PARTEA I

CAPITOLUL 2

SOCIETATI COMERCIALE. CAUTAREA UNUI LOC DE MUNCA

1. Notiuni introductive
Legislatia romana nu defineste societatea comerciala. Cea mai apropiata acceptiune se afla in codul
civil, care arata ca „societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa
puna ceva in comun, in scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva”.
Rezulta ca societatea trebuie sa intruneasca cumulativ trei componente: incheierea unui contract;
constituirea unui fond comun; scopul asociatilor de a realiza castiguri si de a le imparti.
Aceste trasaturi specifice societatii civile sunt foarte asemanatoare cu cele ale societatii comerciale.
Trebuie mentionat ca, societatea comerciala cu caracter asociativ si fundativ, dobandesc personalitate
juridica urmare a operatiunii de inregistrare, numai ca, in timp ce societatea comerciala devine
persoana juridica in momentul obtinerii certificatului de inregistrare la Biroul Unic al
Registrului Comertului, asociatia si fundatia dobandesc personalitate juridica prin inscrierea in
Registrul asociatiilor si fundatiilor aflate pe langa judecatoriile teritoriale competente.
Societatea comerciala are ca scop obtinerea de profit, in timp ce asociatia si fundatia sunt entitati fara
scop patrimonial ( non – profit ).
Asociatia se constituie din trei sau mai multe persoane care convin sa puna in comun o contributie
materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general,
comunitar sau personal nepatrimonial.
Fundatia se infiinteaza de una sau mai multe persoane, pe baza unui act juridic, afectand un patrimoniu
in vederea realizarii unui interes general sau comunitar.
Cat priveste societatea comerciala, aceasta poate fi definita ca o grupare de persoane care se constituie
pe baza unui contract de societate, in care asociatii convin sa puna bunuri in comun, in vederea
obtinerii si impartirii beneficiilor realizate.
Contractul de societate.
Principala conditie pentru incheierea contractului o constituie vointa membrilor asociati.
Consimtamantul asociatilor trebuie sa fie liber si neviciat. O alta conditie pentru incheierea
contractului o constituie capacitatea partilor care se exprima prin aptitudinea juridica a acestora de a
contracta. Persoanele care nu au capacitatea de a contracta sunt minorii si interzisii. Obiectul si cauza
contractului trebuie sa fie licite.

2. Clasificarea si formele societatilor comerciale

Societatile comerciale se clasifica in:
Dupa numarul de asociati :
- unipersonale ( S.R.L. unipersonal );
- pluripersonale ( S.A.).
Dupa calitatea care prevaleaza capitalul
- societati de persoane ( societ. in nume colectiv sau in comandita simpla )
- societati de capitaluri ( societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni )
Dupa intinderea raspunderii :
- societati cu raspundere limitata ( S.A. , S.R.L. si societatea in comandita pe actiuni )
- societati cu raspundere nelimitata (societati in nume colectiv si societati in comandita simpla).
Dupa structura capitalului social :
- societati in care capitalul este fractionat in parti sociale (S.R.L.)
- societati in care capitalul este fractionat in parti de interes ( societati in nume colectiv si societati in
comandita simpla)
- societati in care capitalul se divide in actiuni ( societati pe actiuni si societati in comandita pe actiuni)
Dupa titularul capitalului social (statul sau persoane particulare):
- societati cu capital intergral de stat (companiile nationale miniere ,carbune,sare)
- societ ati cu capital intergal privat ;
- societati cu capital mixt ,de stat si privat ( Termoelectrica , Radet )
Dupa modul cum se emit sau nu titluri de valoare (actiuni , obligatiuni):
- societati care emit titluri de valoare (societati pe actiuni si in comandita pe actiuni)
- societati care nu emit titluri de valoare ( S.R.L. , societ ati in nume colectiv si societati in comandita
simpla ).
Societati de persoane
Se caracterizeaza prin numar redus de membrii. Raspunderea asociatilor este nelimitata, indiferent de
contributia fiecarui asociat la constituirea societatii. Nu este admisa emiterea de actiuni sau obligatiuni.
Capitalul social se imparte in parti de interes. Daca in contract nu se prevede altfel, toti asociatii
pot sa administreze. Se admit bunuri in natura si creante.
Societatile de persoane – avand la baza infiintarii increderea intre asociati – pot fi :
Societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla.
Societatea in nume colectiv nr.membrilor este de minim 2. Ele au caracter inchis fiiund constituie de
regula in familie sau intre persoane ale caror relatii se bazeaza pe incredere.
Un asociat nu poate fi inlocuit prin cedarea tuturor partilor sociale decat cu acordul tuturor asociatilor.
Aportul la capital poate fi in numerar sau in natura el fiind divizat in parti sociale numite parti de
interese care sunt reprezentate prin titluri negociabile.Raspunderea asociatilor este solidara ( creditorii
pot urmari oricare dintre asociati pentru recuperarea creantelor ) si nelimitata( fiecare asociat raspunde
inclusiv cu bunurile proprii acesta fiind obligat ca la constituirea societatii sa declare averea proprie).
Conducerea acestei societati revine Aunarii Generale care adopta hotarari cu unanimitate de voturi iar
administrarea si reprezentarea se face de catre unui sau doi administratori care sunt asociati sau terte
persoane. Controlul se exercita de asociati prin desemnarea unuia sau mai multor cenzori. Dizolvarea
acestei societati se produce pentru cauzele generale comune tuturor formelor de societati comerciale
dar si pentru unele cauze specifice: moartea, incapacitatea, retragerea, falimentul, retragerea sau
excluderea unui asociat ramanand un singur asociat.
Societatea in comandita simpla. – are trasaturi comune cu societatea in nume colectiv insa in acest caz
exista doua tipuri de asociati: comanditati si comanditari.
Asociatii comanditati administraza societatea iar cei comanditari o finanteaza fara a participa direct la
administrarea ei. Societatea este legal constituita daca in denumirea sa cuprinde cel putin numele unuia
dintre asociatii comanditati si daca are cel putin unul din cele doua categorii de asociati. Societatea isi
inceteaza existenta daca intervine decesul, disparitia, punerea sub interdictie a unui asociat iar in
contract nu exista clauza de continuare cu mostenitorii.
Excluderea sau retragerea asociatilor comanditati duce la dizolvarea societatii.
Societati de capitaluri. - acorda importanta capitalului adus de asociati-actionari si pot fi : societati pe
actiuni; in comandita pe actiuni.
Societatea pe actiuni se caracterizeaza printr-un numar mai mare de actionari. Capitalul minim este
precizat prin lege, iar numarul minim de actionari este cinci. Capitalul social este impartit in
actiuni. Asociatii raspund in limita aportului la capitalul social. Aportul poate fi in numerar si bunuri in
natura. Controlul societatii revine cenzorilor.
Societatea in comandita pe actiuni – presupune impartirea actionarilor in : comanditati si comanditari.
Comanditatii raspund solidar si nelimitat pentru debitele societatii in timp ce comanditarii au o
raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. Celelalte trasaturi specifice societatii pe
actiuni se regasesc si in acest caz.
Societatea cu raspundere limitata. Reprezinta o forma intermediara intre societatile de persoane si cele
de capitaluri. Capitalul este divizat in parti sociale. Nu emite actiuni sau obligatiuni. Capitalul minim
este stabilit prin lege. Administrarea societatii poate fi facuta de asociati sau terti. Se admit aporturi in
natura si in numerar. Gestiunea este controlata de asociati, iar daca se depaseste 15, vor fi numiti
cenzori. Scaderea capitalului sub limita legala atrage dizolvarea societatii.
La societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, actul constitutiv imbraca forma unui act juridic
unilateral. El reprezinta adunarea generala,iar cand aportul se face in bunuri mobile sau imobile,
evaluarea lor se face de catre expert. Asociatul unic este si administrator. El raspunde solidar si
nelimitat.

3. Constituirea societatilor comerciale

Pentru constituirea unei societati comercilae administartorul/administartorii trebuie sa mearga la Biroul
Unic din cadrul Camerelor de Comert si Industrie unde se va depune cererea tip insotita de documente
care dovedesc varsamintele efectuate si dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse ca aport.
Biroul Unic are obligatia de : a redacta actul constitutiv ( nu este obligatorie forma autentica, se admite
si inscrisul sub semnatura privata, dar cu data certa ); rezerva firma; obtine declaratia pe propria
raspundere a administratorilor, fondatorilor si cenzorilor ca indeplinesc conditiile legale; obtine
incheierea judecatorului delegat; obtine codul unic de inregistrare; comunica incheierea Directiei
generale a finantelor publice; publica in Monitorul Oficial, simplificat, incheierea si actul constitutiv;
obtine avizele care se vor alatura certificatului unic de inregistrare.
Certificatul unic atesta personalitatea juridica a societatii.
Actul constitutiv poate fi numai contract ( societate in nume colectiv si comandita simpla ); contract si
statut ( societate pe actiuni si comandita pe actiuni si cu raspundere limitata ); numai statut ( societate
cu raspundere limitata unipersonala ).
Contractul si statutul pot fi incheiate sub forma inscrisului unic denumit act constitutiv. Semnarea
actului constitutiv se face de fondatori. El cuprinde in principiu: denumirea, sediul, firma, capitalul
varsat, valoarea bunurilor aduse, administratorii, durata, modul de dizolvare si lichidare.
Aportul poate fi in numerar, in natura, in industrie.
Aportul in numerar are ca obiect o suma de bani.
Aportul in natura are ca obiect bunuri imobile ( cladiri, instalatii etc. ); bunuri mobile corporale (
materiale, marfuri etc. ) sau incorporale (creante, fond de comert etc.). Aportul consta in transmiterea
catre societate a dreptului de proprietate asupra bunurilor ori a dreptului de folosinta. Bunul devine
proprietatea societatii din momentul inmatricularii ei in Registrul Comertului ( Legea nr. 31/1990 ).
Aportul in natura trebuie evaluat in bani.
Aportul in creante se considera liberat dupa ce societatea a obtinut suma de bani respectiva.
Aportul in industrie consta in munca promisa de asociat in societate potrivit competentei si calificarii
sale. Aportul in munca trebuie evaluat si inscris in actul constitutiv.
Capitalul social este expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea
societatii. El are semnificatie contabila si juridica. Semnificatia contabila - in bilant apare la pasiv, iar
la dizolvarea societatii se restituie. Bunurile efective care constituie aporturi figureaza in activul
bilantului, deoarece ele apartin societatii. Semnificatia juridica – capitalul social constituie gajul
general al creditorilor societatii. El este fix pe toata durata societatii, putand fi modificat ( marit sau
micsorat ) numai in conditiile legii.
Capitalul social nu poate fi folosit pentru plata dividendelor. El trebuie sa fie real. Capitalul social se
divide in fractiuni, dupa forma juridica a societatii: parti de interes ( societatea in nume colectiv si
societatea in comandita simpla ); parti sociale ( societatea cu raspundere limitata ); actiuni ( societatea
pe actiuni sau in comandita pe actiuni ).
Patrimoniul societatii il constituie totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand
societatii. Patrimoniul societatii constituit din activul social si pasivul social este evidentiat in bilantul
societatii.
Activul social cuprinde bunurile constituite ca aport in societate, precum si cele dobandite in cursul
activitatii societatii. Pasivul social cuprinde obligatiile societatii, indiferent de natura lor.
Beneficiile. Orice societate urmareste obtinerea de beneficii. Cotaparte ce se plateste fiecaruia dintre
asociati poarta numele de dividend.
Intrucat o societate comerciala poate inregistra pierderi, asociatii trebuie sa participe si la pierderi.
Dividendele se impart proportional cu cota de participare la capitalul social. Ele se distribuie numai
daca sunt beneficii reale. Legea interzice ca un asociat sa perceapa toate castigurile si sa fie scutit de a
participa la pierderi ( clauza leonina ).
Filiale si sucursale. Priveste extinderea societatii in alte localitati sau in aceeasi localitate.
Filiala este o societate comerciala cu personalitate juridica. Ea participa la raporturile juridice in nume
propriu, dobandeste drepturi si isi asuma obligatii. Filiala se constituie intr-o forma de societate
cunoscuta.
Sucursala nu are personalitate juridica. Este dotata de societate cu fonduri pentru realizarea obiectului
ei de activitate. Ea nu poate participa in nume propriu la circuitul juridic. Sucursala se inregistreaza
inainte de inceperea activitatii ei, la Biroul Unic din judetul in care va functiona.
4. Functionarea societatilor comerciale
Functionarea societatilor comerciale presupune existenta unor organe alese , stabilite prin actul
constitutiv: de conducere (adunarea generala ) , de executie (administratorii) si de control a gestiunii
(cenzorii).
Adunarea generala – asigura conducerea societatii si decide in problemele normale si deosebite ale
acesteia. Astfel deosebim adunari ordinare si extraordinare ori adunari constitutive in cazul
constituirii de societati pe actiuni prin subscriptie publica.
Convocarea adunarilor generale se face de catre administrator prin scrisoare recomandata, prin afise la
sediul societatii, la cererea actionarilor, la cererea instantei de judecata.
In cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni este necesar ca , la prima
convocare sa participe actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social. Daca nu se
realizeaza aceasta majoritate adunarea se va intruni la o a doua convocare cand poate delibera
indiferent de prezenta actionarilor.
La S.R.L. insa , adunarea adopta hotarari cu votul majoritatii absolute a asociatilor ( jumatate +1
dintre asociati) cu conditia ca ei sa reprezinte jumatate +1 din totalul partilor sociale ( daca actul
constitutiv nu prevede altfel).
Administrarea societatii. - Hotararile Adunarii generale sunt duse la indeplinire de organele sale de
executie. O societate comerciala indiferent de forma sa juridica poate fi administrata de unul sau mai
multi administratori. La societatea in nume colectiv administratorii pot fi din randul asociatilor. La
societatea in comandita simpla administrarea se incredinteaza unuia sau mai multor asociati
comanditati. In cazul societatii pe actiuni administrarea se realizeaza de unul sau mai multi
administratori (consiliu de administratie) care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de
directie compus din membrii alesi dintre administratori. In acest caz presedintele consiliului de
administratie este si director general si conduce comitetul de directie. Consiliul de administratie poate
angaja directori executivi care sunt functionari ai societatii dar nu fac parte din consiliu sau comitet. In
societatea cu raspundere limitata administrarea este incredintata unuia sau mai multor administratori
care pot fi asociati sau terti.
C e n z o r i i – in cadrul societatilor comerciale activitatea de control este atribuita cenzorilor , sens in
care in actul constitutiv trebuie sa se prevada numarul acestora. In societatea pe actiuni sunt numiti 3
cenzori si tot atatia supleanti. In toate situatiile numarul cenzorilor va fi impar. In cazul S.R.L.numirea
cenzorilor este obligatorie in momentul in care numarul membrilor asociati este mai mare de 15.
5. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale
Dizolvarea reprezinta incetarea personalitatii juridice a societatii pentru care se executa o serie de
operatiuni privind lichidarea patrimoniului acesteia. Dizolvarea are loc: pe baza hotararii asociatilor;
prin hotarare judecatoreasca; expirarea duratei de functiune a societatii. Exista si situatii deosebite si
anume: reducerea numarului de asociati sub limita minima; pierderea unei jumatati din capitalul social
sau reducerea lui sub minimul legal. Efectele dizolvarii sunt: deschiderea procedurii de lichidare;
interzicerea oricaror operatiuni comerciale noi; in cazul fuziunii si dizolvarii, dizolvarea se realizeaza
fara lichidare; incetarea existentei din momentul radierii din Registrul de la Biroul Unic al Camerei de
Comert si Industrie.
Lichidarea societatii comerciale se realizeaza cu ajutorul lichidatorilor care prin operatiunile efectuate
se finalizeaza incetarea persoanei juridice a societatii. Principiile lichidarii sunt: se mentine
personalitatea juridica a societatii pentru nevoile lichidarii; lichidarea se face in interesul asociatilor;
lichidarea este obligatorie. Activitatea lichidatorilor consta in: hotararea privind numirea lichidatorilor
de catre Adunarea generala sau instanta de judecata se depune la Biroul Unic pentru Publicare;
administratorii continua activitatea pana la preluarea functiei de catre lichidatori; administratorii si
lichidatorii au aceeasi raspundere; lichidatorii fac bilantul dupa inventarierea bunurilor; lichidarea
activului ( vinderea bunurilor si incasarea creantelor ) si a pasivului ( plata datoriilor catre creditori ),
apoi se trece la repartizarea activului net intre asociati; lichidatorii isi desfasoara activitatea sub
controlul cenzorilor; lichidarea se face in cel mult 3 ani de la dizolvare; la sfarsitul lichidarii,
lichidatorii solicita radierea societatii din registrul Biroului Unic.
Insolventa (incapacitatea de plata) intervine atunci cand debitorul nu are lichiditatile (sume de bani)
necesare pentru plata creantelor certe (nu sunt contestate) lichide (constau in bani) si exigibile
(ajunse la scadenta ) de mai mult de 30 de zile. Insolventa este iminenta atunci cand se constata ca
debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile cu fondurile disponibile pe care le are .
Procedura reorganizarii judiciare . Debitorul si creditorii acceptati de lege vor putea propune un plan in
care sa se prevada reorganizarea si continuarea activitatii debitorului sau lichidarea averii acestuia.
Planul va fi supus aprobarii judecatorului sindic.
De asemenea, in sedinta, creditorii vor vota planul de reorganizare si planul de lichidare a unor bunuri
din averea debitorului. In cazul in care debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau
oricare dintre creditori poate cere, in scris, judecatorului sindic sa aprobe inceperea procedurii
falimentului.
Falimentul. Cazurile in care tribunalul poate dispune declansarea procedurii falimentului sunt: daca
planul de reorganizare nu este confirmat; judecatorul sindic poate dispune argumentat ca reorganizarea
sa inceteze si sa se treaca la lichidarea debitorului; in cazul cand debitorul nu se conformeaza planului,
judecatorul sindic, debitorul sau oricare dintre creditori poate cere declansarea procedurii falimentului.
6. Cautarea unui loc de munca
Sistemul economic de piata
Economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care
cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si
organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este
orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele:
- Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui
pluralism al formelor de proprietate;
- Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru
cine;
- Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii
economici pe piata;
- Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la
informatiile (realitatile) pietei;
- Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea
propriilor interese sau maximizarea satisfactiei;
- Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata
si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
Proprietatea
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale,
spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme
extrem de variate. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
- proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane fizice sau juridice (firme de toate
genurile). Ea poate fi proprietate individuala sau asociativa;
- proprietatea publica, apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;
- proprietatea mixta, care apartine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei
publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de
proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.
Libera initiativa
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa
cum considera fiecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-
si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti.
Libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a
dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange
actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil
bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc.
Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si
cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea
respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri,
si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau
o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata
abrevierea CV.
Iata cateva dintre cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV care
va poate facilita pregatirea demersului fiecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei fiecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii
noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei
grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;
4. Nu exista retete-miracol pentru un CV. A gasi o slujba buna este rezultanta a 70% investitie
personala (si) de energie si a numai 30% transpunere în practica a unor metode de cercetare si
cunostinte de specialitate …;
5. … Si, totusi, exista doua retete-miracol: cantitatea de munca investita si cadrul mental al reusitei de
care dispune fiecare dintre noi.
Cele noua reguli de aur ale unui CV castigator
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa fie concis. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini,
este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. Un CV care arata ca o fisa
personala ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa
“supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post.
In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a firmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si)
intalnit. Sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe
“du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul
“arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru firma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni.
Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag
atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va
trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul
CV-ului. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin
hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen
de candidat nu are nimic particular si/sau special. De asemenea, nu apelati la formulari de genul:
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan
(adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist
si chiar egoist de care dispuneti.
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa fie tonic si fortifiant. Aparand in fata cititorului, doar ca o
simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru fiecare dintre noi, un
rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe
care dorim sa le valorificam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva
minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si
altele asemenea, el va avea suficient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte
contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta,
precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste
(incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel
mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa fie pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au
nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa
descrieti firmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionale
precedente este util a fi prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati.
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc
ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana
in prezent. Cu fiecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o
“scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reflecte, in mod cat mai fidel , experienta dumneavoastra
profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a
fiecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV
functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica
insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului.
Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta
pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel flash (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile,
disponibilitatile si posibilitatile fiecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa fie coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a
postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca suficient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de
munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semnificative ale continutului postului
de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si
structura continutului acestuia vor influenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul
interviului.
Regula 8: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea
acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si
dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii
(ortografiei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa fie bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de
recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, certificate, atestate, autorizatii,
etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa fiti eliminat din competitie.