Alcatuirea dietei si alegerea meniului

       Prin gruparea felurilor de mancare consumate la o masa, intr-o zi sau intr-o saptamana, intr-o
anumita ordine, se alcatuieste un ansamblu de preparate culinare numit meniu. La intocmirea acestuia
vom avea in vedere, in primul rand, obtinerea unei concordante intre aportul de alimente, pe de o
parte, si nevoile organismului (sanatos sau bolnav), pe de alta parte.

         Vom urmari, totodata, asigurarea unei varietati cat mai largi a neniului, atat in ceea ce priveste
componentele lui, cat si sub aspectul modului de prezentare, cu scopul de a obtine un apetit cat mai
bun, care sa declanseze si sa intretina secretiile digestive necesare transformarii aiimentelor in
procesul digestiei.

         In cursul unei zile, meniul va cuprinde alimente din toate grupele mari,  intr-o proportie
echilibrata, conform starii de nutritie a individului si diverselor stari legate de o boala sau alta.

       La adultul normal, proportia alimentelor din diverse grupe este bine stabilita, astfel :

- carnea si derivatele reprezinta cca 8% din valoarea calorica a ratiei

-  laptele si derivatele lui cca 15%

-  fructele si legumele 15%

-  cerealele si derivatele lor cca 40%

-  leguminoasele uscate 1—2%

-  grasimile alimentare cca. 12%

-  produsele zaharoase 8%.

Aceste proportii pot sa se rnodifice, in plus sau in minus (intre anumite limite insa), in functie de
necesitatile impuse de o anumita afectiune.

       In cadrul aceleiasi grupe de alimente se pot face unele substituiri, in functie de gusturile
individului, mentinandu-se insa in limitele cantitatii calorice necesare. Substituirile intre diversele
grupe se permit numai in masura in care nu duc la un dezechilibru nutritiv .

Se va evita asocierea unor alimente deficiente in acelasi principiu nutritiv.

         Aportul de proteine cu valoare biologica mare va fi realizat prin alimentele de origine animala
(carne, lapte, oua, branzeturi), cel de glu-cide prin cereale, legume si fructe, iar grasimile vor
completa ratia calorica. Pentru aportul lor bogat in vitamine si minerale se vor consuma, ori de cite ori
este posibil, fructe si legume in stare cruda, preparate ca salate sau ca desert.

         Intocmirea meniului se va face in functie de sezon, avand in vedere posibilitatile de

aprovizionare cu diversele categorii de alimente.

         Pentru realizarea unei varietati cat mai largi a meniului se recomanda intocmirea lui pe o
perioada mai indelungata (7—14 zile), fapt important in alcatuirea alimentatiei in colectivitati, intrucat
ofera posibilitatea asigurarii unui timp minim necesar procurarii alimentelor.
       In ceea ce priveste repartizarea meselor in timpul zilei, s-a ob servat o mai buna utilizare a
hranei in cazul consumului mai frecvent, in 4—5 mese pe zi, a aceleiasi cantitati de calorii, comparativ
cu consumul acestora in 3 mese pe zi. In functie de marimea ratiei zilnice se va face si repartitia
caloriilor pe masa, astfel :

- 20—25% dimineata

- 40—45% la pranz

- 10% la gustare  

- 20—25% seara.

        Se recomanda respectarea orelor fixe de masa, pentru a se putea crea si intretine reflexele
stimulatoare ale secretiilor digestive maxime. Ultima masa se recomanda sa se consume cu cel putin 2
ore inainte de culcare, pentru a se asigura o buna digestie si, totodata, un somn odihnitor.

      In ceea ce priveste modul de esalonare a preparatelor in cadrul meniului, se recomanda servirea
preparatelor stimulatoare ale apetitului la inceputul mesei (aperitivele, intarile, supele). Felul doi va
asigura proportia cea mai mare din aportul caloric al meniului, iar la sfarsitul mesei se va da un desert
.

      Nu se va pierde din vedere ambianta in care se serveste masa, ca si modul in care sunt
prezentate diferitele preparate, care au un rol important in asigurarea unui bun apetit.

      Prezentam in continuare cateva indrumari generale in legatura cu modul de alcatuire a unui regim
dietetic.

1.Conceperea regimului trebuie sa se faca astfel incat acesta sa fie

realizabil in mod practic, sa nu fie prea restrictiv (mai ales in cazurile
cronice, cand regimul trebuie urmat mult timp), sa se adapteze obiceiurilor si gusturilor bolnavului,
respectand insa principiul alimentatiei echilibrate.

          In acest sens, interogatoriul bolnavului are o deosebita importanta, el dand posibilitatea, pe de
o parte, de a crea o apropiere fata de acesta, o intelegere a gusturilor si obiceiurilor sale, si pe de alta
parte, de a aprecia situatia lui familiala si financiara, deci modul in care regimul recomandat va putea
fi urmat.

2. Prescrierea regimului se va face sub forma cat mai detaliata,

mai  simplu  expusa,   cuprinzand  o  lista  cu  alimente  penmise  si  cele interzise, cantitatile
celor permise, posibilitatile de combinare in diverse preparate, eventual retetele de preparare sau
diverse moduri de alcatuire a meniului. In cazul folosirii unor imprimate tip se va specifica, la
fiecare caz in parte, regimul in functie de particularitatile sale. Explicatiile se vor face in functie
de nivelul de pregatire intelectuala a bolnavului, incercand sa se inlature, pe cat este posibil,
conceptia gresit incetatenita in cele mai multe cazuri ca regimul trebuie sa fie totdeauna o
alimentatie restrictiva si monotona, insipida.

3. In ceea ce priveste realizarea regimului se pot intalni doua situatii mai frecvente :
- agravanta, din teama de boala, cand bolnavul va face restrictii
mai severe decat cele indicate, de teama afectiunii pe care o prezinta, fapt care poate duce la
denutritii grave ;

- acomodanta, de teama regimului, in unele cazuri cu regimuri restrictive (de exemplu, regimul
hipocaloric din obezitate), cand bolnavul sustine ca regimul recomandat este fara gust si cauta
sa-1 faca mai agreabil parasind unele interdictii.  Trebuie aratat ca regimul poate fi facut agreabil
chiar respectand interdictiile.

          Principiile gastronomiei nu vor fi neglijate in regimul bolnavilor. Un numar important de

preparate culinare clasice sunt perfect compatibile cu multe dintre regimuri, de aceea nu vor fi
omise, ori de cite ori este posibil. De asemenea, folosirea condimentelor permise (aromatele)
poate fi un deosebit ajutor in evitarea monotoniei si stimularea apetitului.

Nu vor fi uitate regulile generale privind igiena alimentatiei, ca :

- luarea meselor la ore regulate, cu calm, incet;

-  masticatia buna ;

-  variatia  meniurilor  si  prezentarea  cat  mai   ingrijita  a  preparatelor.

        Se va tine seama,  totodata,  de apetitul bolnavului, care de cele mai  multe  ori  este  dificil

de  adaptat la  regimul indicat.  Astfel,  spre exemplu, la obezi este de obicei crescut, in timp ce
la denutriti acesta este diminuat.  Nu  se va forta niciodata un  apetit scazut.  Se  prefera
administrarea meselor mici si repetate (4—6 pe zi).

4. In progresia si concluzia lor, unele regimuri pot fi aplicate imediat, altele insa se vor da treptat, prin
tatonare (denutritie, realimentare), incercand sa schimbam pe nesimtite unele obiceiuri incorecte de
alimentare ale bolnavului.

     Regimul va  fi  largit treptat catre o  alimentatie normala,  ori  de ori este posibil.

   Pe langa beneficiul aplicarii acestuia in legatura cu afectiunea respectiva, bolnavul va putea lua
cunostinta, in cazul urmarii sale, de modul de a realiza o alimentatie rationala si de necesitatea de
a proceda in acest fel.

Piramida alimentatiei sanatoase se bazeaza pe conceptul de echilibru intre cele 3 principii nutritive
(proteine, zaharuri, grasimi), facand o delimitare clara intre alimentele ce pot fi consumate in cantitati
mari fara a pune in pericol sanatatea, si alimentele ce trebuie evitate sau consumate in cantitati mici.

Dictonul “suntem ceea ce mancam” nu a fost niciodata mai adevarat avand in vedere oferta
variata din punct de vedere alimentar, ce are tendinta inducerii in eroare a populatiei in ceea ce
priveste notiunea de alimentatie sanatoasa.

Trebuie tinut cont de faptul ca piramida alimentelor se adreseaza persoanelor sanatoase, existand
cateva exceptii (copiii, sportivii, femeile insarcinate) a caror nevoi speciale impun o alta conduita
alimentara.

Interpretarea piramidei alimentare

Din punct de vedere al efectului pozitiv pe care diferitele alimente il au asupra sanatatii, piramida
alimentelor trebuie privita de la baza (alimentele benefice ce pot fi consumate in cantitati mai
mari) catre varf (alimente ce trebuie consumate cu prudenta si in cantitati mici). Urcarea fiecarui
etaj al piramidei  se coreleaza cu scadere cantitatii alimentelor, insa trebuie inteles faptul ca nu
este interzis nici un aliment, ci doar recomandata consumarea acestuia cu moderatie. Cu alte
cuvinte, principiul de baza este ECHILIBRUL.

 Piramida alimentelor este formata din 5 grupe alimentare si anume:

1) Cerealele, cartofii, painea, orezul, pastele

Datorita continutului de carbohidrati aceste alimente reprezinta o importanta sursa de energie. De

asemenea, ele aduc organismului vitamine, minerale si fibre. Foarte important este consumul de
cereale integrale si mai putin consumul celor rafinate deoarece in cazul celor din urma, in timpul
procesului de productie se pierde o mare parte din valoarea nutritiva.

2) Fructele si legumele

Consumarea zilnica a legumelor de preferinta crude (deoarece prin fierbere sau alte metode de
preparare se distruge o mare parte din vitamine) este extrem de importanta pentru mentinerea
sanatatii organismului. Avantajul legumelor este ca aduc organismului vitamine (vitamina A,
vitamina C, etc), minerale, fibre si ca au un putine calorii.

In aceeasi maniera, consumarea fructelor proaspete din abundenta va spori aportul de vitamine si
minerale aduse organismului. Ca si legumele, au un continut sarac in grasimi. Foarte importanta
este maniera in care fructele sunt consumate deoarece prin indepartarea cojii se pierd numeroase
vitamine. In cazul in care se consuma sub forma de suc este bine ca acesta sa fie preparat in casa
fara a adauga zahar.

3) Carnea si ouale

Alimentele acestui grup sunt bogate in proteine - element de baza ce intra in alcatuirea tuturor
celulelor din organism. Pe langa proteine consumul de carne aduce organismului vitamine, fier si
zinc. Este indicat consumul de carne zilnic in cantitati moderate deoarece trebuie avut in vedere
si continutul de grasimi pe care aceasta il furnizeaza organismului.
Se prefera consumul carnii de peste, pui, curcan, spre deosebire de cea de porc sau de vita. De
asemenea, procesul de preparare este extrem de important, fiind indicata indepartarea grasimii si
gatirea acesteia la gratar sau cuptor si nu sub forma prajita. In ceea ce priveste consumul de oua,
este bine ca acestea sa nu fie consumate zilnic deoarece au un continut crescut de colesterol iar
modalitatea de preparare sub forma prajita e bine de evitat.

4) Produsele lactate

Aceste alimente furnizeaza organismului vitamine, minerale, proteine cu valoare biologica mare.
Reprezinta o sursa importanta de calciu, acesta fiind necesar dezvoltarii si mentinerii integritatii
osoase si dentare. Valoarea energetica a acestor alimente variaza in functie de cantitatea de
grasimi pe care o contin. Consumul in exces al branzeturilor poate avea consecinte negative
asupra organismului deoarece acestea contin grasimi saturare (sau grasimi rele cum sunt numite
in popor).

5) Grasimile, dulciurile, uleiurile

Aceasta grupa alimentara reprezinta varful piramidei caracterizandu-se printr-un aport caloric

mare, fara insa a acoperi in mod satisfacator toate principiile nutritive. Dulciurile, bauturile
carbogazoase dulci, chipsurile, sunt mici placeri alimentare care trebuie consumate cu moderatie.

Avand in vedere grasimile, acestea pot fi de origine animala (unt, untura, slanina, seu) sau
vegetala (ulei, margarina). Consumul in exces al alimentelor din aceasta grupa predispune
organismul la obezitate, boli cardiovasculare si diabet zaharat. In ciuda acestor dezavantaje
majore, nu trebuie ignorat aportul de vitamina A si E pe care grasimile il furnizeaza
organismului.
 
Desi a te afla in ”varful piramidei“ reprezinta un deziderat, in cadrul piramidei alimentare a
consuma cu precadere produsele aflate la baza acesteia este preferabil. Si cum am mai spus:
ECHILIBRUL ESTE CHEIA SI IN ALIMENTATIE.
 
Dr. Alin Popescu
Medic primar medicina sportivaPiramida alimentatelor va recomanda consumul zilnic de diferite
alimente, desi cantitatea exacta de calorii consumate difera in functie de sex, varsta si stil de
viata:

 majoritatea meselor ar tebui sa includa ovaz, paine integrala si orez brun; o felie sau
100g;
 uleiuri din plante, incluzand ulei de masline, soia, porumb si floarea soarelui; 50 g pe zi;
 2-3 portii de fructe; o portie – un fruct sau 50g;
 1-3 portii de nuci sau pastai; o portie – 50g;
 legume, din abundenta de 3 sau mai multe ori pe zi; fiecare portie ar tebui sa aiba 150g
sau mai mult;
 1-2 portii de lactate; o portie – 200g degresat sau 100g cu grasime;
 1-2 portii de carne de pasare, peste sau oua; o portie – 100g sau un ou;
 consum redus de orez alb, paine alba, cartofi, paste si dulciuri;
 consum redus de carne rosie si unt.
Piramida sugereaza limite ale portiilor zilnice din fiecare grupa. Nevoile dumneavoastra reale
depind de necesitatile calorice zilnice. Expertii  recomanda aproximativ 1600 de calorii pentru
adultii mai varstnici si femeile sedentare, 2200 calorii pentru copii, fete adolescente, femei
active si barbati sedentari si 2800 calorii pentru baieti adolescenti, barbati activi si femei foarte
active.

Cosmet
Alimen Asisten Retete
ica Logope
tatie ta culinar Sport
frumus die
nutritie sociala
ete
e DOCUMENTE SIMILARE

0
Comportamentul alimentar PROIECT CONTROLUL DE CALITATE LA
FABRICAREA PAINII ALBE
Alimentatie nutritie 7 alimente care tin kilogramele la distanta
Laptele - Compozitia chimica a laptelui,
+ Font mai mare | - Font mai mic
Microbiologia laptelui
Proiect Tehnician in industria alimentara -
CONDUCEREA SI CONTROLUL PROCESULUI
TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ZAHARULUI TOS
Dieta Weight Watchers
ALIMENTATIA LA SPORTIVI
Comportamentul alimentar CONDITII DE CALITATE A LAPTELUI
Proprietatile laptelui
Factorii care influenteaza Proiect Brutar-patiser- preparator produse fainoase
- TEHNOLOGIA DE OBTINERE A CORNURILOR
comportamentul: CU CREMA DE VANILIE
Protectia consumatorului de alimente in spatiul
Uniunii Europene
-         “Alimentele sunt mai mult decat
ceea ce mancam” TERMENI importanti pentru acest
document
-         Modul in care se dezvolta : factorii care influenteaza comportamentul
obiceiurile noastre alimentare alimentar : bazele fiziologice ale comportamentului
alimentar : factori care influenteaza comportamentul
constituie o problema compleza alimentar : comportamente alimentare in tarile sarace :
care incepe de la nastere; faptul
de a fi nascut intr-o anumita
cultura, societate si familie, este un factor esential
 -         Urmeaza apoi modelarea acestor obiceiuri de experienta noastra de viata,
cunostintele si informatiile noastre alimente, de grika noastra fata de dieta,
de siguranta alimentelor consumate, de ceea ce credem despre alimentatie si
sanatate precum si de diversitatea noastra etnica

Formarea obiceiurilor alimentare

1. Stiinta nutritiei si necesarul uman

- alimentele sunt necesare pentru mentinerea vietii si a sanatatii, dar omul mananca
si pt alte motive

- satisfacerea nevoilor organismului prinr-o alimentati sanatoasa este doar unul

dintre ele

- alimentele au diferite semnificatii si intregul nostru comportament alimentar este

legat de intreul nostru mod de viata

Influentele culturale asupra obiceiurilor alimentare

-         obiceiurile alimentare sunt printre cele mai vechi si mai puternice aspecte
ale culturii umane

-         obiceiurile alimentare se bazeaza pe disponibilitatea alimentelor, factori

economici, pe semnificatii, conceptii si atitudini personale cu privire la
alimente

-         relieful geografic, practicile legate de agricultura, istoria si traditia

poporului respectiv

-         procurarea hranei, pregatirea si servirea ei, s-au desfasurat conform unor

obiceiuri specifice, fiind legate de amintirea unor evenimente religioase

Influentele socio-economice asupra obiceiurilor alimentare

          Structura unei societati se grupeaza dupa dupa diferiti factori cum ar fi:

1. statusul economic, educatia, locuinta, ocupatia si familia

- intr-o societate pot exista o multitudine de factori care se diferentiaza dupa
regiune, religie, varsta, sex, clasa sociala, concepii despre sanatate, ocupatie sau
apartanenta politica

2. sistemul de valori

- sistemul de valori se dezvolta ca urmare a istoriei si mostenirii societatii

respective

- traditional exista 4 premize de baza care influenteaza o cultura democratica:

egalitatea, statusul social, succesul si schimbarea

- egalitatea face ca cei ce lucreaza in sanatate sa staileasca anumite standarde de

calitate in domeniul ingrijirii sanatatii, valbile pentru toti oamenii desi acest lucru
nu se realizeaza intotdeauna

- respectul pentru statutul social duce la aparitia unor presiuni de grup de tip
competitiv si a unei atitudini de cautare a unui statut social in interiorul grupului

- idealul succesului ii determina pe oameni sa-si masoare realizarile vietii in

superlative competitive, vor sa organizeze cea mai imbelsugata masa pentru
familia lor

- schimbarea determina familia si indivizii sa caute o varietate permanenta in dieta

lor, sa caute o gatire rapida

Alimentele si factorii sociali

1. Relatiile sociale

- in cadrul lor, alimentele simbolizeaza statutul social, caldura si acceptarea sociala

- oamenii au tendinta sa accepte mi usor alimentele noi din partea unor persoane
considerate prietene

- in general, oamenii au tendinta de a manifesta neincredere in alimentele sau in

sfaturile alimentare oferite de straini si persoane mai putin cunoscute

2. Relatiile de familie

- in cadrul lor, obiceiurile alimentare au o semnificatie mai mare

- anumite alimente au tendinta de a declansa amintiri din copilarie pe o perioada
lunga din viata

- aceste alimente sunt apreciate pe motive care nu nimic de a face cu valoarea lor
nutritiva

3. Factorii religiosi

- adeseaza, factorii religiosi puternici asociati cu alimenatia au si ei originea in

mediul familial legat de masa

4. Venitul familiei, sursele comunitare de alimente si conditiile de piata,

influenteaza obiceiurile alimentae si in final alegerea unor alimente in detrimentul
altora.   In ultima instanta oamenii mananca alimentele usor procurabile si pe care
si le permit din punct de vedere financiar.  

Influentele psihologice asupra obiceiurilor alimentare

1. Motivatia

          Comportamentele individuale, inclusiv cele legate de alimentatie, rezulta

dintr-o interactiune compleza a unor influente psihosociale. La nivel global
oamenii sunt diferiti. Persoane din culturi diferite nu au aceleasi necesitati si
idealuri. Pana si comportamentele biologice primare, cum ar fi sexul si foamea, snt
diferite din punct de vedere al interpretarii, expresiei si implinirii, in functie de
influentele persoanel, sociale si culturale variate. Daca pentru o persoana, un tip de
aliment este acceptat si apreciat, pentru o oalta persoana care traieste in
circumstante diferite, acelasi aliment este respins.  Pentru o persoana infometata
alimentele constituie o perceptie si o motivatie totala, finala. O asemenea persoana
se gandeste la, vorbeste despre si viseaza mancare.

2. Perceptie

          Perceptia personala modifica si ea obiceiurile alimentare. Orice fenomen ce

apartine lumii exterioare este privit si inteles atat printr-o lentila sociala cat si
printr-o lentila personala. In orice experienta a vietii, noi percepem un amestec de
3 factori:

-         realitatea externa

-         mesajul stimulului comunict de SN centrilor gandirii

 -         interpretarea pe care o facem privitor la experienta traita

Elementele subiective ca foamea, setea, ura, teama, interesul personal,

valorile, temperamentul influenteaza raspunsul nostru.

          Activitatea nutritionistilor trebuie sa tina cont de dimensiunea umana

personala. Noi nu putem impune celor din jur standardele noastre cu privire la
sanitatie, igiena si nutritie. Intractiunile si sfaturile noastre nu vor fi acceptate daca
vor fi oferite intr-un mod rece, intelectual. Oamenii trebuie sa invete si din punct
de vedere al nutritiei. Acest proces nu poate fi nici schimbat, nici evitat.

Influenta convingerilor personale despre valoarea alimentelor

Dezinformarea in domeniul alimentar versus alimentatie stiintifica

          Oamenii au inconjurat obiceiurile lor alimentare cu diferite mituri. Unele

credinte nedocumentate stiintific despre anumite alimente pot fi nedaunatoare, dar
altele pot avea implicatii mai serioase asupra sanatatii si bunastarii. Pretentiile cu
privire la alimente sau suplimente alimentare care nu se bazeaza pe dovezi
stiintifice cum ar fi folosirea vitamineor pentru mentinerea sanatatii generale induc
adesea in eroare publicul si contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare
defectuoase.

Influente culturale etnice

          Diversitatea etnica ce poate fi intalnita in tara noastra a prilejuit un schimb

intercultural marcat. Evreii, turcii, ucrainienii, sarbii, tatarii, ungurii, sasii, arabii si
chinezii au imbogatit patrimoniul cultural din tara noastra.

a) Evreii

- folosesc carne de vita, pasare, oaie, capra, vanat

- nu combina carnea cu laptele

- se consuma doar pestele cae ar solzi si aripioare, nu consuma fructe de mare

- se folosesc numai oua fara pete de sange

b) Musulmanii

- laptele permis oricand se poate consma in combinatie cu carnea

- fructele si legumele sa nu fie fermentate

- painea si cerealele sa nu fie contaminate

- sunt interzise carnea de porc si alcoolul

c) Mexicanii

- consuma foarte multa fasole uscata, ardei iute si porumb

- consuma carne in cantitati mici si oua

- fructe: portocale, mere, banane, papaya, mango

- cafea, untura

d) Afroamericanii

- consuma:

o       Cereale

o       Oua si produse lactate

o       Legume

o       Carne

o       Deserturi

o       Bauturi

e) Chinezii

- folosesc alimente proaspete pe care le prepara la temperatura cat mai inalta intr-
un “wok” cu cantitati mici de grasime sau lichide

- leguele astfel gatite sunt frgede si pline de arome

- carnea este folosita in cantitati mici, se folosesc si alimente uscate, afumate, sarat,
condimentate sau conservate
- orezul este cereala de baza

- ceaiul verde – neindulcit – este bautura principala

- uleiul de gatit principal este uleiul de alune

f) Italienii

- painea si pastele fainoase sunt alimentele de baza

- branza este alimentul favorit

- carnea rosie si alba

- sosurile italienesti

- legume

- asezonarea se face cu ierbui, diferite mirodenii, usturoi, vin, ulei de masline si

pasta de rosii

- fructele proaspete constituie desertul sau gustarea

g) Grecii

- consuma paine, branza, carne de miel si peste

- oua – dar nu la micul dejun

- legumele se utilizeaza ca un aperitiv principal

- orez

- fructe proaspete – ca desert zilnic iar la ocazii – baclavaua

h) Centro si est- europenii

- in tarile fostului Tratat de la Varsovia s- manifestat tendinta cresterii incidentei

bolii coronariene

- explicatia ar putea fi gasita in faptul ca intre 1970-1988 consumul de carne, lapte,

zahar, grasimi, sare si alcool a crescut foarte mult
- a scazut consumul de cereale

- dupa 1989 a scazut considerabil consumul de legume, fructe si leguminoase

- in mai toate tarile in curs de dezvoltare s-a manifestat un trend ascendent al

consumului de alimente de tip “fast-food” inclusiv copiilor

- alimentele obisnuite de tip fast-food au un continut crescut de graimi (in special

acizi grasi trans).

- expresia “junk food” desemneaza acele alimente fara valoare nutritiva – “Calorii
goale” (junk = resturi, deseuri)

Consumul de “cola”

- a dus la cresterea obezitatii si a diabetului zaharat non-insulino-dependent

- o alta consecinta este “cafeinismul” – copii intre 1-5 ani primesc dintr-un pahar
de cola o cantitate de cofeina echivalenta cu 4 cesti de cafea la adult raportat la
greutatea corporala

Consumul de dulciuri intre mse

- este la fel de raspandit => cresterea obezitatii

          O alimentatie deficitara este insotita si de scaderea activitatii fizice. Un stil

de viata vegetarian are un efect pozitiv asupra diferitilor factori de riscc pentru
boala coronariana. Acestia includ greutate corporala mai mica, nivele mici de
colesterol total si LDL si valori mai mici ale TA. Regimul vegetarian scade riscul
de cancer de colon, cancer de san si cancer bronsic. Exista insa risc de deficit de vit
B12 la vegani (persoane ce consuma strict vegetale). Persoanele expuse acestui risc
sunt copii, femeile gravide si cele care alapteaza.

Influentele religioase asupra comportamentului alimentar

          Toate credintele religioase au influentat obiceiurile alimentare ale adeptilor:

a) Iudaismul

- sistemul jertfelor in templul iudaic era strans legat si de un anumit comportament

alimentar
- din jertfa se puteau manca cereale, carnea – preotii puteau manca

- legea interzicea consumul tuturor animalelor care nu aveau copita despartita,

unghia despicata si nu rumegau (porc, iepure si in general animalele de prada)

- era de asemeni interzis consumul de sange si grasime

b) Ortodoxismul

- pentru a se deosebi de evrei a o exprimare a dezaprobarii lor fata de omorarea lui

Iiisus, au preluat postul de 2 ori pe saptamana (evreii posteau o data)

- in aceste zile nu se mananca de dulce, adica nici un aliment de origine animala

sau aliment pregatit cu ingrediente animale

c) Adventismul

- este o credinta crestina neoprotestanta care are specific din punct de vedere al
comportamentului alimentar, convingerea ca ingrijirea sanatatii si implicit
prevenirea bolilor este o datorie specifica a fiecarui om

- asa se explica nu numai adoptarea alimentelor nesocotite “curate” in Biblie

(asemanator evreilor si musulmanilor) ci si preocuparea bisericii de a promova
institute medicale

- adventistii se obliga sa nu foloseasca substante care ar putea provoca dependenta

si ar putea aduce prejudicii starii lor de sanatate: droguri, tutun, alcool si cafea

- ei sunt sfatuiti de medici sa renunte la consumul de carne rosie, sa evite chiar

carnea alba, laptele, produsele lactate nedegresate si sa foloseasca o varietate mare
de leume, fructe si mai ales cereale integrale

Influenta comportamentului alimentar asupra sperantei de viata

          Un anumit comportament alimentar influenteaza starea de sanatate si

longevitatea. In 1800 Breslow si Belloc au scos in evidenta imporanta a 7 obiceiuri
ale stilului de viata inclusiv cele alimentare care influenteaza speranta de
viata. Numarul acestor obiceiuri are un impact puternic asupra longevitatii:

1)     7-8ore somn pe zi

2)     A nu manca nimic intre mese

 3)     A lua mic dejun regulat

4)     Mentinerea greutatii ideale

5)     Exercitii fizice regulate

6)     Folosirea moderata sau deloc a alcoolului

7)     A nu fuma

Stilul  de viata si implicit comportamentul alimentar adauga nu doar ani de viata

si si o calitate a vietii. Din cei care au tinut toate cele 7 obiceiuri, doar 5,3 – 5,5 %
au murit in cei 9 ani de studiu comparativ cu cei care au tinut doar 0-3 obiceiuri si
au murit in procent de 12,3 – 20 %.

Un alt mod de a privi impactul stilului de viata asupra longevitatii este asa
numita “varsta a sanatatii”. UN barbat de 50 de ani care adopta suficiente obiceiuri
sanatoase poate avea aceeasi sanatate ca unul de 35 de ani. O persoana poate avea
o varsta a sanatatii mai mare sau mai mica decat varsta cronologica, in functie de
numarul de obiceiuri sanatose pe care le incorporeaza in stilul sau de viata.

Influenta factorilor neurologici si endocrini asupra comportamentului

alimentar

          Se cunoaste ca in hipotalamusul ventromedial se afla centrul satietatii

(distrugerea lui produce obezitate prin supraalimentar) iar in hipotalamusul lateral
se afla centrul foamei (distrugerea lui duce la autoinfometare). In concluzie :

a) semnalele senzoriale

- semnalele pe care hrana le transmite creierului (gustul, mirosul, textura si

aspectul exterior) sunt foarte importante in determinismul comportamentului
alimentar

- oamenii se nasc cu anumite preferinte ale gustului – care pot fi modificate prin
experienta

- proprietatile senzoriale ale alimentului joaca un rol important in determinarea

consumului, satietatii, cantitatii si chiar a calitatii unei mese
- daca se creste valoarea senzoriala a unui aliment aportul alimentar poate creste cu
15%, iar daca se serveste o varietate de alimente aportul alimentar poate creste cu
60%

b) semnalele pre si post absorbtia intestinala

- ajung pe calea nervului vag la creier – regleaza aportul energetic si de

macronutrienti din punct de vedere cantitativ

Influenta factorilor fiziologici asupra comportamentului alimentar

a) varsta

- copii in crestere si adolescentei au un consum ridicat de calorii fara a exista, in

cele mai multe cazuri, pericolul obezitatii

b) sarcina

- cu toate ca in primul trimestru se intalneste disgravidia cu predominanta

simptomatica gastrica (greata, varsaturi, inapetenta) in sarcina apetitul este crescut

c) alaptarea

- presupune un necesar superior energetic proteic, hidric si vitaminic

d) efort fizic

- este un factor care modifica obiceiurile alimentare chiar si din punct de vedere
calitativ

- se recomanda un aport crescut de glucide – e combustibilul principal pentru

furnizarea energiei

Influenta factorilor patologici

          Starea biologica este un determinant important al comportamentului

alimentar

a) infectia

- in starile febrile apetitul este scazut sau chiar lipseste

- infectiile intestinale determina aport hidric crescut din cauza pierderilor :
varsaturi, diaree

b) HDS

- datorita simptomelor de hipovolemie medicul trebuie sa rehidrateze bolnavul prin

perfuzii intravenoase

- setea este un simptom de alarma dar solutia nu este un pahar cu apa ci ser
fiziologic intravenos

c) intoleranta la gluten (spume celiac ?)

- boala cu determinism genetic ce consta in niste modificari specifice ale mucoasei

intestinale datorita unor mecanisme imune declansate de glutenul din cereale, grau,
orz, secara (ovazul este bine tolerat in cantitati moderate, porumbul si orezul nu
contin proteina numita gliadina din grau)

- sindromul de malabsorbtie produs de aceasta intoleranta modifica obiceiurile

alimentare in mod sever

d) boala ulceroasa

- ardei iuti si piperul negru produc leziuni gastrice superficiale acute asemanatoare
aspirinei

- mult sustinutele mese mici si dese pot duce la o stimulare indelungata a secretiei
acide chiar daca produc o distensie gastrica mai mica

- gustarile inainte de culcare stimuleaza secretia acida nocturna

- laptele este un puternic secretant datorita continutului ridicat de proteine si

calciu ; el stimuleaza o secretie acida mai mare decat poate tampona

e) bolile digestive chirurgicale

- intr-o prima faza determina necesitatea alimentarii pe tub gastric

f) bolile psihice
- ruminatia numita si « mericism » se deosebeste de varsatura si consta in
regurgitarea alimentelor din stomac in cavitatea bucala, cate o inghititura,
mestecarea si apoi reinghitirea lor

h) anorexia nervoasa

- nu este un termen corect deoarece pacientele nu au apetitul suprimat ci doar

teama morbida de a nu se ingrasa

i) bulimia (« foame de bou »)

- poate induce in eroare deoarece pacientii nu sunt impinsi de o foame de

nestapanit, ci manifestand o capacitate uimitoare de planificare a abuzului
alimentar precum si a varsaturilor pe care apoi si le provoaca singur

j) geofagia

- ingestia de pamant

- se intalneste ;a adolescenti, in sarcina si in alaptare

k) cancerul

- diminua sau suprima apetitul in faza avansata

Influenta altor factori

a) factorii de mediu

- comerciali : reclamele – pot determina schimbari importante in obiceiurile

alimentare

b) factorii economici

- starea materiala : obezitatea se observa la cei saraci din tarile dezvoltate

- in lumea a treia – cei saraci sunt casectici => malnutritie proteica calorica

c) factorii occidentali

- poluarea : ar trebui sa determine modificari ale comportamentului alimentar in

scop preventiv
Modificarea obceiurilor alimentare

1. Factorii care determina alegerea alimentelor

a) factorii fizici

- cantitatea de alimente disponibila in tehnologia alimentara

- distributia geografica si agricola

- venitul personal

- igiena, locuinta si facilitatile sanitare

- clima, anotimpul

- facilitatile de depozitare si pregatire a alimentelor

b) factorii sociali

- publicitatea

- cultura

- educatia despre nutritie

- politica economica

- religia si obiceiurile sociale

- rolul claselor sociale

- problemele sociale : saracia si alcoolismul

c) factorii fiziologici

- alergia

- infirmitatea

- starea de sanatate sau bolnav

- acceptabilitatea alimentelor individual

- nevoile de energie si nutrienti

- dieta terapeutica

          Exista 2 tendinte care actioneaza in directii opuse asupra fiecaruia dintre noi
in ceea ce priveste obiceiurile alimentare :

a) tendinte comportamentale

- acest grup de influente reprezinta o parte importanta din noi fiind reprezentate de
obiceiuri etnice, regionale si culturale

- acestea preconditioneaza alegerea alimentelor si exercita o influenta conservatore

asupra inclinatiei noastre de a face schimbari in domeniul alimentar

b) tendinte dinamice

- sunt tendintele legate de economie :

- un venit mare ne permite procurarea unui nr mare de alimente intr-

  un timp mai scurt ;

    - tehnologia avansata, moderna a crescut disponibilitatea produselor

           alimentare

    - mediul ambiant : lumea moderna a ajuns sa reevalueze relatia cu

           mediul inconjurator, fragil, realizand ca nu poate exploata natura la

           nesfarsit

         - viziunea : mass-media si sistemele de comunicare foarte performante

           ne-a determinat sa devenim mai constienti si mai responsabili cu

           privire la posibilitatea alegerilor multiple

c) tendinta de schimbare rapid a obiceiurilor alimentare

- se poate datora :

          - occidentalizarii tarilor in curs de dezvoltare                     (1)

          - fenomenului de imigratie cu cresterea diversitatii etnice (2)

          - modernismul, schimbarile sociale                                   (3)

(1) Occidentalizarea

- dezvoltarea economica a dus la scaderea cultivarii recoltelor pt consumul la

calorie si cresterea cultivarii recoltelor pentru a fi vandute

- modificarea stilului de viata a dus la cresterea urbanizarii, scaderea activitatii

fizice si in final, inlocuirea bunurilor locale cu bunuri traditionale

- schimbarea obiceiurilor culinare a facut ca alimentele locale sa fie inlocuite cu

cele de import : alimentarea copiilor ci biberonul in locul sanului

- urbanizarea a dus la cresterea dependentei omului de bani

- aceste modificari pot afecta nutritia si sanatatea in multe moduri :

          - pierderea alimentelor traditionale => dezechilibre nutritionale

          - folosirea alimentelor tip snack (gustari)

          - noi probleme de sanatate – noua alimentatie adduce si noi probleme

            de sanatate pt cei neadaptati => asa a aparut grupa mare a

            afectiunilor numite “bolile de civilizatie”

(2) imigratia

- generalizarea diferitelor obiceiuri culinare si « Bucatarii «  nationale si regionale

- « globalizarea » obiceiurilor alimentare determina pierderea identitatii etnice la a

doua generatie de imigranti

(3) Modernismul
 o       caminul : a scazut nr copiilor dintr-un camin, nr membrilor si a crescut
varsta seniorilor (>60 ani)

o       forta de munca feminina angajata : a crescut pana la 50% proportia fortei de

munca feminine => diminuarea timpului de munca pentru activitati casnice
=> dezvoltarea retetelor tip fast-food

o       mesele in familie : s-au rarit in special pentru mic dejun si pranz

o       preocuparea pentru propria sanatate : a crescut responsabilitatea pentru

siguranta alimentelor si etichetarea lor corecta – publicul este mai interesat
de continutul nutritiv al alimentelor ; se manifesta o mai mare
responsabilitate pt monitorizarea greutatii corporale => nu toti consumatorii
sunt interesati de alimentele sarace in calorii

o       economia : din ce in ce mai multi oameni manifesta tendinta de a face

economie – cumpara alimentele la preturi mici si mananca alimente gatite de
mai multe zile

o       bucatariile etnice si specialitatiile casei : preparatele cu « identitate » etnica

si morideniile exotice care formeaza « specialitatea casei » au luat
amploare ; de asemenea se manifesta tendinta de a favoriza meniuri care se
prepara usor si rapid ; supermarketurile au inceput sa ofere semipreparate
sau preparate traditionale unor grupari etnice

o       fast-foodurile : in tarile occidentale 1/3 din alimente se consuma in fast-

fooduri si restaurante cu mancaruri tip fast-food ; fastfoodurile incearca sa
raspunda preocuparii pentru alimentele sanatoase inlocuind grasimile
animale cu grasimile vegetale , oferint meniuri sarace in grasimi si crescand
cantitatea de legume si fructe din salate

Comportamentul alimentar este unul dintre cele mai complexe comportamente

desi are ca obiect functia de baza cea mai simpla a organismului uman :
alimentatia. Modificarea obiceiurilor alimentare personale este un proces dinamic
care poate fi voluntar sau nu si de cele mai multe ori modelat de societatea in care
producem si consumam, in care traim si deci.mancam. 

Fără operație! Varicele dispar dacă aplici o bucată caldă De ce păstrează secretul farmaciile? Paraziții se tem de
banalul și ieftinul... UROLOG: "Cel mai mare inamic al prostatitei este…" Papiloamele de pe spate și gât înseamnă

că în corpul tău există... Varicele vor dispărea în 2 zile. Înainte de culcare, freacă venele cu…