REVISTA TRIMESTRIGLA A ASOCIATIE! SCRIITORILOR iN GRAl BANATEAN Cn pholog funcez, Marcel M une a pleat seme se ai ptt de tos fa borcs se ips cuvitle vei sn ines Tu parte, try ne yu ncn ek a toverule Spuse lt primifea co em 3 bament ce ocelot ‘ra fragmenta, see in rarite casi” In concepts lat Baga “vest a ct Tas ‘sal shu sr in dsr ly gid ec pe “ope o fantastic de nigh coplre ie de hte i Num-of f Ca puceat sass £894.16 cu oc pa fereata Soarile ca on tigiunie!” Am stat poacica v-on sias, Scos gin spuzal¥in vatrai! Numa nana Lina noasta Ce argea le-ntalepsiunic. Nuvo mai trecutacas, Bund sama. dactaveut, Pomii si jopeeu in rere Pina vid ca vine rupt Marvaie or capa 5) colds -obosaa S-or pus cozale-n spinare Gila tin, eu fata supt, i ujean ca gi talat Nana Veta lu Mezdreal. Barbacesce? fug la poarta Casitip pa foc benvina Si zie: Veto! hai, ce poarts Cace-asceapta nana Lina Ea simtand cd sieva pace, Jn galop gi ipitan Sa Bagt ih cain, ince Si-nslept on tolonsan®* Sistver cum sor bus ‘Acie fete sieresei, Nana Lina o iesat Ca nimica pan feresc lari Veta pan sprtura Otunat 0 ler Tatyed-o vii a gura O tapat nemestocat, fo am auzat mai bine, Stind ascuns dupa on pom, Cro zis: sdracu bajle-n it Covasala'$i pa lon’ Alalalta, bat-o geala, iirispunsa aspesat: Bale noa...$covasa Capa lon i-o mai bag Timiere de sackeam 2femee dif S prepara o p tigate 5 sevaita Sdispensar medical Tdesteapra,cultivata, ett Sciteste 2 inmormantare criag Uginglile "paral Eure exact 'Seanieula 1658 transpink \7earbane aprins ter focal din vata 2B pata mic pent jar Bandit 23in drept cu 2 repede,intr-un suflet busta 2 giligie mare, 264 coborit iotur’ ‘candal34 TAT BANATU- FRUNCER UN POET ,,CALUMEA” IN SPECTACOLUL SCRIS AL ROSTIRII Hie Deagalina I demersul de culivare a limbii nationale, limba Focului, graiul specific unui spatin geografic, habitudinal socio-cultural (si lingvisti cum este cel al. Banatul aaduce culoare, expresivitae proxpetine, inedit si diver~ sitate, fad, concomitent tm prerios depocitar de is torie, cultura si spiritali- tare national, demonstrnd fictionalitatca——limbid Fomine va sistem deschis as pectelor zonate cave comput vara romdneasea, Din acest pruict de vedere lreratura int grain! divers al bandtenilor este ian feromten recumoscitt ta tare de mai bine de 130 de aan si. aldnuri de portal pope Tar, dansul popular, metosul si folcloral local, este per Cepun ca pecete a identtatt inndre @ bandtenitor, care se respec. fr ase bate cit sedramidacn piep Unul dinsre crearorii de versuri care me id rostirea mosilor si sirdmosilor sit este Iie Dragalina, 0m se ios si modest, originar din saul Cerna, judesul Tims, Membru fondator al Cena- luli de literaura diatec tala banaveand «Marius Munreanu”, de pe Kinga Cases de Cultura od munieipi- lui Timisoara, coordonat cw comperennd de prof. univ. dr. loan Viorel Boldurean, tnominalicat ia cieva edit ale Concursulti organican de facest enact si castigator al Concirsilui eu volumul de ppoesii in grat Chizu Tosim, fom di treaba (Editura Eve rostampa, Timisoara, 2016) Hie Dragatina se dovedeste a fisi prin aceasta a ireia carte de awior finare timp. tot ta ceditura aminnita, mai tiparit si volwnul Chica Tosim si apa Ruica, in anal 2017) wi fautentic poet dialectal. serios si responsabil in menirea sa de inspirat creator de versuri de o facturd aparte. Din capul locului sub: liniem originaliratea viciunti sale poetice, prin recursul imaginar la istorie, prin ca- pacitatea de inventare a unor immplari (eu_mare impact credibil) si sozatait «lin tumea sanului bénarean, adesea is cate din .conflictal” dintre vecki si tou, dar mai ales prin matura stapanire a teh ici versificatit si prozodiet cealitéti care se completeacd fericit cw 0 vizualizare cinet- ied, in miscare, in concord: ‘ant, dar si in alternanta. 44 moduvilor de expunere. a narayiuni sidialogidi, adica 6 sincreticd si inedita punere in scend a spectacolului sevis «al rostirii. Spectacol in expri- ‘area ediruia un rol esential il are lexicul mahiemic, al- remanta timpurilor verbale recur ~ present), dialogul frust si lapidar, ce ofera di- hamism naratiunii $i partici: pare directa a emitatorului si receprovului la crearea $i redarea imdmplarit. Auto nul este «des factor implicat subiectiv fi faptele expuse, ca ailitar, civil, sau simptaom at sarului, Prin acestea Tlie Dra- ‘galing incearcd si reuyeste sd recredibilizese wn illo tem- pore imperial, desprins din egendele, snoavele, povestile sau amnintrite _batrdnitor combatant, dav sium teritoria al prezentului contradictoria sineinteles de onl simplu de Ta sat. La acestea se adaugei siedstigu! calitativ al po: eciei sale dialectale, mai ales prin stapanirea impecabila a mestesuguluiversificatiet si prozodiel, fara a cdidea in far cilitate neconvingdtoare, gra: tuité, in-actul comunicarit, dautoral este, concomitent, emnitdior, personaj si recep- tor — comentator al mest juulai, inchipuind un metan original de fapte, tuémplari si sositnii in spectacolul seri fal rostiri, asa inca creeazd convingerea cil a tnteles ros sud uni text litera in const: tuivea wnei cart. asa cum se poate observa si din structura facestui volun cw care vine i Junin tiparul Precenta carte cupwitde cdteva poesit din volwnele amerioare ale tui Hie Dru galing, dar si texte ineclite siructurate a citer rel evanie capitole: Catania lax mparatu; Alce edtane, alce cdtinii: D-ale scolarilor: Ta- ‘mati calumea; Morti cu ai mort, vit ew di vit. a care se adauga un Glosar reprecemativ, dar fara pre wentiile nor explicatit rig: ros stiintifice In primul capitol, autorul este chizu (sul) Fosim Cart giomi, din sant Cerna, pa socanu [ui Tomoni”. care se descoperd chic cw Franz Iosif. impairaatl (kaiserut) in periului Austro-Ungar, astfel inventandu-se 0 realitate im- aginara in care sunt rosmite si rostize ,"tamplavi” cacone povesti, saint din care se 10 farce ca dintr-un caer al anin- tirilor spectacolul rostri Relaria de ,ainicitie™ dintre cei doi este umanicard, ada la fireseul natural, mu run’ prin coincidema de nwne descoperit de kaiser into winnspectie”, dar si print tun fiat specie basnirti = alapa Ruica”, eredndlu-se asifelo relatie umand de ne cconceput in realitate intve unui si personaje ata de diter ite si opuse ferarhic. Prec in basin, poveste sau baled animalul are cateva insusit fubuloase (recunoaste ia ‘culta stapdnul, raspunde to ccomensile acestaia) si impune regulile nararalului, omenes cculti intre hich, asa neat invitl impeirad are wn coni- portanent prietenese, ocroti tor: il wie pra dupa cap” pe cee Hoscin, if trimite tn t= Jap”, pricindui sa se insoare in edsleji” tpertoada in ‘care, in waditia roméneased. se fue multe casatorii), dar daviind, ca un bandtean pofti ios, ,0 rugare ‘Numa mali am a rugare — Taca-t seviu aisi, pr-o foaie: Cand ini, audd-mi nesce plecuri Dai plasintd cu ludaie (Frant losdm si iapa Rui- ca), pretemtie gasironomica crearoare de _aimosfert si daatoare de ras tonifiant. dari incheiard aceasta etapa de initiere, de ma hurisave, armata flind vata in medial rural ca 0 scoala de instruire si formare a uindrw lui pensru viata, urmdnd libtravea", cea losin (Hie) ke intoarce, in eqpitolele vile crt, im sat, in fut fanilied si tanga revit sai, de unde va isc in seris alte st alte ."tam- lari” si sozdnii, mai ales in copitolul Tavilia-ii_ mai calumea, Sarul are povestile si socdinifle tui, int sensu ed oamenii an apucdturi si aravinri pe care autorul te sesizeaca: betia, lenea, ne- priceperea, dar prezinti si el cemente ale bunei gospodari ri si obiceiuri de altddata: calusariu, pliugusoriv, moara. Piata.. Locatitatea de bastind ese reprezentata in diferire ‘anorimpuri ale aaudui: tana, toanmna, vara, iar versurile dovedese talent in descrierea muuncilor specifice micié gos poddirii drdnesti (Gragina, Préan bujiae), cat si remarca- bile emumerari ale legumelor cultivate de bunul gospodar pricepur in gastronomia 1 rald. De evidentiat pentrw innedredrurar mesafovied si ex: presivitorea poerica deosebita este strofa:-Fluauri albi sit pan pra casa, / Viscolit dea vrindalacu, / Seriu-tjios d-un Jat dt palma, / Mai in pie sit sparji_cw cap”. din poesia Tarndi ta Cerna. Prin poesia sa in grai, Hie Dragalina incearca si reuses- te sd reeredibilizeze creatia clasicilor” avestai feromien, prin contributia sa dovedind ced este un poet dialectal aw tentic, cw sinqul versificatie’ si procodiel, cw instinct po: etic: apreciabil. ariidnd cw dibavie si pricepere ca in arta scrisului asinge smiezul po- eciei dialectale, find un poet manur, serios, .cadumea” TON CALIMAN smatoar ppdTAT BANATU- FRUNCEA CU FRANT 1OSAM IN PERSOANA Siva spun, tuse-vattaiea, 0 “tamplare da damult. Hei, deanunsi, savacd lume, Murr vreme o trecut, Si io-am audzit poveasia Dat la ai bawran dan sar, Dar si ei s-or dus eu vreinea - acd cum s-0 “tamplat Giron ip a minis, i pouce, mor erexe. Dar in vvemea “a deannsee Sicso fost rant fosam rege. Si01 inspectind mos Fran Tariroratn dang sie at Oj si prada Dera Ya Ghebitcomisarian Minrunas 0 serur lista Cu catantti-dle noi Tara era nieajaie, Sta sd-nseapal tt Fizbor fu Bateani s-audce son, Maidnighivere latran- Da n-avem acuina gril Tar imperiw-ajtunyie prac Hai sa-nsepem rderutarea, Sa fom fisiord deacasa? Sco restis la yofi mos Franti Si banc purine masa, Mai erase un slue da cafe Pusti mina pra casi, Casa de cu ean pogele, Scovmnai aris a fam ae laa So ma snp ond Nir ser me nascocorn Sts pnd pe sect Se o fi vaddsut, bagsama Secind! grubnie pra tabel, Vaadsiw¢¢ mai est-un foam, Niait dan boced= a el Serie edt ar sta fa Cerna. Pra socacu lu Tomont, Ave cusa lang-o vdnd Pra Buceses, pran Balintoni. H eanoscea muta hue: Josain a hn Cavaigions. Om dat areata om da vasa, Taare tiftas si tos Lucratori dan cate-afara. atv ann pic can misinos, Numer Heat bareden sande Pranira ed rants frames. fucatd, deasi naince Va spun eur vorbilt li Cunt o tdinuit Cea" lose In Fort Aradutei La eatane la Husari, Gurl mai mare dantr-ai mari, CHIZU 1OSAM FRANT Mai, se-o zs Frant losan, Asta-i chizi meu, bugsamd, Eli losan. fo mits losin, Preantdndo’ asa ne ceamd, Poezii de ILIE DRAGALINA Sa aver grijt da ehicu (Lema spusata ama Cando fila rderuare Mil aduset la Husart Asta-i vigan da ta pusta, Sete-ogodt cum sf tine Seve caf cum ad eresce: Deas main ghingit to bine. SH asa, wse-14 taica, Gin er chon mari, ‘Ragimentu dt Hasan Aim agit fa canine Neco pus tn rand dot cu dot, Powe dypa-natiame Shewfara langa not fu une condor info vam etrcont “Acta! Sa ies in fara AGaFosam Cardigtonit Heiprac?laca mi-saigeat Si fle dot pos nine Ain pris tute fart Veil acme d lt nice Ca mo inssryat mos Toma Alu fonied Ponctoune, Chum sa fast daca ce sirdiga Un ofirdri lacatane. Mai, fisior, hada cu mine! Ma divsa girept in stat. Veds tu irghetia noastra: Ia alege-t tut un cal! Am ales 0 iapa sur Una, Ruica 6 coma a Dar sda er da ea. Joo nec prd invinture Pan cand cb tibara! S-am ava poeana ria Team dat mat Duin etiam: Zobates nda tana Fur coiche “tor seaseam Dar seit eumd-i hunea asta Vremea trese, vremea vine Ig dst sidga Maura: clusdime, resi pra fa inde! Na. md due ta eanyalare, Scosai cipela dan cap. osdime, tane urcia, Da mane esci la wrlap: fae-aisca td, Nace Custule mimic AVurlap pa da’ Cesium! CHIZU IOSAM LA URLAP Buia Nine hi md Punagced Ismet la par ase, Chimincen, rnb pr ind Gieapelacen cinnin Sin barge a ind Cand ojiang pra tanga casa Numa nese vest ind agp pon, aca sama pete? Tot ce sparg si ce sdrumic! V-am avr pusca fo mine, Cine fost slobod so ia Dar ean sarit poraia Mintuntas i fasedm pra Tot i-am dat o siimetn fated, Batson ds Berbeleen Pandan garda lu mos Vandiei, ‘Ain ghingit ca Tl ia dracu. Nuno fost eam fase eats Grind masiea di pison Cxanisi nasal omort jn urlap toace-ar fi fost bune, Mis acas da vro stead, ‘Aim avid cam sited tucre Stow voret. dar sin grifgind. Aim chicit gardu ta vale. Al dt scandi’ s-al dd spini ‘Aim chicit cusca la iepuri Stiorsagu ta gaint Am pus laced: a corarcit, Prdd-asupream capt tabla ‘Sham véruir in cuine Unge sta masa eu baba, Da-unr-o sara, jaca dracu. Bace-n poartd un jandari: Halo-halovatsi sia losam Seri casan la usar? acti ma asi, cu taal Jo eran bus pran vores. Ma cadsneani fa 0 fireastrt Cai sa sparsa ian ochet poenit ca bolovans, Sbdarin elo gang S'so dies ca phianbuen cui Bas in troaed cur fanind, ine ea n-0 mart baba, Foie eft sata i fr cear pamaiged ti pita Cefn steam Dai pogana tedeniturd Pucea sii capice slox. 0 gasaan japandtn troaca, Oni picatd jios polog. Josdme, aio scrisoure Da la Rege, chu te, Sa ce dust fa unitace, Ca acoto-i cam da ri sf, domine, se sa fie?! inca ml bnbhae doc Co dour neo fi mnvrit Rui Oni'o tut cacarma foc? Nuc nisi wnt, mcd nis alt erie Caicaru se-t ba Unitacea are teaba, Bla porcovit da vai -Sinsifisioni d-4i lar in space gainer ds sadn ‘opotcoveaset prt Rc Baal pon ist 0 fn EY Parca era sent ‘rapt flea lu covasi Sirnaltm sdreent Co vrut metiura s-0 pusche, Numa torn lam lesa Amdsas “Las ea vine chica, Vedssd-asta ce-amn $icemat. FRANT 1OSAM SI TAPARUICA Am plecat fn sara aia Cur Conia dd frospan, Paincla gaviton Chmisoara Si d-acoloen istimban Toad nogpcea taca-saca, Scuturar dt icamban, ‘Ain topit ti sfartdiatari Sip pacid da duhan, Gimineara pra la sapee, Taeta-ma-n unitace, Minnunas vent Maier ‘Sima ltd pra dupa space, Na, deceram noi doi mana. Josame, bine-ai vintt! Jaca-i bay rand lu Ruice Sao dusi la porcovi finparann ty convola, Noses ta hort Sco picts nu ples nisiunge Plier givesct ew elt Ma iigai s-0 scon pra Ruica, Am legato cio citrea ‘Dat patina ei far pours Sinan dar prt Hangs ea. Am searpinat-o pra greaben, “Am sustulivo phd couma dnd cm sndgar Saf Ruca! A-o sks puss pan Mintunas vini covasiu Cina fon dn Perrone, Cuveriaicurisclesce, cue, Cui potcoave si siocaty encarta iut pra Ruica, Cat ai dcase tocum-poc Aim loateo dat capaisiru Scam baigar-o-n staf fa foc. Cand sa ies din sta ara Fuca sine-n1 fase sc? fnpeirata - bas Fras, fosian Saigea pra une ciup la fer, Nem; ran ind te pra dupa cap Chisleltine arcia:. "Mai fend dd wotap! Cu pucere dt la ine Stal aeas da Sarbatori Mar ghingesc, in vvemea asta Camm da éasiei sa cernsort. Poace vin st to la manta Da mma cemi sii vreme bund Da nu, ne ‘tadnion aisea, Gin ce-niorsi prasta 0 lund. Numa mat am 0 rugare Facet sori aist. pro foie Cand vint addon nesce plecuri Dar plasinta eu hudate?36 Monografia comunei Cosava Cuvant inainte Dupo moncé de o vias in anit de pense, profesod silvia sion Enasescu au pus cap la cap lnformati, dacumente istorce, legende locale, amin sau sat rept mostnine” 0 consistent ‘notogeafie in manuscrs Tne anit 1935-1988, so Silvia (wise. Schelegia) si lon Enigescu au adunat informats si date din sDocumente seise ¥i din Graiul batranilor istorch i satulul ca: Lavar Crim, Va Sil Baneza, Nicola may (ost cirutay al Poste), Adam Fas Lica Pariu, Nica lorgovici-lr ovan, lsif Fata, lon Muresan Si Maria Georgescu(Bligoi”, Je-au interpretat cu spit eit cu dragost si pasiune sau sat © substantoki- monogratie a Focal Cosava Ineun cuvint site cei bani si lestem pentru ee ri” autor prezints sursele documenta fhe un vibrant apel ate urmas: Pasrati ca ochit din cap aceasta Monogratie, pentru srmasi urmasior nostri Dupe in primelecapitoe se vide’ asezatea geogtaia, hotral i denurirle storie, au tori se opresc supra unr even nente stoice importante pent, exolutia focal, Cum era de astepat, popastl lui Alexandr oan Giza, famintanie anu 1918 si Morea Unire sunt con- Semnate ur mula emopie Tae-adevie, in drumal spre eailal fortat, Alesandra Toan Cuza a poposit in noaprea de 5 ‘marti 1866 in Hana Poste dis Cosaa, ara doua za recut prin get pentru a innopta la Lugo Hranulareo vechime de peste 200, dle a, ct dur groase, incapee multe $i spatoase, piv mare, e'scobisura ct un Gui (i Zid la fagadi) in. care se atiena tun tein, ce humina noapiea la sosiea si plecarea wdelejantelor» (Aiigeofelor sau postalcanelr) Prin stridanin gt Ia inistenele profesorulat fon Eniescu, in 5 Marte 1998, a deavelit pack ‘omemvorativa pe aceasta cli SilaCosavasainfinjto ganda national format din 15 mem sub condacerea lui Ton Valea, fost pltesier in Arata Astro Unga, care lat eu fort tate armele dela coal Silvie $1 de ia Tandacmeic, a arestat yb das la Armata roming, co ajnsese la Coma, pe notarl spe gel Ocolulud Sivi. $i 1a Copa, vc in toate satale banatene, era iaos si miseare, penou care no tarul a veut pin telefon a scheme jandarms cin Faget: da tanaral Lica rau tise rele de legitura cu Faget. Peneu fea savela fost arstat dsl get apoi Ta Lago), in yvermegie (Gnchisoare} Pe drumul sata fost arma, la distants de #33 prope sb vorbeases cu fe Ullog arse Dip evarmeghiow fost chibert in urma iterventich patotula avoeat Solan, origi- par din Sintest ‘Seosiila eroismal spirit desacrfcvalcosiveniox autor fu facut temeinice investiga pentru a identitca participant roi celor ds zboaie mond dle. stl, din ei 112 participants la Marele Rivboi, 30 ai mmunit spentnl © eaurd staina 25 au Shans in sprinvoarea niseas’ iar 4 in prinsoare tliat la Al DoiéaRazbot Mondial, 1941-1985, au partcipat 36 de cogiveni, dnt care 13 au ries pe cimpurile de lupt, 7 au fost ni esa toes vai In exptoul,Biserica si cutul tori ane Faget presi cou iscoales hi Hore, Close (Coyava a tat intens Fevolationard 3 anuhit 1784, Revoluia sa bucurat de adeziunea trdnins din Cosa, tide corte e eau asteptas sensei, De teama intindert riser, casi de_posibilitatea solidaitt binatenlor cu mot din Tranivana,autotle im periale si comiatense. au luat Thxe-un capt distinct, autor previa evoluta.administativa 4 localtgi Int din a doa jumaate a seco al XIX lea CCosavaa fost un cent adminis: TAT BANATU-| FRUNCEA Trativ cw notarat cercual de care apargineaulocalitaile: Cosava, ‘Costeiul de Sus, Cosevita, Homo: iia, Margina, Nemeyesti si Zo- rani, Primaria sau comanda “era ‘ clidire modest, cu mai muke incaperi,in care gt desfiguraaac tivtatea primarul, noraral salt salar. In fa spre yosea ave tun ,tamnat” (un fel de prispa! inchis pina la jumiatate ct scan dduri, unde agtepiau cet ce ers chemati de autorititi_ pan Sosea randul s8 inte in birou Printre incaperile .cometer cera $10 camera destinatd pentru Felinerea raufacacorilor ), apo gaina se rige si-se pune pe o tava impreund cu ‘arto frit sau piure; 0 oal8 cu sotmale, un litru de quica si un li de vin, fel de fel de praituri $i un stort (etajat) care se duce jo mina, ea sil vad lume La prima baie a noului nascut, moasa aducea api proaspatd de Ja fartana si pana se inalzea apa, spunea in »scildusa» copilul Moi = sa te frumos sd ~ seminte de gr si porumb- 3 aba recolte bogate pene de passri dle cure - si fie bun gospodar se ‘mai punea: un ban» (moneds) de argint - 8 fie cuat si lumsinat 2 argintul si busui”. in timp ce copilul este hotezat in biserea, ‘piringli lui - acasd-exccuta di file actuni: sciv,eitese, cinta, danseazi, cos, aie lemne ete Pentru casi copill in viata si Priceapa gst execute toate spre ajunge un bun gospodar La fel de interesante sunt 53 infomatile legate de eredinyele ‘istce din Cogava: Cand moare cineva Se acopers oglinda si se ‘opreste ceasul; semn de respect Pentru riposat” sau Pentru Dregitirea gi asigurarea drumu: Jui celui mort @-gaina ~ spalata Pe Picioare, lingi ea un stivlete dle -cucuruz” giapa intro fark rie edusi de atre un bia, daca ‘mortula fost birba, sau de catre © feta, dact mortul e femei’ in acelasiregistru merit a fi ew nnoscut si abiceiul ,Caratul apet dle pomani’, prezeniat pe larg de antorit monograte Om al obstin apropiat de