Ministerul Educaţiei ,Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea:Calculatoare,Informatică şi Microelectronică
Departamentul Ingineria Software şi Automatică

RAPORT
la lucrarea de laborator nr. 2
la Circuite și dispozitive electrice

Tema: Studierea fenomenului de rezonanță în circuitul oscilant

A efectuat: st. gr. TI-183 Bortă Sergiu

A verificat: Verjbițchi Vasile

Chişinău – 2019
Scopul lucrării: Cercetarea fenomenului de rezonanță a tensiunilor și a rezonanței
curenților în circuitul oscilant LC,determinarea frecvenței rezonante și a factorului de
calitate a circuitului.

Date teoretice și practice

Circuitul oscilant este un circuit electric format din condensatorul C și inductanța L. În funcție de
metoda de conectare L și C, se disting circuitele oscilante în serie și în paralele (figura 2.1. a, b). În
circuitul oscilant se observă o rezonanță la o anumită frecvență, la care rezistența totală a circuitului
în seriei sau conductivitatea circuitului în paralel este zero.

Figura 2.1. a) Circuit oscilant în serie; b) Circuit oscilant în paralel.

Circuit oscilant în serie se numește circuitul compus dintr-o inductanță L și un condensator C conectat
în serie cu sursa de semnal. De obicei, în componența circuitului oscilant se include rezistența activă R, care
ține cont de rezistența pierderilor ohmice ale firului din care se face inductanța. Luând în considerare un
circuit alcătuit dintr-o inductanță L conectată în serie, un condensator C și un rezistor R (Figura 2.1. a).

2
O

3
Întrucât tensiunea pe elementele reactive este de Q ori mai mare decât tensiunea de intrare, se spune că în
circuitul oscilant în serie se observă o rezonanță de tensiuni (UL=UC=UIn). Când se utilizează circuitul
oscilatnt, semnalul de ieșire se înregistrează de pe condensatorul C sau inductanța L.
Proprietățile selective de frecvență ale circuitului oscilant reflectă frecvența sa de amplitudine,
frecvența fazei și caracteristicile tranzitorii. Dependența curentului în circuit sau a tensiunii pe
elementele reactive de frecvența generatorului de alimentare la o tensiune constantă a generatorului este
denumită curba de rezonanță sau caracteristica de frecvență-amplitudine a circuitului (CFA). Pentru un circuit
în serie CFA este dependența amplitudinii tensiunii de ieșire U2m, care este luată de la unul dintre elementele
reactive, de exemplu de la condensator, la frecvența tensiunii aplicate la intrarea circuitului, pentru
UIn=U1=Const. CFA poate fi exprimată și în termeni de rezistențe efective: U2(f) la U1 = Const. În
practică, de obicei se utilizează caracteristica normalizată (redusă la unu)
Caracteristica de fază φ(f) este dependența deplasării de fază a tensiunii de ieșire a circuitului relativ cu
cea de intrare față de frecvență și este descrisă de expresia:
0
= arctg(R ( ƒ — ƒ )). (2.10)
q ƒ0 ƒ
În Figura 2.2 este prezentată caracteristica de frecvență-amplitudine și caracteristica de fază-frecvență
a unui circuit oscilant în serie, unde f este lățimea de bandă a circuitului.
frecvențelor, unde coeficientului de transmisie K(f) are o valoare de cel puțin
= 0,707, prin care se determină

1
din valoarea sa maximă. Valoarea 1
√2 √2
lățimea de bandă de transmisie a circuitului liniar, care nu este introdusă accidental. Acest lucru se
datorează faptului că la limitele lățimii de bandă, modulul coeficientului de transmisie după putere, este
egal cu raportul puterilor de ieșire și de intrare și se micșorează de două ori. În Figura 2.2 lățimea de bandă a
circuitului liniar se află în regiunea de la fJ jos la fS de sus al frecvenței ciclice și, prin urmare, lățimea de
bandă este definită ca:
∆f = fJ – fS , (2.11)
unde: fJ - limitele frecvenței ciclice de jos și fS - limitele frecvenței ciclice de sus. Cu cât este mai
mică lățimea de bandă, cu atât este mai bună selectivitatea circuitului oscilant și cu atât mai mare este
factorul de calitate ”Q”, care este calculat prin formula:
0
Q= ƒ . (2.12)
 ƒ
Din graficul CAF al circuitului oscilant în serie rezultă că la frecvența rezonantă unghiul de
deplasare a fazei între tensiunile de intrare și ieșire este zero. În acest caz, tensiunea pe condensator și
inductanță sunt egale UC=UL  0, și sunt în antifază. Pentru ff0,  0, adică, rezistența circuitului
este de natură capacitivă, iar tensiunea de ieșire este în urma tensiunii de intrare, iar la ff0  0 - rezistența
circuitului este de natură inductivă, iar tensiunea de ieșire este înaintea tensiunii de intrare.
CAF și CFF a circuitului oscilant paralel sunt prezentate în figura 2.3. a, b.

Figura 2.3. Caracteristicile circuitului oscilant în paralel: a) de amplitudine- frecvență (CAF); b) de fază-
frecvență (CFF).

Din punct de vedere grafic, CAF este reprezentat de o curbă de rezonanță. Utilizând graficul CAF,
determinăm f și Q. Amplitudinea curentului prin elementele reactive L și C ale circuitului oscilant
paralel la frecvența f=f0 este de Q ori mai mare decât curentul de intrare. Prin urmare, rezonanța într-un
circuit oscilant paralel este numită rezonanță a curenților. Lățimea de bandă a circuitului paralel și
factorul de calitate, precum și a circuitului în serie sunt determinate de formulele: (2.11) și (2.12).
 Caracteristică tranzitorie a unui circuit oscilant în serie. Când apare un salt de tensiune hC(t) în circuit la Q>1,
apare un proces oscilant atenuat.
Caracteristica tranzitorie a (t)
tensiunii pe condensator are

forma:
= 1 — et (cos1t + sin1t),
c
hC(t) = U (2.17)
E0 1
unde:  =R/2L=0/2Q –coeficientul de atenuare,
1
1 = J2 — 2 = OJ1 — .
O (2Q)2

Curba caracteristicii de tranziție este cuprinsă între valorile hS(t) de sus și de hJ(t) jos:
hS (t) = 1 + e –ðt ; hJ (t) = 1 — e –ðt . (2.18)
Tipul caracteristicii de tranziție (fig. 2.4) depinde de factorul de calitate al circuitului. La Q  5,
procesul tranzitoriu are un caracter non-oscilator (aperiodic). Cu creșterea factorului de calitate, frecvența
1 tinde spre 0, iar viteza de atenuare scade. Procesul tranzitoriu are un caracter oscilator. Atunci numărul
de perioade în care amplitudinea scade de 10 ori este aproximativ
egală cu valoarea Q.

Figura 2.4. Caracteristica tranzitorie a tensiunii pe capacitate a unui circuit

oscilant în serie.
Proprietățile de filtrare ale circuitului oscilator. O trăsătură importantă a circuitului este proprietatea de a
extrage din suma oscilațiilor diferitelor frecvențe acele oscilații care se află în apropierea frecvenței de
rezonanță și suprimă semnalele ale căror frecvențe sunt în afara lățimii de bandă a circuitului. Această
proprietate se numește selectivitate de frecvență.
Pentru un semnal de intrare cu o frecvență ω0, coeficientul de transmisie este K=Q>>1, în timp ce pentru
semnale cu o frecvență în afara benzii de trecere coeficientul de transmisie este mult mai mic. În
consecință, ieșirea circuitului va fi dominată de semnale cu frecvențe situate în lățimea de bandă a circuitului,
iar semnalele cu frecvențe în afara lățimii de bandă vor fi suprimate.„

Descrierea machetei de laborator

Circuitele electrice pentru cercetarea circuitului oscilatnt în serie și paralel sunt prezentate în Fig. 2. 5 și 2.6:

Figura 2.5-6. Circuit electric pentru

cercetarea caracteristicilor circuitului
oscilant LC în serie și parale
În ambele scheme se cercetează aceleași elemente L și C. Pentru efectuarea măsurătorilor în lucrarea de
laborator sunt utilizate următoarele: generator Г3-112 ca sursă de semnale armonice, multimetre digitale de tip
DT 9205 pentru măsurarea valorilor efective ale curentului alternativ și tensiunii, osciloscopul cu două canale
C1-83 pentru observarea simultană și măsurarea tensiunilor la intrarea și ieșirea circuitelor studiate.
Comutatoarele S din circuitul în seriei și S1 în circuitul în paralel, servesc la închiderea circuitelor atunci când
miliammetrele sunt deconectate. În ambele scheme, este posibilă conectarea împreună a unui osciloscop care
înregistrează amplitudinile de tensiune U1m și U2m, precum și voltmetre pentru măsurarea tensiunilor de
funcționare U1 și U2. Divizorul de tensiune ohmic de nivel mic R1, R2 în circuitul în seria servește la
potrivirea generatorului și a circuitului oscilant, în care sursa de semnal este un generator de tensiune.
Rezistorul R1 în circuitul paralel servește la asigurarea funcționării generatorului G în regim de
generator de curent.

Tabelele cu datele experimentale.

Tabelul 2.1.

f0
L C r calculat Măsurat  Q

mH µF Ω Hz Ω -
2.99 47 4.4 13432.36 13200 252.22 57.3

Tabelul 2.2.
fj 1200 13000
0
1385 13500
0
f0
1320 14000
0
fs
U2m, V 7.07 4.84

U1m,V 10 6.9

KU(f)=U2m 0.707 0.7

U1m

Tabelul 2.3.

fj F0 fs fj F0 fs
15000 13500 17000 12500 13000 14500
U 7.07 10 7.07 0.21 0.48 0.28

1. Rezultatele calculelor parametrilor circuitului oscilant în serie și paralel.

1
f0= =1/2*3.14*√ 0.00299∗4.7∗10−8=13432.46
2 π √ LC
L P

C√ =252.22 Q= r =57.3
Concluzie
În urma acestei lucrări de laborator sa înțeles ce reprezinta
fenomenul de rezonanță a tensiunilor și a rezonanței curenților în circuitul oscilant
LC,sa determinat frecvenț rezonanței și a factorului de calitate a circuitului din circuit
electric ,efectuînd în practică diferite măsurări și calculi. De asemnea conform datelor
obținute și graficelor observăm ce rol are factorul de calitate pentru elementele R, L,
C.