Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AL REPUBLICII MOLDOVA
RAPORT DE AUTOEVALUARE
conferire gradului didactic II
Tulumari Mariana
Cuprins:
1. Date generale
4. Direcţii de perspectivă
5. Rezultatele elevilor
MUNCEŞTE PENTRU A DEVENI
NU PENTRU A DOBÂNDI”
A.HUBBART
1.Date generale:
Mă numesc Mariana Tulumari, născută la 2.07.1979. Am absolvit şcoala medie incompletă în s. Sărăţica Veche,
r-nul Leova.
Studii:
2001-am absolvit Universitatea de Stat subdiviziunea Colegiul de Pedagogie şi Arte din o.Cahul
Activitatea profesională:
Din a.2002 -2006, ca învăţătoare la clasele primare în şcoala Petrovschi or.Chişinău
Din 2009-2014, ca profesoară de informatică şi limba rusă în gimnaziul Sărăţica Veche
Din a.2014, ca profesoară de educaţia fizică, în Gimnaziul Sărăteni,
Din a. 2015 până în prezent- învăţătoare la clasele primare, cadru didactic de sprijin
Vechimea în muncă – 16 ani
Motto:
„Nimeni nu o să-ţi mulţumească pentru că te ocupi de prezent, dacă neglijezi viitorul”
Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiilor vizează o conştientă pregătire pedagogică;
metodică şi în specialitate a profesorului, o deschidere suficient de largă pentru a proiecta corect
actul didactic, în funcţie de care lecţiile vor „curge” corespunzător, după un scenariu logic care
presupune respectarea succesiunii evenimentelor instruirii, aplicarea strategiilor adecvate şi
orientarea gîndirii şi acţiunilor/ situaţiilor de învăţare spre eficienterizare maximă a învăţării.
Tema de cercetare: ” Strategii de activizare a elevilor în cadrul lecţiilor”
Obiectul cercetării: Procesul de activizare a elevilor la în ciclul primar.
Scopul cercetării: De elucidat posibilităţi şi metodologia de activizare a elevilor în ciclul primar.
Obiectivele de cercetare:
1. De elaborat reperele conceptuale referitor la metodologia activizării elevilor la ore în
ciclul primar.
2. De stabilit particularităţile psihopedagogice la elevii mici.
3. De explicat metodologia activizării elevilor la ore în ciclul primar.
Pentru a putea funcţiona cu succes într-o lume atât schimbătoare, elevii noştri trebuie învăţaţi
cum să înveţe singuri. A organiza o lecţie de predare-învăţare captivantă şi în acelaş timp, a activiza
elevii, ai atrage în munca de investigare a noului lucru, nu este uşor, aceste scopuri permanente pot
fi atinse prin intermediul utilizării metodelor moderne de predare.
În activitatea mea îmi place să implic toată clasa în dialoguri interactive şi să insist asupra
elevilor mai timizi care nu se anunţă. Astfel încep să cunosc toţi elevii şi ştiu ce poate fiecare şi cu
cine trebuie să lucrez mai mult pentru a ajunge la acelaşi nivel cu ceilalţi şi a-şi dezvolta
corespunzător competenţele specifice disciplinei şi vârstei lor.
Deseori încep evocarea lecţiei cu un Brainstorming, o metodă care produce un asalt de idei, o
intensă activitate imaginativă, creativă. De exemplu: Ce poate fi ? sau Cum credeţi?, Ce am în
cutie? Desigur, ascult toate variantele de răspuns, le încurajez pe cele mai ingenioase, stimulez
participarea elevilor.
Copiii devin foarte activi şi creativi când sunt atraşi în activităţi de joc, ştafete. Jocurile
didactice matematice îmbină formele de instruire colectivă şi a instruirii prin cooperare ( în echipe,
în perechi ) . De exemplu: ,,Cât mai multe exerciţii cu răspunsul dat”(5+7=12, 20-8=12,6x2=12,
3x4=12). Jocul ,,Trenuţul matematicii” l-am folosit cu succes. Primul participant spune un exerciţiu
şi devine ,,locomotiva”, următorul avînd răspunsul se prinde de ,,locomotivă”, spunând un nou
exerciţiu, care începe cu rezultatul celui precedent. De exemplu: 7x4=28, 28-7=21, 21:3=7,
7+11=18... Jocul urmează pînă cînd toţi copiii se prind în trenuţ .
În cadrul unei lecţii de recapitulare sau introductive când este
necesar de reactualizat partea teoretică, tehnica cubului este o soluţie
metodologică originală, care pune cunoştinţele însuşite într-o lumină
nouă. Această tehnică le solicită elevilor, întâi de toate, să abordeze materia sub diverse aspecte,
precizate de profesor, pentru ca mai apoi să le integreze armonios într-o structură nouă. Astfel se
obţine nu doar actualizarea cunoştinţelor, dar şi un nivel superior al înţelegerii acestora.
Manipularea cu feţele cubului conferă tehnicii o eficienţă sporită, impulsionînd intuiţia şi stimulînd
gîndirea. Cele şase feţe ale cubului pot prezenta şase aspecte ale unei noţiuni,şase obiective de
evaluare a conceptului respectiv.
Metoda cubului admite variate îmbinări cu alte tehnici interactive. De exemplu în cl.III-a,la
lecţie da matematică „Scrierea şi citirea numerelor naturale” demonstrez un cub, pe feţele căruia
sunt scrise sarcinile:1.Formează; 2.Scrie (cu cifre şi cu litere ); 3.Descompune; 4.Numeşte
predecesorul şi succesorul; 5. Este par sau impar; 6.Crează exerciţii.
Metoda cadranelor este o metodalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut
informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Se trasează pe
tablă/caiet două axe perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane. I II III IV. Elevii
citesc/ascultă un text/problemă. Sunt solicitaţi apoi să noteze în cadranul I imaginile auditive sau
vizuale din text/datele problemei, în cadranul II -cuvintele cheie, sentimentele pe care le-au
simţit/întrebarea problemei; în cadranul III - să stabilească o legătură între conţinutul textului şi
experienţa lor de viaţă/rezolvarea problemei, iar în cadranul IV - învăţătura ce se desprinde din
text/punerea problemei într-un exerciţiu. Activitatea se poate desfăşura atât frontal cât şi pe grupe
sau individual. Conţinutul cadranelor poate suferi modificări în funcţie de obiectivele lecţie
(expresii, eseu, ortografie, caracterizare, rezolvări de probleme etc.).
Clasa a III-a: Limba şi literatura româna Subiectul: Legenda ghiocelului , după Eugen Jianu
A.S.Makarenko
Pentru a face față cerințelor profesionale și sociale actuale, dar și pentru a mă forma ca
specialist bine pregătit, mă preocupă continuu perfecționarea în specialitate prin studiul individual,
prin participarea la diverse cursuri și cercuri metodice organizate atît de administrația gimnaziului,
cît și de DGRL.
3.1.Competenţa de specialitate
3.3.Competenţa psihosocială
4. Direcţii de perspectivă
Paolo Coelho
Orice om care se stimează tinde spre perfecţiune, va fi mereu în căutare, pentru a
obţine succes în activitatea sa. Profesorul de succes presupune succesul său în clasă cît şi succesul
elevilor săi. În perspective profesională tind spre:
4.Rezultatele elevilor
Premianţii din şcoală nu sunt premianţii şi din viaţă
Rezultatele elevilor depind de motivele învăţării. Ceea ce învaţă în funcţie de motive primare
(trebuinţe, dorinţe, plăcere, suferinţă) este, de regulă, o învăţare involuntară. Celelalte motive ale
învăţării şcolare ar fi: interesul faţă de materiile studiate, satisfacţia pe care aceasta o produce şi
aspiraţiile în legătură cu profesia sau situaţia socială la care poate ajunge prin intermediul şcolii.
Evident, aceste motivaţii nu le au toţi elevii, de aceea sarcina de a le crea îi revine profesorului.
Această sarcină, ca şi cea de învăţare, nu este uşoară. Prin urmare, profesorul are nevoie de o
abilitate uimitoare pentru a obţine efectul scontat. Profesorul stimulează elevul prin formularea
integrată a obiectivelor, prin diversificarea sarcinilor, prin aprecierea obiectivă, prin crearea
mediului afectiv şi stimularea adecvată. Performanţele elevilor sînt evaluate frecvent şi variat.
Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor este realizată atît prin metode tradiționale de evaluare
(probe orale, probe scrise, probe practice), cît și prin metode alternative de evaluare (observarea
sistematică a comportamentului elevului-prin fișa de observații curentă, portofolii, autoevaluarea).
De asemenea, am utilizat cele trei tipuri de evaluare: inițială - la început de semestru, pentru a
vedea ce știu elevii la început de an școlar, evaluarea formativă - pentru a descoperi unde întîmpină
dificultăți în învățare elevii și pentru a-i ajuta să le depășească; evaluarea sumativă - la final de
unitate de învățare și semestru – pentru a observa cît anume s-a însușit din materie. Dupa aplicarea
unei evaluari formative, am dat elevilor cu rezultate slabe fișe de ameliorare, iar celor care au
obținut rezultate foarte bune le-am propus fișe de dezvoltare, astfel încît aprecierea rezultatelor să
conducă la ameliorarea sau la dezvoltarea performanțelor școlare.
În cadrul orelor elevii:
-Scriu corect din punct de vedere ortografic a cuvintelor cu grupuri de litere şi a celor cu cratimă,
-Utilizează corect cuvinte şi propoziţii în condiţiile cotidiene, în reproducerea unor informaţii
-Alcătuiesc propoziţii cu diferite sensuri ale cuvintelor ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri.
-Rezolvă justivicând în cuvinte proprii etapele rezolvării de exerciţii şi probleme.
-Utilizează elemente de limbaj mathematic aferent conceptelor de număr natural, operaţii
aritmetice.
-Manifestă atitudine pozitivă de tot ce e nou.
Oamenii deferiţi au obiective diferite, prin urmare şi modalităţile lor de realizare
sunt diferite. Consider că în educaţie există scopuri morale, etice şi folozofice în
baza cărora ne putem întreba: de ce facem şcolile anume aşa, ce ne determină să le modelăm astfel
şi care ar fi obiectivele pe termen lung.
Bibliografie:
1. I.Achiri ” Didactica matematicii” Ediția II, Chișinău, 2011
2. I.Achiri, V. Ceapa, O.Șpuntenco ”Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru
treapta gimnazială de învățămînt” Chișinău, 2011
3. T.Cartaleanu, E.Cartaleanu ” Inițiere în metodologia dezvoltării gîndirii critice” Ediția II.
Chișinău 2003
4. ME ”Organizarea procesului educațional în învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Anul de studii 2012-2013” . Chișinău 2012
5. Revista ” Învățătorul modern”,
6. www.didactic.ro, www.prodidactica.md, www.referat.ro