Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației

Domeniul: Științe ale Educației
Specializarea: Strategii didactice de comunicare și învățare eficientă

Psihosociologia grupurilor
școlare

Proiect final

Prof. coord: Lect. Univ. Dr. Camelia Delia Voicu

Studentă: Gheorghe (Duțescu) Carmen Daniela

Târgoviște
2020
 PROIECT FINAL
1. Prezentați, în maxim 5 pagini (tehnoredactate conform cerințelor stabilite
anterior), impactul situației „școala de acasă” asupra grupului de elevi pe care îl
conduceți (aveți în vedere atât structurile socio-afective, de comunicare, de sarcini
existente anterior distanțării fizice, cât și procesele psihosociale manifestate la nivelul
grupului – de comunicare și influență, de conflict, cooperare, competiție, de socializare,
etc.). 

Impactul situației „școala de acasă” asupra grupului de preșcolari pe

care îl coordonez

Pentru rezolvarea proiectului final, am ales să prezint impactul situatiei „școala de acasă”
asupra grupei de preșcolari, a căror educatoare sunt, având în vedere atît structurile socio-
afective dezvoltate de la începutul anului școlar și până în luna martie, când s-a declarat stare
de urgentă, respectiv pandemie, cât și în timpul grădiniței de acasă, școala online, precum și
procesele psihosociale apărute la nivelul grupului.
După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate.
Această instituţie îl aşează într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici,copilul
ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru acţiune şi investigaţie, îl
provoacă să se exprime şi îi propune incipient angajarea în relaţiile sociale de grup.
Grupa de preșcolari pe care anul acesta am coordonat-o a fost grupă mică. Chiar dacă
este o grădiniță în mediul rural, într-o comunitate nu foarte numeroasă, majoritatea copiilor
din grupă nu se cunoșteau între ei dinainte. Deoarece vorbim de copii care s-au desprins
pentru prima dată de părinți, în unele cazuri, integrarea în grupul școlar s-a realizat cu
dificultate. Am întâmpinat nu numai refuzul copilului de a socializa cu ceilalți, dar și refuzul
părintelui de a se despărti de preșcolar și a-i oferi autonomie și independență. Primele
săptămânii au fost destinate acomodării și cunoașterii. Am realizat diverse activități și diverse
jocuri, cu ajutorul cărora ne-am cunoscut, copiii s-au prezentat, ne-au împărtășit diverse
lucruri despre ei – pasiuni, jocuri preferate, lucruri reprezentative din viata lor, astfel ca unii
dintre ai au descoperit ca au lucruri în comun. Prin întregul program al activităţilor din
grădiniţă copiii au fost puşi în situaţia de a se raporta unii la altii,de a se cunoaşte mai bine,de
a-şi cunoaşte drepturile si obligaţiile. Am descoperit că fiecare copil este unic și că fiecare
copil are ritmul său. Unii au legat prietenii foarte usor, altii au continuat să se izoleze de restul
grupului. Am realizat activități în grup, activitati care presupuneau colaborarea și cooperarea
prescolarilor. Pentru anumite activități de grup, le-am oferit posibilitatea de a-si alege ei
grupul din care doresc să facă parte.
Structura socio-afectivă a grupei rezultă din relațiile socioafective care s-au dezvoltat între
membri încă din primele momente ale întâlnirii lor. Este unul dintre cei mai importanți factori
ai dinamicii de grup, un cadru care asigură dezvoltarea emoțională, cognitivă și relațională a
membrilor săi, ca o condiție a propriei maturizări, funcționări și supraviețuiri sociale.
Am identificat această structură cu ajutorul tehnicile sociometrice propuse de Moreno.
(Anexe).
Deoarece fiecare prescolar are trăsături diferite de personalitate, un ritm diferit de
dezvoltare, pănă în pandemie, în cadrul grupei s-au format trei subgrupuri, alcătuite atăt din
fetite, căt și din băieți.
Analizând sociograma colectivă a grupei de preșcolari, înainte și după pandemie, am
observat că liderul grupei a rămas același, dar că există schimbări majore în cazul celorlalți
membri.
Cea care s-a remarcat ca fiind liderul grupei a fost o fetită, D.M., care este un copil
comunicativ, dezinvolt, prietenos. Pe lânga aceasta, s-au remarcat alți 4 preșcolari, ca fiind
foarte prietenosi, deschisi, comunicativi. La polul opus, am regăsit din nefericire, 5 preșcolari,
4 dintre aceștia rămânând chiar si după desfășurarea grădinitei de acasă, în aceeasi situatie.
Am constatat că în timpul activităților online, unul dintre copiii care erau considerați
indiferenți, a ajuns în rândul copiilor populari.
Putem observa o schimbare la ultimele două cercuri, unde existau 4 persoane în cercul
celor indiferenți și 5 în cercul celor respinși înainte de pandemie, iar în timpul școlii de acasă
numărul se schimbă într-o singură persoană în cercul celor respinsi, iar în cercul celor respinsi
exista schimbari la numele membrilor.
Chiar dacă începutul a fost un pic mai greuț, o dată cu trecerea timpului, relațiile dintre
membri grupului se sudaseră, dintr-un grup eterogen, grupa de prescolari devenise un grup
omogen. Majoritatea membrilor erau uniți, desfasurau activitati în grup cu drag, se ajutau
atunci cand era cazul. Atunci când cineva lipsea, ceilalti ii simteau lipsa, întrebau despre
motivele pentru care persoana respectivă lipsea. Revederea după perioada de vacantă era
întotdeauna un motiv de bucurie, ca de altfel si revederea online după vacanța de Paște. Deși
am desfăsurat activitati online din luna martie, prima intâlnire pe Zoom, pentru a ne si vedea,
a fost după sărbătorile pascale. Până în acel moment, am realizat activitati online pe grupul
părinților de WhatsApp, pe grupul privat pe Facebook, unde realizat sesiuni video pe grupuri
de cate 4-6 persoane. O dată cu desfășurarea activităților pe Zoom, numărul membrilor
participanti la sesiunile video a crescut undeva la 12-13 persoane. Din păcate, un singur
prescolar nu a avut la dispozitie device-urile necesare, Iar alti doi prescolari nu au luat parte la
activitatile online decât foarte rar, din lipsa de timp a părinților. Astfel se constata ca
prescolarul S.N. din cauza absentei din cadrul activitatilor online desfășurate a intrat în rândul
preșcolarilor respinși. Preșcolarul GG nu a dispus de mijloacele necesare, însă acesta venea
foarte rar și până în pandemie,din aceasta cauză, ceilalti nu au reusit să îl integreze în grup.
Preșcolara D.A., veniind foarte rar la grădiniță, nu a legat prietenie cu nici un membru al
grupului, aceasta refuzând de multe ori să ia parte la activitătile de grup. În perioada în care
am desfasurat activitati online, nu a participat decat o singura data, părinții motivând că nu au
timpul necesar desfășurarii activităților propuse. Preșcolarul P.A., până în pandemie, era un
copil izolat, prefera să se joace singur, s-a despărtit foarte greu de mama, s-a întegrat cu
dificultate în grup, dar din fericire, în timpul activitatilor online, probabil pentru că era alături
de mamă, într-un mediu familiar acestuia, a trecut din rândul membrilor respinși, în rândul
membrilor acceptati. Acesta a participat la majoritatea activitatilor online, a fost comunicativ,
mult mai vesel si vioi.
Activitățile desfășurate înaintea declararii starii de urgența, se realizau atat frontal, cât și
pe grupuri, astfel că membrii grupului erau fie orientati către profesor, fie către colegi de
grup. Conform principiului lui Steinzor, detaliat de Abric în cartea sa, membrii grupului care
doresc să aibă o interacțiune privilegiată cu un alt participant, se plasează în mod spontan și
sistematic în fața celuilalt. Poziția față în față este cea care favorizează interacțiunea, permite
captarea și utilizarea optimă a indicatorilor nonverbali emiși de interlocutori și oferă
posibilitatea să reacționeze în cel mai bun mod cu aceștia. În timpul jocului liber, membrii
grupului își alegeau persoanele cu care doreau să se joace, activitățile desfășurându-se liber,
iar cadrul didactic având sarcina să observe comportamentul acestora.
În timpul „grădiniței de acasă”, comunicarea nu s-a mai realizat la fel, date fiind noile
condiții. Pentru a păstra legătura socială cu prescolarii, este întotdeauna nevoie si de un alt
agent socializator, de părinți. Dacă pentru scolarii mai mari, legatura nu trebuie
intermediată, în acest caz, este nevoie de o stransa legatura intre cadrul didactic și familie.
Fără sprijinul activ al părinţilor, instituţia şcolară nu poate realiza obiectivele educaţionale
stabilite de către educatori. Mesajul era primit, în mod special, de părinți care transmiteau
copiilor ceea ce urma să se întâmple. Ulterior, mesajul transmis de mine, de cele mai multe ori
era înregistrat video, astfel fiecare preșcolar putând să aibă acces la el de la o sursă directă, nu
de la intermediari, asigurând astfel că acestia îl recepționează corect. Am întâlnit situații în
care părintele nu a decodat corect mesajul scris de mine pe grup, transmitându-i copilului
altceva decât presupunea activitatea propusă de mine. Transmitând mesajul audio-video,
prescolarul receptiona și decodifica singur mesajul. Având în vedere nivelul de vârstă al
preșcolarilor cu care colaborez, prezența și ajutorul/implicarea părintelui pentru o bună
desfășurare a activităților este imperios necesară. Dacă până în instalarea stării de urgență, nu
aveam nevoie de intermediari, după aceasta prezenta intermediarilor a fost obligatorie,
deoarece prescolarii nu dispuneau de mijloace proprii de comunicare (telefoane, laptopuri,
tablete, etc).
După declararea stării de urgență și instalarea „gradiniței de acasă”, am constatat că
obiectul conflictului s-a schimbat, dacă pînă în pandemie, conflictul pornea de cele mai multe
ori de la vreo jucărie sau un alt obiect fizic, acum conflictul izbucnea de la dorința de a fi în
centrul atenției, cel puțin, la început. Pentru o bună desfășurare a activităților online a fost
necesară impunerea unor reguli, pentru ca fiecare să aibă posibilitatea de a răspunde, de a
comunica, de a fi în centrul atenției.
Am constatat că a crescut și spiritul competitiv, mulți dintre preșcolari fiind motivați de
către părinți să participe la activități, de dragul competiției.
Date fiind măsurile impuse de situatia aceasta, cooperarea și colaborarea pe perioada stării
de urgență a fost greu de realizat.
Omul prin definiție este o ființă socială. În ciuda faptului că suntem separati fizic, noi
trebuie în continuare să socializăm, să nu ne izolăm social, ci doar fizic, astfel că deși auzim
peste tot, în această perioadă, termenul de izolare/distanțare socială, ar trebui să înlocuim
acest termen cu distanțare fizică. Este foarte important ca în această perioadă grea să ne putem
conecta și sprijini reciproc de la distantă, pentru a evita contactul fizic.

Pentru copii și pentru tineri interactiunile sociale în primii ani de viață sunt extrem de
importante. Cu cât mentinem blocate pe termen lung interactiunile sociale, cu atât copii vor
avea mai mult de suferit, izolarea socială având efecte negative si afectându-i pe acestia.

Încă din primii ani de viață, contactele sociale contribuie la slefuirea noastră, la
formarea noastră ca fiinte umane. Din momentul în care ne naștem și începem să
interactionam cu cei din jurul nostru, e este stimulat modul în care învătăm, ne dezvoltam și
simtim.

Conectarea și interactiunea digitală ne face să ne simtim apropae unii de ceilalti,

însă nu pe termen lung. Fiecare dintre noi avem nevoie de interactiunea fata în fata, avem
nevoie de îmbratisarea de grup, din fiecare dimineata, de o îmbratisare atunci cand ne
simtim singuri, de o mangaiere cand suntem suparați. Fiind grupă mică, în toamnă, am
învătat să ne apropiem, să schimbăm mediul familial, să legam prietenii, să interactionam,
iar această izolare fizică, duce și la izolarea socială a scolarilor mici.
Distantarea sociala este cu siguranță un mare minus în dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
Chiar dacă „grădinița de acasă”/ „școala online” ne-a ajutat să depășim această perioadă
grea, ne-a ajutat să interactionăm, să păstram o legătură virtuală, să comunicăm și să ne
distantăm doar fizic, nu și social, consider că pentru preșcolari mult mai benefică este școala
traditională, învătarea fata în fata.
 ANEXE
În perioada de pregătire a testului s-a formulat instructajul, încât acesta a cuprins:
specificarea motivația aplicării testului (mă interesează preferințele voastre din cadrul
grupului), asigurarea caracterului confidențial al testului (răspunsurile date nu vor fi aduse la
cunoștința colegilor), determinarea situației de alegere (pe cine anume preferați și pe cine nu),
limitarea ariei preferențiale (grupa mică „Prichindeii” – G.P.N. Sălcuța), precizarea criteriului
testului (petrecerea unei zile împreună cu un coleg la un loc de joacă), limitarea răspunsurilor
(alegerea a 2 colegi), ordinea de preferință (cel pe care-l doriți cel mai mult îl treceți primul,
iar pe celălalt pe locul 2).

Pasul 1. Aplicarea testului.

Testul propus:

1. Dacă vi s-ar oferi posibilitatea de a petrece o zi la un loc de joacă/distracții, împreună cu doi

dintre colegii de grupă, pe cine ați alege? Cu cine v-ați dori să vă jucați cel mai mult dintre cei
doi colegi?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
............................................................................................................................................

2. Pe cine nu ați lua cu dumneavoastră?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
 Pasul 2 - Matricea sociometrică înainte de pandemie.

Preșcolari AD BM CG DA DAV DM DD GG IG NN NS PA PV PAD SN

AD -2 -1 +2 +1
BM -1 +2 -2 +1
CG -1 +1 -2 +2
DA -2 +1 -1 +2
DAV -1 +1 +2 -2
DM +1 -2 -1 +2
DD +1 +2 -2 -1
GG +1 -2 -1 +2
IG -1 +1 +2 -2
NN +2 -2 +1 -1
NS +2 -2 +1 -1
PA +2 -2 -1 +1
PV +1 -1 +2 -1
PAD +2 +1 -1 -2
SN +1 +2 -2 -1
Alegeri
primite
4/6 5/6 1/2 0/0 1/2 6/9 1/2 0/0 0/0 4/6 2/4 0/0 3/3 2/3 1/2
brute /
valorizate
Respingeri
primite
2/2 3/6 1/1 1/2 1/1 0/0 7/12 5/8 2/2 1/2 1/2 1/1 1/1 2/2 1/1
brute /
valorizate
Indicele de
0,14 0,14 0 -0,07 0 0,42 -0,42 -0,35 -0,14 0,21 0,07 -0,07 0,14 0 0
statut

Pasul 3. Repartizarea membrilor grupului în funcție de indicele de statut

preferențial înainte de pandemie

Numărul Numărul subiecților Isp Valoarea

preferințelor (alegeri- cu același număr de psihosocială de tip
respingeri) preferințe preferențial
6 1 0,42 Foarte populari
3 1 0,21 Populari
2 3 0,14
1 1 0,07 Acceptați
0 4 0 Indiferenți
-1 2 -0,07
-2 1 -0,14
-5 1 -0,35 Respinși
-6 1 -0,42
 Pasul 2 - Matricea sociometrică după pandemie.

Preșcolari AD BM CG DA DAV DM DD GG IG NN NS PA PV PAD SN

AD -2 +1 -1 +2
BM -2 +1 +2 -1
CG -1 +2 +1 -2
DA -2 +2 -1 +1
DAV +1 +2 -2 -1
DM -1 +2 -2 +1
DD +1 -2 +2 -1
GG +2 -1 -2 +1
IG +1 +2 -2 -1
NN +2 -1 +1 -2
NS +2 -2 -1 +1
PA +1 -1 -2 +2
PV +1 -2 +2 -1
PAD +2 +1 -1 -2
SN +1 +2 -2 -1
Alegeri
primite
4/6 4/5 1/2 0/0 4/6 6/9 1/2 0/0 0/0 2/3 4/7 1/1 1/1 1/2 1/1
brute /
valorizate
Respingeri
primite
0/0 2/4 0/0 7/11 0/0 0/0 8/12 5/8 1/1 0/0 0/0 0/0 0/0 1/2 6/7
brute /
valorizate
Indicele de
0,28 0,14 0,07 -0,5 0,28 0,42 -0,5 -0,35 -0,07 0,14 0,28 0,07 0,07 0 -0,35
statut

Pasul 3. Repartizarea membrilor grupului în funcție de indicele de statut

preferențial după pandemie

Numărul Numărul subiecților Isp Valoarea

preferințelor (alegeri- cu același număr de psihosocială de tip
respingeri) preferințe preferențial
6 1 0,42 Foarte populari
4 3 0,28 Populari
2 2 0,14
1 3 0,07 Acceptați
0 1 0 Indiferenți
-1 1 -0,07
-5 2 -0,35
-7 2 -0,5 Respinși
Gheorghe (Duțescu) Carmen Daniela SCDIE, anul I, sem al II lea