Sunteți pe pagina 1din 3

Ministerul Dezvoltării Regionale Consiliul Judeţean

şi Administraţiei Publice Constanţa

CEA DE-A IV-A EDIŢIE A FORUMULUI COOPERĂRII DESCENTRALIZATE


ROMÂNIA-FRANŢA
13 ŞI 14 IUNIE 2013, CONSTANŢA

Sinteza atelierului n°4

Rolul autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de descentralizare

Moderator : Adrian ŢUŢUIANU : Preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa – Uniunea natională a


Consiliilor Judeţene din România

Raportor : Hubert JULIEN-LAFERRIERE : Vice-preşedintele Comunităţii urbane din Lyon (Grand


Lyon)

Introduction / Contexte

Acest atelier avea scopul de a aborda problemele legate de procesul de descentralizare şi de


competenţele ce vor fi transferate comunităţilor locale, în contextul implementării reformei
administrative, cu respectarea principiului autonomiei locale.

Ideea centrală nu a fost de a realiza un tablou comparativ între abordarea problematicii de


către cele două ţări, existând diferenţe structurale, istorice, socio-economice şi culturale, ci
de a identifica acele aspecte care fac posibilă cooperarea descentralizată româno-franceză.

1. Echilibru teritorial

Descentralizarea este un act de curaj întrucât presupune reforme administrative de


recunoaştere a diversităţii teritoriilor.

Fiecare ţară trebuie să identifice propriul model de organizare, inspirându-se din bunele
practici ale altor ţări, dar mai ales învăţând din erorile pe care acestea le-au făcut la rândul
lor. Exemplul francez cu 36 000 de comune nu este o referinţă pentru România, aşa cum nu
este nici rolul prefectului. În ochii Româniilor, acesta nu are nicio legitimate, deoarece nu
este ales de către popor.

În procesul de reorganizare administrativ-teritorială, fiecare ţară trebuie să ţină cont de


tradiţiile locale, dar în acelaşi timp să urmărească reducerea diferenţelor de dezvoltare
economică creşterea competitivităţii teritoriilor.
Regionalizarea reprezintă un factor esenţial de promovare şi dezvoltare economică a
regiunilor. Asigurarea unui echilibru teritorial este, de asemenea, un mijloc de prevenire a
conflictelor socio-culturale.

2. Repartizarea competenţelor

Este important ca rolul autorităţilor locale, la toate nivelele, să fie clar definite, iar transferul
de competenţe să fie realizat concomitet cu transferul de resurse financiare adecvate. O mai
mare autonomie decizională şi administrativă pare necesară. Între regiune şi stat şi între
regiune şi nivelul local nu trebuie să existe o relaţie de subordonare, în ciuda controlului de
legalitate pe care instituţiile centrale trebuie să îl exercite.

Este important să existe un dialog constructiv la toate nivelele, mai ales cu societatea civilă,
care cunoaşte cel mai bine nevoile reale ale populaţiei. Regionalizarea trebuie să stimuleze
democraţia participativă.

De asemenea, pare esenţial să acordăm o mai mare importanţă domeniului social, lăsând la
latitudinea autorităţilor publice locale gestionarea serviciilor publice cum ar fi: sănătatea,
protecţia copilului, situaţiile de urgenţă, protecţia mediului, energia. Aceste servicii nu ar
trebui să depindă de politicile guvernamentale, ci ar trebui să fie adaptate nevoilor proprii
fiecarui teritoriu regional.

3. Mobilizarea resurselor

Politicile regionale şi structurale ale Uniunii Europene constituie un impuls spre regionalizare
pentru statele membre, colectivităţile regionale fiind nevoite să elaboreze planuri de
dezvoltare regională şi să gestioneze fondurile comunitare. În acest sens, pentru facilitarea
atragerii fondurilor europene de către autorităţiilor administrativ-teriroriale, pare să fie
necesară o revizuire a sistemului de distribuire, aceste fonduri reprezentând o modalitate
de dezvoltare a teritoriilor. Pentru o mai bună gestionare a fondurilor europene, şi
comunităţile locale din România trebuie să fie mai bine organizate/structurate.

Concluzii : Direcţiile de dezvoltare a cooperării descentralizate

Procesul de reformă administrativ-teritorială din România, ca şi cel din Franţa, reprezintă o


oportunitate pentru realizarea unor schimburi constructive de experienţă între comunităţile
din cele două ţări, în cadrul cooperărilor descentralizate deja existente şi în cadrul
cooperărilor bilaterale dintre state, instituite mai ales de grupurile de prietenie
parlamentare.

Schimburile de bună practică în domeniul îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice locale şi


sprijinul acordat în procesul de descentralizare pot fi încurajate, în scopul modernizării şi
eficientizării administraţiei publice din România. Cu toate acestea, pentru ca un parteneriat
de cooperare descentralizată să fie cu adevărat constructiv şi durabil, acesta trebuie să se
bazeze pe o relaţie de încredere şi o bună cunoaştere a interlocutorilor.

S-ar putea să vă placă și