INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

- OPȚIUNI -
 STRATEGII CU OPŢIUNI

STRADDLE STRANGLE

Opțiunile au același PE Opțiunile au PE diferit

PE call = PE put PE put < PE call

 PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - Σprime
CUMPĂRARE STRADDLE (long straddle)
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + Σprime
PE = preţ de exercitare

- Previziune operator: volatilitate ridicată curs

(scădere sub PRput sau creștere peste PRcall)
+ PE +
PRput PRcall

CURS - Câștig operator: important dar limitat (la scăderea

cursului) sau teoretic nelimitat (la creșterea cursului)
Exercitare - - Exercitare
LONG PUT LONG CALL

- Pierdere operator: limitată

(maxim suma primelor plătite)
abandon
-

CURS < PE → operatorul cumpărător de PUT → Rezultat = (+PE-Σprime–CURS) = vinde titluri la PE, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea cumpăra
titlurile
CURS > PE → operatorul este cumpărător de CALL → Rezultat = (-PE-Σprime+CURS) = cumpără titluri la PE, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea vinde
titlurile
CURS = PE→ abandon strategie → pierdere maximă (Σprime plătite)
 PE call = PE put = 120
EXEMPLU: CUMPĂRARE 3 STRADDLE (long straddle)
Prima call = 6, Prima put = 5
a) Curs = 106; b) Curs = 125; c) Curs = 120

+ PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - Σprime

PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + Σprime

PR put = 120 – (6+5) = 109

+ C=120 + PR call = 120 + (6+5) = 131
C=106 PRput PE=120 C=125 PRcall
109 131 CURS
- - CURS < PE → LONG PUT → Rezultat = (+PE-Σprime–CURS)
Exercitare Exercitare
LONG PUT LONG CALL CURS > PE → LONG CALL → Rezultat = (-PE-Σprime+CURS)
CURS = PE→ abandon strategie

abandon
-

a) CURS = 106 < PE → exercitare LONG PUT cu câștig → Rezultat = (+PE-Σprime–CURS) = (+120-11-106)*3 optiuni*100 titluri = 3*3*100 = +900

b) CURS = 125 > PE → exercitare LONG CALL cu pierdere → Rezultat = (-PE-Σprime+CURS) = (-120-11+125)*3 optiuni*100 titluri = -6*3*100 = -1.800

c) CURS = 120 = PE→ abandon strategie → pierdere maximă = Σprime plătite = -11*3 optiuni*100 titluri = -3.300
 VÂNZARE STRADDLE (short straddle) PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - Σprime
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + Σprime
PE = preţ de exercitare

abandon

+ - Previziune operator: volatilitate scăzută curs

(între pragurile de rentabilitate, în jurul PE)
Exercitare Exercitare
SHORT PUT SHORT CALL
- Câștig operator: limitat (maxim suma primelor încasate)
PRput
+ + PRcall

PE CURS
- - - Pierdere operator: important dar limitat (la scăderea
cursului) sau teoretic nelimitat (la creșterea cursului)

CURS < PE → operatorul este vânzător de PUT → Rezultat = (-PE+Σprime+CURS) = cumpără titluri la PE, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea
vinde titlurile
CURS > PE → operatorul este vânzător de CALL → Rezultat = (+PE +Σprime-CURS) = vinde titluri la PE, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea
cumpăra titlurile
CURS = PE→ abandon strategie → câştig maxim (Σprime încasate)
EXEMPLU: VÂNZARE 2 STRADDLE (short straddle) PE call = PE put = 16
Prima call = 2, Prima put = 3
a) Curs = 13; b) Curs = 27; c) Curs = 16

abandon
PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - Σprime
+ PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + Σprime

PR put = 16 – (2+3) = 11
Exercitare Exercitare
SHORT PUT SHORT CALL PR call = 16 + (2+3) = 21
+ +
Prput PE=16 Prcall
11 C=13 C=16 21 C=27 CURS < PE → SHORT PUT → Rezultat = (-PE+Σprime+CURS)
CURS
- - CURS > PE → SHORT CALL → Rezultat = (+PE +Σprime-CURS)
CURS = PE→ abandon strategie

a) CURS = 13 < PE → exercitare SHORT PUT cu câștig → Rezultat = (-PE+Σprime+CURS) = (-16+5+13)*2 optiuni*100 titluri = 2*2*100 = +400

b) CURS = 27 > PE → exercitare SHORT CALL cu pierdere → Rezultat = (+PE +Σprime-CURS) = (+16+5-27)*2 optiuni*100 titluri = -6*2*100 = -1.200

c) CURS = 16 = PE→ abandon strategie → câştig maxim = Σprime încasate = 5*2 optiuni*100 titluri = +1.000
 CUMPĂRARE STRANGLE (long strangle) PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - Σprime
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + Σprime
PE = preț de exercitare

+
- Previziune operator: volatilitate ridicată curs
(scădere sub PRput sau creștere peste PRcall)

+ PE put PE call +
- Câștig operator: important dar limitat (la scăderea
PRput - - PRcall CURS cursului) sau teoretic nelimitat (la creșterea cursului)
Exercitare - - Exercitare
LONG PUT LONG CALL
abandon
- Pierdere operator: limitată
(maxim suma primelor plătite)

CURS < PE put → operatorul cumpărător de PUT → Rezultat = (+PEput-Σprime-CURS) = vinde titluri la PE put, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la
care ar putea cumpăra titlurile
CURS > PE call → operatorul este cumpărător de CALL → Rezultat = (-PEcall-Σprime+CURS) = cumpără titluri la PE call, plăteşte primele şi compară cu cursul de
piaţă la care ar putea vinde titlurile

PE put < CURS < PE call → abandon strategie → pierdere maximă (Σprime plătite)
EXEMPLU: CUMPĂRARE 5 STRANGLE (long strangle) PE put = 26, prima put = 3
PE call = 32, prima call = 3
a) Curs = 18; b) Curs = 35; c) Curs = 30

+
PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - Σprime
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + Σprime
+ +
PEput PEcall PR put = 26 – (3+3) = 20
C=18 26 C=30 32 C=35
PRput PRcall PR call = 32 + (3+3) = 38
20 38 CURS
Exercitare - - - - Exercitare
LONG PUT LONG CALL CURS < PE put → LONG PUT → Rezultat = (+PEput-Σprime-CURS)
abandon
CURS > PE call → LONG CALL → Rezultat = (-PEcall-Σprime+CURS)
PE put < CURS < PE call → abandon strategie

a) CURS = 18 < PEput → exercitare LONG PUT cu câștig → Rezultat = (+PEput-Σprime-CURS) = (+26-6-18)*5 optiuni*100 titluri = 2*5*100 = +1.000

b) CURS = 35 > PEcall → exercitare LONG CALL cu pierdere → Rezultat = (-PEcall-Σprime+CURS) = (-32-6+35)*5 optiuni*100 titluri = -3*5*100 = -1.500

c) PEput < CURS = 30 < PEcall → abandon strategie → pierdere maximă = Σprime plătite = -6*5 optiuni*100 titluri = -3.000
 VÂNZARE STRANGLE (short strangle) PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - Σprime
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + Σprime
PE = preț de exercitare

+
- Previziune operator: volatilitate scăzută curs
abandon (între pragurile de rentabilitate, în jurul PE)

PR put
+ + + + PR call
- Câștig operator: limitat (maxim suma primelor încasate)
PE put PE call CURS
- -
- Pierdere operator: important dar limitat (la scăderea
cursului) sau teoretic nelimitat (la creșterea cursului)

Exercitare Exercitare
SHORT PUT SHORT CALL
-

CURS < PE put → operatorul vînzător de PUT → Rezultat = (-PEput+ Σprime+CURS) = cumpără titluri la PE put, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea
vinde titlurile
CURS > PE call → operatorul este vânzător de CALL → Rezultat = (+PEcall+ Σprime-CURS) = vinde titluri la PE call, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar
putea cumpăra titlurile

PE put < CURS < PE call → abandon strategie → profit maxim (Σprime încasate)
 PE put = 114, prima put = 7
EXEMPLU: VÂNZARE 4 STRANGLE (short strangle)
PE call = 143, prima call = 6
a) Curs = 108; b) Curs = 159; c) Curs = 119

+
PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - Σprime
PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + Σprime
abandon
+ +
PRput PEput + + PEcall PRcall PR put = 114 – (7+6) = 101
101 114 143 156
PR call = 143 + (7+6) = 156
C=108 C=119 C=159 CURS
- -
CURS < PE put → SHORT PUT → Rezultat = (-PEput+ Σprime+CURS)
CURS > PE call → SHORT CALL → Rezultat = (+PEcall+ Σprime-CURS)
PE put < CURS < PE call → abandon strategie
Exercitare Exercitare
SHORT PUT SHORT CALL
-

a) CURS = 108 < PE put → exercitare SHORT PUT cu câștig → Rezultat = (-PEput+ Σprime+CURS) = (-114+13+108)*4 optiuni*100 titluri = +7*4*100 = +2.800

b) CURS = 159 > PE call → exercitare SHORT CALL cu pierdere→ Rezultat = (+PEcall+ Σprime-CURS) = (+143+13-159)*4 optiuni*100 titluri = -3*4*100 = -1.200

c) PE put < CURS = 119 < PE call → abandon strategie → profit maxim = Σprime încasate = 13*4 optiuni*100 titluri = +5.200
 INSTRUMENTE
FINANCIARE SINTETICE
- INDICI BURSIERI
 INDICII BURSIERI

BAROMETRU AL Activ sintetic ce reflectă evoluţia generală a cursului pe o piaţă

PIEŢEI bursieră sau într-o anumită zonă

Exprimarea tendinţei pe o Instrument de acoperire a

anumită piaţă bursieră riscurilor

Măsurarea performanţelor Măsurarea schimbărilor pe

portofoliilor
SCOPUL CALCULĂRII I.B. termen scurt la nivelul
pieţei bursiere

Suport în contractele derivate

(futures şi options)
Adoptarea deciziilor de
structurare a portofoliilor
SCURT ISTORIC AL INDICILOR BURSIERI

sunt produse sintetice ce exprimă evoluția cursului bursier pe o anumită piață, într-o regiune
geografică sau la nivel mondial

reprezintă barometre ale pieței

inițial, au fost construiți doar pentru a reflecta evoluția cursului acțiunilor

primul indice bursier a fost construit în 1896 la Bursa din New York (Dow Jones Industrial
Average - DJIA), având în structură 30 de acțiuni din ramura industriei

GENERAȚII DE INDICI BURSIERI

Generația a I-a = indici în structura cărora se includ valori mobiliare din același domeniu de
activitate, de regulă din ramura industriei.
Ex: DJIA, FTSE 30 (Financial Times Stock Excenge 30), Nikkei (de pe piața japoneză) etc.

Generația a II-a (indici compoziți) = indici ce includ valori mobiliare din diverse sectoare de
activitate.
Ex: NYSE (pe piața americană), FTSE 100 (pe piața Londrei), TOPIX (pe piața japoneză), CAC-40
(pe piața franceză) etc.
 DIVERSIFICAREA INDICILOR BURSIERI

Inițial, indicii au fost construiți numai pentru acțiuni

În prezent, urmăresc evoluția cursului și a altor instrumente financiare: obligațiuni,

titluri emise de fondurile de investiții, alte instrumente financiare

Au evoluat în ceea ce privește relevanța, de la o singură piață de capital, la o zonă

geografică și la piața financiară internațională

Au apărut indici mondiali și indici caracteristici anumitor zone

 - IB pe acţiuni
- IB pe obligaţiuni

- IB naţionali - IB pe fonduri mutuale

- IB zonali - IB pe alte instrumente financiare - IB sectoriali

- IB internaţionali - IB generali
Instrumentul financiar de bază

Zona de referinţă Grad de acoperire

CLASIFICAREA I.B.

Instituţia emitentă
Mod de calcul

Intervalul de calcul
- IB oficiali
- IB din generaţia I
- IB ai publicaţiilor financiare
- IB din generaţia a II-a
- IB combinați
- IB calculaţi în timp real
- IB calculaţi de intermediarii
- IB calculaţi la anumite intervale financiari
de timp
 PRINCIPII DE CONSTRUCȚIE

- reflectarea permanentă a realității prin metodele de calcul

- grad relativ accesibil de complexitate al calculării valorii indicilor

- disponibilitatea datelor utilizate la calcul

- surse autorizate a datelor utilizate la calcul

- asigurarea continuității și comparabilității calculelor

- stabilitatea surselor de date și a metodelor de calcul

- satisfacerea nevoii de informații existentă pe piața bursieră respectivă

 CERINŢE PENTRU ALCĂTUIREA I.B. DIN
GENERAŢIA a II-a

Selectarea Alegerea datei de Ponderarea valorilor

eşantionului de firme referinţă și a datei de mobiliare incluse în
incluse în structura start structura I.B.
I.B.

Modalitate de exprimare: număr de puncte de indice

 CONSTRUCȚIA INDICILOR BURSIERI

Selectarea valorilor mobiliare ce alcătuiesc coșul indicelui:

- grad ridicat de capitalizare bursieră, lichiditate, dispersie
- reflectarea evoluţiei generale a pieţei/sectorului de activitate
- cotarea valorilor mobiliare prin sistemul bursei informatizate
- replicarea structurii cotei bursei
- reprezentativitate la nivelul pieţei

Data de referință = data la care indicele este egalat cu numărul de puncte inițial
Numărul inițial de puncte poate fi: 100, 1.000, 10.000 puncte de indice.

Data de start = data de la care indicele începe să fie cotat

De la această dată se măsoară evoluția cursului valorilor mobiliare din coșul indicelui, fiind calculat
nivelul indicelui în timp real, exprimat în puncte de indice.
 CONSTRUCȚIA INDICILOR BURSIERI

Atribuirea unei anumite importanțe valorilor mobiliare din coșul indicelui prin:
- pondere egală pentru toate titlurile din coșul indicelui
- pondere cu capitalizare bursieră
- ponderare pe baza altor criterii (exemplu: lichiditate, dispersie, evoluție preț etc.)

Nivelul indicilor se publică în timp real.

Orice modificare a cursului valorilor mobiliare din coșul indicelui generează o altă mărime a indicelui
(un alt număr de puncte de indice).
RELAȚIA GENERALĂ de CALCUL A INDICELUI BURSIER
 CALCULUL GENERAL al INDICELUI BURSIER

Calculul oricărui indice bursier se bazează pe un algoritm care reprezintă proprietatea bursei sau a
firmei de brokeraj care lansează indicele

Indicele este o medie ponderată a prețurilor valorilor mobiliare din coșul indicelui cu cantitățile
tranzacționate, la un moment dat față de momentul anterior

Pentru exprimarea în număr de puncte de indice, media ponderată se multiplică cu numărul de

puncte stabilit la data de referință (100, 1.000, 10.000 puncte etc.)

Rezultatul este corectat cu unul sau mai mulți factori de influență (factor de reprezentare, de free-
float, de corecție etc.)

Calculul indicilor de generația a II-a presupune ponderarea mediei cursurilor valorilor mobiliare din
coșul indicelui cu ajutorul unor factori de influență specifici fiecărui indice

Metodologia de calcul trebuie adaptată oricăror situații noi care se referă la evenimente corporative
ce au loc în activitatea emitenților, precum și la relevanța indicelui.
Trebuie luați în considerare factori precum: capitalizare bursieră, lichiditate, dispersia valorilor
mobiliare în rândul investitorilor etc.
 FACTORI DE INFLUENȚĂ

Cel mai frecvent utilizați:

• Factorul de reprezentare
• Factorul de free-float
• Factorul de lichiditate
• Factorul de corecție

În relația de calcul a unui indice se includ unul sau mai mulți factori de influență pentru a se asigura o
relevanță cât mai mare a indicelui.

Factorul de reprezentare
- Scop = determinarea importanței fiecărui emitent în structura indicelui
- În coșul indicelui se includ valorile mobiliare ale emitenților cu cea mai mare capitalizare bursieră
- Capitalizarea bursieră = prețul valorilor mobiliare * cantitatea tranzacționată la un moment dat
- Factorul de reprezentare are o limită maximă (x%) pentru fiecare indice
- Ponderea fiecărui emitent nu trebuie să nu depășească x% din totalul capitalizării tuturor
emitenților din coșul indicelui
- La modificarea coșului indicelui se atribuie noi ponderi
 FACTORI DE INFLUENȚĂ

Factorul de free-float
(free-float = numărul de acțiuni emise și aflate în circulație disponibile pentru tranzacționare de către
public)
- Scop = contracararea posibilității ca emitenții cu capitalizare mare, dar cu free-float redus, să exercite o
influență prea mare în indice
- Nivelul factorului se revizuiește trimestrial pentru a cunoaște cât mai corect dispersia acțiunilor în rândul
publicului investitor, respectiv numărul de acțiuni disponibile la tranzacționare

Determinare free-float
Utilizarea factorului de free-float se bazează pe determinarea numărului de acțiuni disponibile
pentru tranzacționare
Din numărul total de acțiuni emise de o societate se scad:
• Acțiunile din trezoreria emitentului (răscumpărate de emitent)
• Acțiunile deținute de stat și alte agenții guvernamentale
• Acțiunile investitorilor strategici
• Deținerile acționarilor majoritari, deținerile de cel puțin 5% ale altor categorii de investitori
• Deținerile de cel puțin 30% ale societăților de asigurare, fondurilor de pensii și fondurilor de
investiții
 CONCEPTUL DE LICHIDITATE

Lichiditatea = capacitatea de a transforma în bani un activ financiar, într-un timp cât mai scurt și
fără pierderi

Lichiditatea + Riscul + Randamentul = triunghiul de aur al investiției pe piața de capital

Riscul de lichiditate = unul dintre cele mai importante riscuri financiare

Riscul de lichiditate poate fi prevenit prin diversificarea investiției în active financiare.
Indicii bursieri sunt construiți pe un coș de active financiare, deci prezintă diversificare.

Lichiditatea reprezintă, atât o caracteristică a pieței de capital, cât și o cerință a oricărei investiții

Lichiditatea este un criteriu principal de selecție a emitenților care intră în coșul unui indice
 CONCEPTUL DE LICHIDITATE

Lichiditatea se exprimă cu ajutorul unor indicatori: volumul tranzacțiilor, mărimea spread-ului,

media dintre prețul cererii și al ofertei

În cazul instrumentelor derivate, lichiditatea se măsoară și cu luarea în considerare a

caracteristicilor pieței de tranzacționare și ale activului suport

Ușurința cu care activul suport poate fi transformat în bani oferă informații cu privire la lichiditatea
instrumentului derivat

Factorul de lichiditate = se determină plecând de la coeficientul de lichiditate calculat pentru fiecare

simbol din coșul indicelui

Pentru determinarea factorului de lichiditate, societățile din coșul indicelui sunt ierarhizate după
valorile coeficientului de lichiditate, în ordinea descrescătoare a acestor valori
 FACTORUL DE CORECȚIE

Este inclus în algoritmul de determinare a indicilor bursieri în cazul ajustărilor operaționale

generate de:
- splitarea/consolidarea valorii nominale a acțiunilor unei societăți din coșul indicelui
- distribuirea de dividende prin acordarea de acțiuni gratuite
- acordarea dreptului de a subscrie la acțiuni noi la un preț inferior prețului de piață

Scop = eliminarea influențelor artificiale asupra valorii indicelui datorate evenimentelor corporative

Concluzie = indicii bursieri sunt revizuiți periodic (trimestrial) de către Comitetul Indicilor care
funcționează în cadrul fiecărei burse de valori mobiliare

Revizuirea echivalează cu ajustările periodice generate de:

- evenimente corporative în viața oricărei societăți din coșul indicelui (majorări de capital, splitări,
consolidări, distribuire de dividende sub formă de noi acțiuni etc.)
- modificarea compoziției indicelui, ca urmare a includerii/excluderii unei societăți din coșul
indicelui
- evoluții semnificative ale prețului acțiunilor din compoziția indicelui