o scadere de 20,39% comparativ
cu 2018.
Ca și în anii precedenți, majoritatea focarelor de Salmonella au fost cauzate de
S. Enteritidis (72.4%).
În alimente, prevalenta crescuta pentru Salmonella:
 „ouă și produse din ouă”,
 'produse de patiserie',
 „carne de porc și produse derivate”
 „alimente mixe”.

Prevalenta mai scazuta pentru Salmonella :

carcase de porcine

Primele cinci serovare responsabile pentru TIA :

 S. Infantis - 29.7%
S. Enteritidis - 6.9%,
monophasic variant of S. Typhimurium - 4.5%,
S. Typhimurium - 3.9%
 S. Derby - 3.7%.
Cazuri de salmoneloza confirmate la om raportate la 100.000 locuitori in EU/EFTA
Distributia primelor 5 serotipuri de Salmonella izolate din alimente (EU/EFTA 2019)
Distributia primelor 5 serotipuri de Distributia primelor 5 serotipuri de Salmonella izolate din
Salmonella izolate din diferite surse diferite alimente si de la animale (EU/EFTA 2019)
 Salmoneloza

Oameni
Notificarea salmonelozelor non-tifoidale la om este:
 obligatorie în 22 de state membre, Islanda, Norvegia și Elveția,
 voluntara în 5 state membre se bazează pe o raportare (Belgia, Franța, Luxemburg
și Țările de Jos, Marea Britanie)
raportarea TIA este obligatorie,
izolarea și identificarea speciilor a organismului cauzator este voluntară
Sistemele de supraveghere a salmonelozei acoperă întreaga populație din toate statele
membre, cu excepția Franței, Țărilor de Jos și Spaniei.
Acoperirea estimată a sistemului de supraveghere este de 48% în Franța și
64% în Țările de Jos.
Spania nu a primit date din toate regiunile care raportează în mod normal din
cauza COVID-19 și, prin urmare, numărul cazurilor este mai mic decât se aștepta.
Supravegherea și monitorizarea Salmonella în alimente, animale producătoare de alimente și furaje în funcție de etapa de
prelevare, de obiectivul prelevării, de calitatea datelor și de gradul de armonizare
Rezumatul statisticilor privind imbolnavirile cu Salmonella la oameni, UE, 2015-2019
Rezumatul statisticilor privind numarul de probe pozitive cu Salmonella din
categorii majore de alimente, UE, 2015-2019
Rezumatul statisticilor privind numarul de probe pozitive cu Salmonella din
fructe si animale, UE, 2015-2019
Cazuri umane raportate de salmoneloză și ratele de notificare la 100.000 de locuitori în
UE, pe țări și ani, 2015–2019
Cazuri umane raportate de salmoneloză și ratele de notificare la 100.000 de locuitori în
UE, pe țări și ani, 2015–2019
Tendința cazurilor umane confirmate de salmoneloză non-tifoidale
confirmate în UE, după lună, 2010-2019
Distribuția cazurilor confirmate raportate de salmoneloză umană în UE/EEA,
2017–2019, produse de către cele mai frecvente 20 de serovariuri în 2019
Distribuția cazurilor confirmate raportate de salmoneloză umană în UE/EEA,
2017–2019, produse de către cele mai frecvente 20 de serovariuri în 2019
Distribuția primelor cinci serovaruri de Salmonella la oameni,
raportate de la diferite specii de animale, UE, 2019
Distribuția primelor cinci serovaruri de Salmonella la oameni,
raportate de la diferite specii de animale, UE, 2019
raportate de SM, EU, 2019
Primele cinci serovari de Salmonella din UE de salmoneloza umană în UE, raportate din categoriile
aliment-animale specificate, pe categorii de aliment-animal, cu numar de izolate, UE, 2019
Primele cinci serovari de Salmonella din UE de salmoneloza umană în UE, raportate din categoriile
aliment-animale specificate, pe categorii de aliment-animal, cu numar de izolate, UE, 2019
Primele cinci serovari de Salmonella din UE de salmoneloza umană în UE, raportate din categoriile
aliment-animale specificate, pe categorii de aliment-animal, cu numar de izolate, UE, 2019
Prezenta Salmonella in principalele produse alimentare, EU
Occurrence of Salmonella in major food categories, EU
Rezumatul rezultatelor monitorizării Salmonella pe baza eșantioanelor oficiale de control, pe categorii de
alimente (Reg. CE 2073/2005) și pe etape din lanțul alimentar, UE, 2019
Rezumatul rezultatelor monitorizării Salmonella, pe categorii de alimente și pe etape din lanțul alimentar,
UE, 2019
Prevalența S. Enteritidis in efectivele de pasari ouatoare Gallus gallus, in perioada de productie, în 2019
Prevalența S. Thyphimurium in efectivele de pasari ouatoare Gallus gallus, in perioada de productie, în 2019
Distribuția S. Enteritidis raportată in fermele de pui broiler Gallus gallus înainte de sacrificare, 2019
Distribuția S. Typhimurium raportată in fermele de pui broiler Gallus gallus înainte de sacrificare, 2019
Comparații ale prevalenței efectivelor de pui de carne pozitive pentru Salmonella, în funcție de
modul de prelevare și de raportare în SM, UE, 2019
Comparații ale prevalenței efectivelor de pui de carne pozitive pentru Salmonella, în funcție de
modul de prelevare și de raportare în SM, UE, 2019
 Procentul general raportat de efective de păsări pozitive pentru serovariile țintă de Salmonella
relevante pentru sănătatea publică a diferitelor populații de animale de pasăre, SM, UE, 2007–2019
Pentru a proteja sănătatea umană împotriva infecțiilor cu Salmonella
transmisibile între animale și oameni, Reg. (CE) nr. 2160/2014 obligă SM să
instituie programe naționale de control pentru serovarurile de Salmonella la
păsările și porcine;
Populațiile de animale care sunt vizate în prezent includ efectivele de reproducție, găini
ouătoare, puii de carne de Gallus gallus și curcanii de reproducție și de îngrășare.
Programele naționale de control sunt stabilite pentru a atinge obiectivele UE
pentru a reduce prevalența Salmonella la acele populații de animale la nivelul
producției primare.
Conform legislației UE, începând cu 1.01.2009, ouăle nu vor fi utilizate pentru
consum uman direct ca ouă de masă, cu excepția cazului în care provin dintr-un
efectiv comercial de găini ouătoare care face obiectul unui program național de
control al Salmonella.
Se consideră că aceste prevederi, împreună cu programele obligatorii de control
al Salmonella în efectivele de găini ouătoare, au contribuit la reducerea numărului
de găini ouătoare contaminate cu Salmonella în UE.
Proiecte conexe și surse de internet
 Listeria monocytogenes

În 2019, 28 SM au raportat 2.621 cazuri invazive confirmate de listerioză la om.

Rata notificărilor UE a fost de 0,46% cazuri la 100.000 lucuitori, fiind comparabila

cu prevalența din 2018.

Infecțiile cu Listeria au fost raportate cel mai frecvent la grupul de vârstă peste 64 de
ani și în special la grupul de vârstă peste 84 de ani.

Mortalitatea în UE a fost ridicată (17,6%) și a crescut comparativ cu 2018 și 2017

(13,6%, respectiv, 15,6%).
 listerioza este una dintre cele mai grave TIA aflate sub supravegherea UE.
Rata deceselor cauzate de Listeria in UE au fost de 15,6%, ceea ce face din listerioză
una dintre cele mai grave boli de origine alimentară aflate sub supravegherea UE.

În 2019, în UE au fost raportate 21 focare de listerioză transmise prin alimente, mai
mare cu 50% decat in 2018.
Prezentare generală a testării L. monocytogenes de-a lungul lanțului alimentar în funcție de stadiul
de eșantionare, de prelevator și de obiectivul eșantionării
 L. monocytogenes - criteriile de siguranță alimentară (Regulamentul 2073/2005) pentru diferitele
categorii de alimente de-a lungul lanțului alimentar

c = numărul maxim admisibil de unități de probă care produc rezultate nesatisfăcătoare ale testului. Într-un plan de
eșantionare cu două clase de atribute definite de n = 10, c = 0 și o limită microbiologică de „nedetectat în 25 g”, pentru
ca lotul de hrană să fie considerat acceptabil, L. monocytogenes nu trebuie detectat calitativ. (detecție) analize ale
porțiilor de testare de 25 g de alimente obținute din fiecare dintre cele 10 unități de probă prelevate din lot. Dacă chiar
și una dintre unitățile de probă din lot se constată că conține L. monocytogenes (detectat în 25 g), atunci întregul lot
este considerat inacceptabil. Acest criteriu se aplică produselor înainte ca acestea să fi părăsit controlul imediat al
operatorului din sectorul alimentar producator, atunci când acesta nu este în măsură să demonstreze, spre satisfacția
autorității competente, că produsul nu va depăși limita de 100 CFU/g pe toată durata termen de valabilitate.(d): Acest
criteriu se aplică dacă producătorul este în măsură să demonstreze, spre satisfacția autorității competente, că
produsul nu va depăși limita de 100 UFC/g pe toată perioada de valabilitate. Operatorul poate stabili limite
intermediare în timpul procesului care ar trebui să fie suficient de mici pentru a garanta că limita de 100 CFU/g nu este
Produse alimentare

Categoriile de alimente RTE pentru detectarea și/sau enumerarea L. monocytogenes

au fost:

„carne și produse din carne RTE” (29,6% din totalul probelor de alimente RTE)

„lapte și produse lactate RTE” (28,4%).

„pește și produse pescărești RTE ” reprezintă 6,1% din totalul raportat de statele
membre.

Numărul total de unități de eșantion testate de SM a crescut cu 38% în 2019 față de

2018.
Supraveghere

Notificarea listeriozei la om este obligatorie în majoritatea statelor membre ale

UE, inclusiv in Islanda, Norvegia și Elveția, cu excepția a trei state membre, unde
notificarea se bazează pe un sistem voluntar:

Luxemburg
Regatul Unit
Belgia

Supravegherea listeriozei la om în UE se bazează pe monitorizarea formei

invazive de infecție cu L. monocytogenes, manifestată mai ales sub formă de
septicemie, meningită sau avort spontan.
 Rezumatul statisticilor infecțiilor cu L. monocytogenes invazive la om și
L. monocytogenes detectata în principalele categorii de alimente RTE din UE, 2015-2019
Cazuri raportate de listerioză invazivă umană și rate de notificare la 100.000 de locuitori în
UE/EFTA, după țară și an, 2015–2019
Tendința cazurilor confirmate de listerioză confirmate la om în UE, lunar, 2015-2019
 Rezumatul statisticilor infecțiilor cu L. monocytogenes invazive la om și
L. monocytogenes detectata în principalele categorii de alimente RTE din UE, 2014-2018
 Proporția de eșantioane individuale pozitive din eșantionarea oficială de către autoritățile
competente în contextul verificării implementării de către operatorii din sectorul alimentar a L.
monocytogenes - Criterii de siguranță alimentară conform Reg. (CE) 2073/2005, UE, 2019
 Proporția de eșantioane individuale pozitive din eșantionarea oficială de către autoritățile
competente în contextul verificării implementării de către operatorii din sectorul alimentar a L.
monocytogenes - Criterii de siguranță alimentară conform Reg. (CE) 2073/2005, UE, 2019
Proporția de unități de eșantionare pozitive pentru L. monocytogenes la pește și produse
pescărești RTE , UE, în 2016 (albastru), 2017 (roșu) și 2018 (verde) și 2019 (portocaliu)
Proporția de unități de eșantionare pozitive pentru L. monocytogenes la carne si produse din carne
RTE (porc, curcan, pui broiler si vita), UE, în 2016 (albastru), 2017 (roșu) și 2018 (verde) și 2019
(portocaliu)
Proporția de unități de eșantionare pozitive pentru L. monocytogenes la branzeturi RTE , UE,
în 2016 (albastru), 2017 (roșu) și 2018 (verde) și 2019 (portocaliu)
Proporția de unități de eșantionare pozitive pentru L. monocytogenes la fructe si legume,
UE, în 2016 (albastru), 2017 (roșu) și 2018 (verde) și 2019 (portocaliu)
Proiecte conexe și surse de internet
s
 Verocytotoxigenic E. coli
Om

În 2019, 7.775 de cazuri confirmate de infecții cu E. coli (STEC) producătoare de

shiga-toxine la om au fost raportate in EU

Rata notificărilor in UE a fost de 2,2 cazuri la 100.000 de locuitori, similara cu cea

din 2018.

Cele mai multe cazuri au fost raportate în Irlanda, Suedia, Malta și Danemarca.

Tendința UE a crescut în perioada 2015-2019.

În total, 42 de focare de TIA produse de STEC, respectiv 273 de cazuri la om, 50
de spitalizari si un deces.
TIA produsa de STEC au fost cauzate de:
carne de bovine și produse din acestea
lapte
apa

În 2019, 21 SM au raportat prezența STEC în 20.395 probe de alimente,

2.8%

Numărul de probe testate raportate a fost, totuși, foarte scăzut, desi Reg. CE
2073/2005, mentioneaza detectarea prezenței STEC în acest produs (din
2013).
Majoritatea virutipurilor de izolate STEC din alimente și animale au fost
identificate, de asemenea, în infecțiile severe cu STEC la oameni:
Această identificare a fost efectuată doar pentru 52,9% din izolatele alimentare
pentru tipizarea genei stx (stx1 și stx2).

Dintre izolatele din alimente, 21,6% aparțineau celor „cele cinci” serogrupuri:
O157,
O26,
O103,
O111
O145
Rezumatul statisticilor STEC referitoare la oameni UE, 2015–2019
Rezumatul statisticilor STEC referitoare la principalele categorii de alimente și specii de
animale, UE, 2015–2019
Rezumatul statisticilor STEC referitoare la principalele specii de animale, UE, 2015–2019
Cazuri raportate de infecții cu STEC la oameni și rate de notificare la 100.000 de locuitori
în UE / EFTA, pe țări și ani, 2015–2019
Tendința raportată a cazurilor confirmate de infecție STEC umană în UE / SEE, pe lună,
2010–2019
Distribuția celor mai frecvente 20 de serogrupuri de STEC raportate în cazuri confirmate la
oameni în UE, 2017–2019
Prevalenta STEC in principalelel produse alimentare, EU
Prevalenta STEC in principalelel produse alimentare, EU
Prevalenta STEC in principalelel produse alimentare, EU
Distribuția celor mai frecvente 20 de serogrupuri de STEC raportate în cazuri confirmate la oameni
si la animale în UE, 2017–2019
Distribuția celor mai frecvente 20 de serogrupuri de STEC raportate în cazuri confirmate la oamen
si la animale în UE, 2017–2019
 Virotipuri ale izolatelor din alimente, animale și om care au provocat infecții severe (SHU,
spitalizare și diaree hemoragica) în 2019 și comparație cu cele asociate cu boli grave la om în
2012–2017, în UE. Genele stx sunt caracterizate la nivel de tip (stx1 și stx2)
 Virotipuri ale izolatelor din alimente, animale și om care au provocat infecții severe (SHU,
spitalizare și diaree hemoragica) în 2019 și comparație cu cele asociate cu boli grave la om în
2012–2017, în UE. Genele stx sunt caracterizate la nivel de tip (stx1 și stx2)
 Virotipuri ale izolatelor din alimente, animale și om care au provocat infecții severe (SHU,
spitalizare și diaree hemoragica) în 2019 și comparație cu cele asociate cu boli grave la om în
2012–2017, în UE. Genele stx sunt caracterizate la nivel de tip (stx1 și stx2)
Proporția de probe pozitive pentru orice tip de STEC aparținând celor „top-cinci”serogrupuri din
categoriile de alimente, în SM, 2019
Proiecte conexe si surse internet
 TBC produsa de Mycobacterium bovis sau M. caprae
Om
Tuberculoza cauzată de M.bovis sau M. caprae este o infecție rară la om în UE, cu 147
de cazuri confirmate la om raportate în 2019.

Rata UE de notificare a M. bovis și M. caprae a variat între 0,03 și 0,05 la 100.000 de

locuitori între 2015 și 2019.

În 2019, majoritatea (69,4%) cazurilor de M. bovis și M. caprae la oameni au

fost de origine UE (cazuri native și/sau cazuri provenite din alte state membre ale UE).

Cazurile au fost raportate mai frecvent de către SM care nu au fost oficial indemne
de tuberculoză bovină (non-OTF) în comparație cu SM care au fost oficial indemne
de tuberculoză bovină la bovine (OTF).

Niciun focar de TIA din cauza Mycobacterium spp. nu a fost raportat de EFSA de
la începutul colectării de date privind focarele de TIA în 2004, inclusiv pentru 2019
Rezumat privind tuberculoza cauzată de M. bovis sau M. caprae la om și bovine, UE, 2015–2019
Rezumat privind tuberculoza cauzată de M. bovis sau M. caprae la om și bovine, UE, 2015–2019
Cazuri la om raportate de tuberculoză cauzate de M. bovis sau M. caprae și rate de notificare la
100.000 de locuitori în UE/EFTA, pe țară și an, 2015–2019
Cazuri la om raportate de tuberculoză cauzate de M. bovis sau M. caprae și rate de notificare la
100.000 de locuitori în UE/EFTA, pe țară și an, 2015–2019
Numărul cazurilor confirmate de tuberculoză datorate M. bovis și M. caprae la indivizii din UE și prevalența
tuberculozei bovine (ignorând regiunile OTF), UE/EFTA, 2019
Statusul SM privind TBC la bovine, EU/EEA, 2019
Statusul SM privind TBC la bovine, inclusive prevalenta, EU, 2019
Statusul SM privind TBC la bovine, inclusive prevalenta, EU, 2019
 Bruceloza
Bruceloza este o infecție rară la oameni în UE, cu 310 cazuri confirmate raportate în
2019.
Rata de notificare a UE a fost de 0,06 cazuri/100.000 de locuitori, ceea ce a fost cea
mai scăzută rată de notificare raportată de la începutul supravegherii la nivelul UE.
Exista o tendință de scădere semnificativă în UE/SEE a numărului de cazuri
confirmate de bruceloză între 2015 și 2019.

În ciuda tendinței de scădere, Grecia a raportat cea mai mare rată de notificare (0,61
cazuri/100.000 populație) a cazurilor de bruceloză, urmată de Portugalia (0,32
cazuri/100.000 populație).

Cele mai multe cazuri umane confirmate (98 de cazuri) au necesita spitalizare, fiind
raportate două decese.
Un focar de bruceloză alimentară a fost raportat pentru 2019 în UE, din cauza
laptelui crud.
 Bruceloza

Comparativ cu 2018 numărul total de efective de bovine și efective de ovine și

caprine cu Brucella pozitive sau infectate din regiunile neindemne oficial a scăzut în
continuare cu 14%, respectiv cu 27%.
Rezumat al statisticilor referitoare la Brucella la oameni, la principalele categorii de
alimente și specii de animale, UE, 2015–2019
Rezumat al statisticilor referitoare la Brucella la oameni, la principalele categorii de alimente și
specii de animale, UE, 2015–2019
Cazurile umane raportate de bruceloză și ratele de notificare la 100.000 de locuitori în UE/EFTA,
pe țară și an, 2015–2019
Cazurile umane raportate de bruceloză și ratele de notificare la 100.000 de locuitori înUE/AELS,
pe țară și an, 2015–2019
Cazurile umane raportate de bruceloză și ratele de notificare la 100.000 de locuitori înUE/AELS,
pe țară și an, 2015–2019
Tendința cazurilor umane confirmate raportate de bruceloză în UE/SEE, pe lună, 2015–2019
Numărul de cazuri de bruceloză confirmate la om și prevalența efectivelor de bovine și efectivele
de ovine și caprine testate pentru Brucella pozitive, UE/EFTA, 2019
Distribuția focarelor TIA cauzate de Brucella, Iin functie de alimentul incriminat, UE, 2005–2018
 Febra Q

Pentru 2019, în UE au fost raportate 950 de cazuri umane confirmate de febră Q.

Spania a raportat majoritatea cazurilor (N = 332, mai mult de o treime din toate
cazurile confirmate) pentru 2019, urmată de Franța și Germania (155 și, respectiv, 148
de cazuri).

Rata UE de notificare la oameni a fost de 0,19 la 100.000 de locuitori, ceea ce este

puțin mai mare decât în 2018 (0,16 la 100.000 de locuitori), dar comparabil cu ratele
din 2015 până în 2017 (0,18–0,19 la 100.000 de locuitori).

Nu a existat o creștere sau o scădere semnificativă statistic în ultimii 5 ani (2015–
2019) în cazuri confirmate de febră Q la oameni în UE/SEE.
 Febra Q

La animale, se recolteaza probe in special de la bovinele și rumegătoarele mici din

cauza investigațiilor clinice ale animalele suspectate a fi infectate cu C. burnetii.

La nivel EU nu există o armonizare privind monitorizarea obligatorie sau

supravegherea animalelor pentru febra Q

În total, 18 state membre și patru non-SM au raportat date pentru 2019 pentru C.
burnetii de la bovine, ovine ș icapre și alte câteva specii de animale domestice și
sălbatice.
Proporția totală de teste positive animalele din UE a fost de 8,9% la ovine și caprine
(10,8% pe baza datelor din 2018), 5,3% în bovine (6,9% pe baza datelor 2018) și 1% la
alte animale domestice și sălbatice (2,7% pe baza datelor date 2018).
Rezumatul statisticilor Coxiella burnetii referitoare la oameni și la speciile de animale majore(a),UE, 2015–2019
Cazuri umane raportate de febră Q și rate de notificare la 100.000 de locuitori în UE/EFTA, pe țară și an,
2015–2019
Cazuri umane raportate de febră Q și rate de notificare la 100.000 de locuitori în UE/EFTA, pe țară și an,
2015–2019
Cazuri de febra Q confirmate la om, UE/EFTA, 2019
Tendința cazurilor umane confirmate raportate de febră Q în UE/SEE în funcție de lună, 2015–2019
Proiecte conexe si surse internet
 Trichineloza
În 2019, în UE au fost raportate 96 de cazuri confirmate de trichineloză la om.

Rata de notificare a UE a crescut la 0,02 cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu

2018 (0,01), dar a fost în general scăzută.
Creșterea s-a datorat în principal numărului crescut de cazuri confirmate în trei
state membre (Bulgaria, Italia și Spania).
Bulgaria a raportat cea mai mare rată de notificare din UE (0,79 cazuri la 100.000 de
locuitori).
În ciuda creșterii din 2019, tendința numărului de cazuri confirmate de trichineloză în
UE/SEE a scăzut semnificativ în perioada 2015-2019.
S-au raportat 5 focare de trichineloză, comparativ cu 10 în 2018, cu 44 de
îmbolnăviri, 12 persoane spitalizate și niciun deces.
Cele mai multe focare au fost cauzate de carnea de porc și produsele derivate, ca și
în anii precedenți.
Trichinella spiralis a fost singura specie care a fost raportată la cazuri umane
confirmate.
Speciile raportate către EFSA din alimente au fost T. spiralis din carne de porc și
produse derivate într-un focar în Croația și unul în România și T. britovi din altă carne
roșie (mistret) și produse derivate într-un focar în Italia.
În 2019, nu a fost raportată nici o infecție cu Trichinella la porcii de îngrășat testați
(72,8 milioane) și la porcii de reproducție (0,76 milioane) ținuți în condiții de adăpost
controlate, confirmând că, condițiile de creștere sunt factorul cheie pentru
prevenirea infecției cu această zoonoză.
La porcii care nu sunt ținuți în condiții de adăpostire controlate, 0,0016% (218 din
139,6 milioane) porci de îngrășat și 0,00001% (1 din 5,6 milioane) porci de reproducție au
fost testați pozitiv pentru Trichinella.
Spania a reprezentat majoritatea acestor porci pozitivi, urmată de România, Polonia,
Croația, Bulgaria și Franța.
Ca și în perioada 2014-2018, aceste infecții cu Trichinella au fost de la porci crescuți
liber și din gospodarii private în regiunile rurale ale UE.
La solipedele domestice nu s-a raportat nicio infecție cu Trichinella în UE în 2019,
ca și în perioada 2015-2018.

În total, 1.368 (0,08%) mistreți vânați au fost testați pozitiv.

În perioada 2015-2019, prevalența raportată în UE a mistreților pozitivi pentru

Trichinella a fluctuat de la un an la altul, nedepășind 0,09%.

În 2019, proporția de vulpi roșii pozitive pentru Trichinella (animale indicator) a fost
de 1,3%.

În perioada 2015-2019, proporția globală raportată a fluctuat de la un an la altul,

nedepășind 1,6%.
Rezumatul referitor la Trichinella la oameni și cele mai importante specii de animale, UE, 2015-2019
 Rezumatul referitor la Trichinella la oameni și cele mai importante specii de animale, UE, 2015-2019

Romania reported 31 Trichinella-positive fattening pigs from farms raised under controlled housing conditions, however these farms
were not officially recognised
Cazuri umane raportate de trichineloză și rate de notificare la 100.000 de locuitori în UE/EFTA,
pe țară și an, 2015–2019
Cazuri umane raportate de trichineloză și rate de notificare la 100.000 de locuitori în UE/EFTA,
pe țară și an, 2015–2019
Tendința cazurilor umane confirmate raportate de trichineloză în UE/EEA pe lună, 2015-2019
Total de cazuri umane în UE/EFTA și Serbia (datele ECDC și EFSA), 2019
Distribuția focarelor de Trichinella, în funcție de aliment, după raportarea SM, UE, 2010-2018 și 2019
Rezultatele monitorizării Trichinella la porcii domestici și la mistreți de crescătorie în SM de
raportare și non-SM, în funcție de condițiile de crestere, UE, 2019
Rezultatele monitorizării Trichinella la porcii domestici și la mistreți de crescătorie în SM de
raportare și non-SM, în funcție de condițiile de crestere, UE, 2019
Rezultatele monitorizării Trichinella la porcii domestici și la mistreți de crescătorie în SM de
raportare și non-SM, în funcție de condițiile de crestere, UE, 2019
Distributia infestarii cu Trichinella (EFSA and ECDC, 2015a, 2015b, 2016, 2017a, 2018b, 2019c).
Distributia infestarii cu Trichinella (EFSA and ECDC, 2015a, 2015b, 2016, 2017a, 2018b, 2019c).
Rezultatele monitorizarii Trichinella la mistreți vânați sau mistreți nespecificați, alte animale sălbatice și
solipede domestice, în statele membre și non-SM, UE, 2019
 TOXIINFECTII ALIMENTARE - TIA
(conform Directivei 2003/99 / CE)
Aceste date sunt colectate anual de către SM și raportate către EFSA în
conformitate cu standardul EFSA pentru monitorizarea zoonozelor.

Actualul sistem este cunoscut sub denumirea de Sistemul de raportare a TIA al

Uniunii Europene (EU-FORS) și a fost implementat din 2010.

Directiva privind zoonozele definește un focar de origine alimentară ca:

 „Un incident, observat în circumstanțe date, a două sau mai multe cazuri umane ale
aceleiași boli și/sau infecție sau
 o situație în care numărul observat de cazuri umane depășește numărul așteptat și în
care cazurile sunt legate sau probabil sunt legate de aceeași sursă de hrană”.
Schemă de raportare a focarelor de TIA către sistemul de raportare a TIA a Uniunii Europene
(EU-FORS actualizat)
Strong microbiological evidence includes:
the identification of an indistinguishable causative agent in a human case
and in a food, a food component, or its environment, which is unlikely to have
been contaminated coincidentally or after the event, or

the identification of a causative agent, such as a toxin or bio-active amine,

in the food vehicle, in combination with clinical symptoms and an onset of
illness in outbreak cases strongly indicative/pathognomonic to the causative
agent.
Dovezile microbiologice evidente includ:

 identificarea unui agent etiologic la un pacient și într-un aliment, o

componentă alimentară sau mediul acestuia, care este puțin probabil să fi fost
contaminat întâmplător sau,

 identificarea unui agent cauzal, cum ar fi o toxină sau o amină bio-activă, în

produsul alimentar suspect, în combinație cu simptome clinice și un debut al
bolii în cazurile de TIA evidente/patognomonice pentru agentul cauzal.
În 2019:
27 de state membre UE au raportat:
 5.175 focare de TIA
 49.463 cazuri umane (pacienti),

 3.859 spitalizări

 60 de decese.

6 tari non UE au raportat:

 117 focare de TIA
 3.760 cazuri umane

 158 spitalizari

Un număr mare de decese (N = 10) au fost înregistrate în instituții rezidențiale (azil
de bătrâni, închisori sau internate).
Aproape 18% dintre pacienti (2.407 cazuri) au consumat alimente contaminate în
școli sau grădinițe.
Aceste constatări au evidențiat necesitatea de a se acorda atenție crescuta riscului
de contaminare a populațiilor vulnerabile la pericolele transmise de alimente.
Efectul focarelor de TIA cauzate de Listeria monocytogenes în UE a fost
remarcabilă:
349 de cazuri, peste 50% din totalul deceselor asociate focarelor - 31 de
decese:
 10 decese mai mult decât în ​2018;

 29 mai mult decât în ​2017)

Majoritatea deceselor s-au datorat consumului de carne și produse din carne.

Numărul focarelor, cazurilor și spitalizărilor asociate L. monocytogenes în UE a

crescut continuu în ultimii patru ani.
Salmonella a fost agentul cel mai identificat în focarele de TIA (N = 926),
reprezentând 17,9% din totalul focarelor.
 a provocat cel mai mare număr de spitalizări (n ​= 1,915; 49,6% din toate spitalizările).

 Numărul focarelor de TIA cauzate de S. Enteritidis (N = 439) s-a redus semnificativ în

2019 și a fost mai puțin de jumătate din numărul raportat în 2018 (596 focare mai
puțin; scădere cu 57,6%).
La nivelul UE, consumul de alimente de origine animală:
 „Pește și produse pescărești”,
 „Ouă și produse din ouă”,
 „Carne și produse din carne”,
 „Lapte și produse lactate”
 a fost asociat cu majoritatea focarelor de TIA.

Focarele de TIA asociate cu consumul de „crustacee, crustacee, moluște și

produse derivate” au crescut considerabil în UE:
 cu 80 de focare, cu 101,3% mai mult decât în ​2018, chiar dacă această creștere a fost în
întregime atribuită Franței, care a raportat 129 de focare (81,1% din total focare în UE).

Norovirus din „pește și produse pescărești” a fost perechea agent/aliment care a

cauzat cel mai mare număr de focare cu dovezi puternice în UE.
Salmonella din „hrana mixtă”, norovirusul din „pește și produse pescărești” și
Salmonella din „ouă și produse din ouă” au fost perechile agent/aliment care au
cauzat cel mai mare număr de cazuri.
Salmonella în diferite tipuri de alimente:
„Ouă și produse din ouă”,
„Mâncăruri amestecate”,
„Carne și produse din carne”,
'Produse de patiserie',
„Mâncare tip bufet”
a provocat cel mai mare număr de spitalizări.
Numărul de focare de TIA care implică alimente de origine non-animală raportate în
2019 a fost similar cu cele raportate în ultimii ani.
S-au raportat mai multe focarele de TIA (în principal legume), în medie, comparativ cu
focarele cauzate de alimente de origine animală cauzate, în principal de:
 Norovirus,
 Salmonella,
 Bacillus cereus
 Cryptosporidium.
Numărul de focare de TIA în statele membre raportate, UE, 2010-2019
Numărul de cazuri de TIA în statele membre, UE, 2010–2019
Variația relativă anuală (%) a ratei de raportare a focarelor de TIA (la 100.000)populație) în 2019 comparativ
cu 2018, pe țări, în statele membre UE și a statelor non-UE
Tendințe ale numărului de focare de TIA (axa din stânga) și rata de raportare a focarelor (la 100.000) (axa din
dreapta) înstatelor membre UE și a celor din afara statelor membre, 2010-2019
Distribuția focarelor de TIA cu dovezi puternice și slabe, in functie de agentul cauzal,
înSM UE raportoare, 2019
Numărul de focare de TIA, cazuri umane, spitalizări și decese pe agenți cauzali în UE, 2019
Numărul de focare de TIA, cazuri umane, spitalizări și decese pe agenți cauzali în UE, 2019
Numărul de focare de TIA, cazuri umane, spitalizări și decese pe agenți cauzali în UE, 2019
Distribuția focarelor de TIA (cerc intern) și a cazurilor umane implicate în focare (cerc extern), in statele
membre din UE si non-UE, după agent cauzal, 2019
Distribuția frecvenței focarelor de TIA, in functie de aliment, în statelor membre UE, 2019
Distribuția frecvenței focarelor de TIA, in functie de aliment, în statelor membre UE, 2019
Top 10 agenți patogeni / alimente care provoacă cel mai mare număr de focare de TIA în UE, 2019
Top 10 agenți patogeni / alimente care provoacă cel mai mare număr de cazuri de TIA în UE, 2019
Top-10 agenți patogeni / alimente care provoacă cel mai mare număr de spitalizări, în raportarea statelor
membre, UE, 2019
Top 9 agenți patogeni / alimente care cauzează cel mai mare număr de decese, în TIA - UE, 2018
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția alimentelor implicate în declansarea TIA, in functie de agenții cauzali, în state
membre UE, 2019
Distribuția focarelor de TIA, în funcție de locul de expunere, în SM raportoare, UE, 2019
Distribuția focarelor de TIA, în funcție de locul de expunere, în SM raportoare, UE, 2019
Distribuția focarelor de TIA, în funcție de locul de expunere, în SM raportoare, UE, 2019
Distribuția numărului de focare de TIA, în funcție de locul de expunere, în statele membre UE, 2019
Distribuția numărului de cazuri de TIA, în funcție de locul de expunere, în statele membre UE, 2019
Distribuția numărului de focare de TIA, în funcție de locul de expunere si agentual cauzal, în statele membre
UE, 2019
Distribuția factorilor care contribuie la declansarea TIA în funcție de locul de
expunere (stabilire), în statele membre raportate, UE, 2019
Evolutia numărului de focare de TIA, în funcție de agentul cauzal, în statele membre UE, 2010-2019
 Evolutia numărului de focare de TIA, în funcție de agentul cauzal, în statele membre UE, 2010-2019

Nota: other viruses include adenovirus, flavivirus, hepatitis E virus, rotavirus and other unspecified viruses