IMPORTANTA BOLILOR INFECTIOASE IN PATOLOGIA UMANA

1. Importanta studiului bolilor infectioase

Bolile infectioase sunt parte inseparabila a vietii omului in comunitate. Sunt urgente care necesita
tratament specific pentru salvarea vietii pacientului si pentru protejarea sanatatii populatiei. Bolile
infectioase reprezinta 60-80% din domeniul bolilor interne si patologia copilului. Au mortalitate mare (30-
40 % din septicemii, meningite, tetanos precum si 60-90% din febrele hemoragice). Unele dintre bolile
infectiose sunt incurabile: rabia,PESS, infectia HIV/SIDA iar altele dau sechele grave si frecvente: hepatita
virala parenterala, enterovirusuri, meningitele.

2. Definitia procesului infectios

Pantrunderea pe diverse cai si multiplicarea agentilor patogeni in organismul uman cu manifestarea

prin variate simptome clinice sau asimptomatic. Procesul infectios rezulta din interactiunea agentului
patogen cu organismul gazda, in anumite conditii de mediu (ecologia infectiei) si constituie
componenta biologica a procesului epidemiologic.

Etapele procesului infectios:

1.Contaminarea – prezenta germenilor pe mucoase si tegumente

2.Infectia- atasarea pe tegument si/sau mucoase a germenilor patogeni, multiplicarea lor si patrunderea in
tesuturi
3.Boala- raspunsul organismului la infectie, manifestat clinic (aparent) sau inaparent (paraclinic).

3.Procese infectioase eradicate prin vaccinare.

Boli care au fost eradicate prin vaccinare:

 difteria
 variola
 poliomelita
 tusea convulsiva
 pojarul

4.Generalitati privind interactiunea dintre macro-organismul gazda si microorganismul patogen

Interactiunea dintre microorganismul patogen si organismul gazda urmata de multiplicarea lor in

tesuturile acestuia se poate solda cu:

1
 1. starea de boala (clinica sau subclinica) - cand interactiunea este urmata de leziuni manifeste si de
reactii din partea gazdei

2. colonizarea - cand prezenta si proliferarea unui germen pe mucoasa sau pe tegument nu este urmata
de reactie din partea organismului gazda.

3. lipsa starii de boala - infectia nu este urmata obligatoriu de boala si chiar daca apare nu rezulta
acelasi tip de boala la toate persoanele infectate cu acelasi tip de agent patogen.

5. Generalitati privind modul de manifestare clinica a proceselor infectioase

Bolile infectioase din punct de vedre al modului de manifestare clinica pot fi generale si locale.

Bolile infectioase generale pot prezenta:

 febra (subfebril, febra mare, curbatura).
 stare de rau general (astenie, adinamie).
 eruptie generalizata in bolile eruptive, aparand manifestari din partea urmatoarelor aparate:
o respirator - odinofagie, stridor, catar, tuse, expetoratie.
o gigestiv - greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree/constipatie.
o hepatic - icter, hepatomegalie, scaune decolorate, urini hipercrome.
o renal - disurie, aistalgie, oligurie, poliurie, hematurie.
o sistem nervos - cefalee in casca sau in globii oculari, fotofobie, varsaturi in jet,
somnolenta, adinamie.

Boli infectioase locale: ex. furuncul, erizipel, angina, carbune, hidrosadenita, abces cerebral, apendicita,
anexita, vaginita, panaritiu, herpes labial.

Boli infectioase ciclice au evolutie previzibila, trecand prin anumite etape care pot fi recunoscute chiar si
cand manifestarea este atipica ex. rujeola, varicela, febra tifoida, hepatita virala.

6.Criterii generale de clasificare a bolilor infectioase cu exemplificare de procese infectioase

1. Criteriu etiologic - dupa agentu cauzal:

 viroze, bacterioze, chlamidioze, rickettioze, micoze, parazitoze, prionoze.

2. Criteriu epidemiologic - dupa modul de transmitere predominant si poarta de intrare

 eorogena - prin picaturi Flunge, aerian cu poarta de intrare nazo-faringiana, ocilara si respiratorie:
ex. gripa, TBC, rujeola, difteria.
 digestiva - prin alimente, apa, maini murdare: ex. hepatita virala A, dizenteria.
 parenteral - prin inoculare, plagi, sange, muscatura, instrumente medicale ex. antrax, hepatita B,
HIV/SIDA, rabie.
 sexual - secretii genitale ex: sifilis, gonoree, hepatita B, infectia cu trihomonas
 vectori hematofagi - intepatura de insecte (artropode) sau acarieni : meningo-encefalita de WEST-
NILE, boala LYME, malaria.
 zoonoze - transmitere de la animale pe cai diferite: scabia, febra Q.
2
 3. Bolile vaccinabile prin PNI (Program National de Imunizare) sau vaccinari optionale.

7. Fluide biologice care vehiculeaza agentii patogeni de la sursa la receptivi

Agentii cauzali sunt vehiculati catre organismele receptive in functie de dezvoltarea procesului
infectios si particularitatile fiziopatologice ale sursei, de urmatoarele fluide biologice (,,produse
patologice'').

 secretii naso-faringine (picaturi Flugge): infectii respiratorii.

 saliva sau lichidul oral (suc gingival): infectia urinara, hepatitaB, rabie.
 sputa sau secretiile bronsice: infectiile pulmonare. TBC.
 secretiile cutaneo-mucoase si purulente: erizipel, varicela, pesta bubonica, boli venerice virale,
bacteriene, chlamidiene.
 lichide seroase: LCR, peritoneal, pericard, pleural, sinovial, exudate, transudate, infectia
HIV/SIDA, HVB,HVC.
 varsaturile in infectii digestive, dizenterie, toxiinfectiile alimentare.
 materiile fecale: infectiile digestive, dizenteria, holera, hepatite enterale virale, poliomelita,
parazitoze.
 sangele infectat cu virusuri, bacterii, richettsii, protozoare, HIV, malarie, tifos, febra Q.
 secretiile genitale: vaginale si spermatice in infectiile venerice.
 urina: febra tifoida, leptospiroza, infectiile urinare, TBC uro-genitala.
 secretia lactata umana si animala: in HIV, HVB, antrax, bruceloza, febra aftoasa, encefalita de
capusa.
 fragmente de tesuturi, organe:HIV,HVB, HVC, citomegalovirusurile.

8.Principalele mecanisme de transmitere a bolilor infectioase in randul populatie

cale aerogena
cale digestiva
cale parenterala
cale sexuala
cale perinatala sau verticala.

9. Principalele boli cu transmitere aerogena:gripele, virozele, tuberculoza, difteria, rujeola, rubeola,

varicela, tusea convulsiva, infectii urliene (parotida epidemica), infectiile streptococice si scarlatina,
pneumoniile, meningita meningococica.

10. Pricipalele boli cu transmitere digestiva: febra tifoida, febrele paratifoide, toxiinfectiile alimentare si
alte diarei infectioase, dizenteria bacilara, holera, hepatitele acute virale A si E, poliomelita si alte
enteroviroze.

11. Principalele boli cu transmitere predominat parenterala:infectiile stafilococice, septicemiile,

erizipelul, antraxul, tetanosul, gangrena gazoasa, rabia, tifosul exantematic, febra Q, febra recurenta,
malaria, scabia, meningo-ncefalitele cu arbovirusuri transmise prin intepatura cu artropode (tantar, capuse).

3
12. Importanta imunoprofilaxiei active prin practica varaccinii

De-a lungul timpului, vaccinările au făcut posibil să facă ca numeroase boli să dispară, cum ar fi
variola sau poliomielita, și să le controleze pe altele, cum ar fi difteria sau tuse convulsivă, până în
momentul în care astăzi nu mai reprezintă o urgență pentru sănătate. Vaccinările au permis și continuă să
facă acest lucru, pentru a salva milioane de vieți, prevenind multe boli infecțioase grave, dar și
complicațiile aferente, adesea la fel de periculoase
Imunizarea activa presupune introducerea in organism a unor fractiuni antigenice din structura unui
agent infectios (vaccinuri), lipsite de toxicitate si virulenta care sunt capabile de a stimula un raspus imun
protector fata de agentul respectiv, asemanator celui produs de infectia naturala.
Imunizarea pasiva (obtinuta prin administrarea de seruri si Ig), asigura o protectie imediata, in timp
ce imunizarea activa se instaleaza lent 1-2 saptamani insa organismul este protejat luni, ani.
Vaccinarea ca termen nu este sinonima cu imunizarea.

13.Calendarul de vaccinare in Romania:varsta tip vaccinare.

În România, vaccinarea se face conform Calendarului Național de Vaccinare, elaborat de

Ministerul Sănătății:

I.Vaccinuri care se fac în primul an de viață:

1.Vaccinuri care se fac în maternitate:

 Vaccinul hepatitic B (Hep B) - se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață.

 Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) - se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de
viață.

2.Vaccinuri care se fac la medicul de familie:

 Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - prima doză - se administrează bebelușilor la

vârsta de două luni

 Vaccinul pneumococic - prima doză - se administrează bebelușilor la vârsta de două luni

 Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - a doua doză - se administrează bebelușilor la

vârsta de 4 luni

 Vaccinul pneumococic - a doua doză - se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni

 Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - a treia doză - se administrează bebelușilor la

vârsta de 11 luni

4
  Vaccinul pneumococic - a treia doză - se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni

 Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) - prima doză - se administrează bebelușilor

la vârsta de 12 luni

II.Vaccinuri care se fac după primul an de viață:

 Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) - a doua doză - se administrează copiilor

între 5 ani și 7 ani

 Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI - se

administrează copiilor la vârsta de 6 ani

 Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI - se administrează copiilor la vârsta de 8 ani

 Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți - se administrează la 14 ani.

14. Vaccinuri optionale recomandate:

Vaccinurile opționale recomandate de Ministerul Sănătății:

 Vaccinul Rotaviral - este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă
de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu
interval de cel puțin 30 de zile între doze.

 Vaccinul Varicelic - este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva
varicelei, boală cunoscută popular sub numele de "bubatul mare" sau "vărsat de vânt". Se fac două
doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și
copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.

 Vaccinul Meningococic - previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În

funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.

 Vaccinul Hepatitic A - e administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 - 12 luni.

Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).

 Vaccinul HPV - bivalent, tetravalent și nonavalent, se face intramuscular. Se administrează în 2 sau

3 doze, între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului. Protejează
împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer
laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian, anal. Vaccinul tetravalent protejează și împotriva
condilomatezei acuminate (vegetații veneriene).

5
15.Prevenirea bolilor infectioase prin categorii specifice de izolare si carantinare.

Prevenirea contaminarii se face prin doua categorii de masuri:

 izolarea bolnavilor (oameni si animal)

 carantina

Cele 7 categorii de izolare:

 izolarea stricta - pentru riscul unor infectii deosebite.

- impune existenta unor camere separate
- persoanele care intra in aceste camere poarta echipament de protectie.

 izolare tip contact - pentru bolile mai putin contagioase

- se recomanda camere separate
- se foloseste cand se intra in contact manusi, halat, masca.

 izolarea tuberculozei - se refera la cazurile cu sputa BK pozitiva

- izolarea se face in camere separate (presiune negativa in camera)
- se foloseste masca daca bolnavul tuseste

 izolare tip respirator - este indicata pt izolarea bolilor infectioase la mica distanta pe calea
aerului

 precautiuni enterale - pt evitarea raspandirii infectiilor tranmise prin fecale

- halatul si manusile se folosesc pt prevenirea contactului cu materii fecale.

 precautiuni fata de secretii sau drenaje purulente:

- urmaresc prevenirea infectarii
- se recomanda purtarea halatului si manusilor
- nu este necesara masca de protectie.

 precautiuni fata de sange si alte umori ale organismului:

- bolnavul cu igiena precara se izoleaza
- se remondata manusi, halat
- nu este nevoie de masca

Se respecta conceptul Precautiunilor Universale fata de sange, alte umori ale organismului
precum si fata de orice pacient. Acest concept considera toate aceste elemente ( sange, umori,
pacient) ca fiind infectate.

Carantina. Reprezinta restrictii asupra regimului de activitate a persoanelor sanatoase sau

animalelor sanatoase, care au fost expuse unui contact infectat, in scopul prevenirii infectarii mai
departe a bolii.
Carantina este de 2 feluri: - completa sau absoluta
- carantina modificata.
6