APEL

PUBLIC
privind necesitatea examinării de către
Parlamentul Republicii Moldova a
oportunității modificării mecanismului
de constituire a Comisiei Electorale
Centrale și a statutului membrilor săi
 Parlamentului Republicii Moldova
Comisiei Electorale Centrale

APEL PUBLIC

privind necesitatea examinării de către Parlamentul Republicii Moldova

a oportunității modificării mecanismului de constituire
a Comisiei Electorale Centrale și a statutului membrilor săi

Asociația Promo-LEX,

reiterează opinia că actuala modalitate de constituire a Comisiei Electorale Centrale

(CEC) poate genera în societate suspiciuni privind influențarea politică a activității acesteia;

subliniază poziția sa privind necesitatea de a extinde lista subiecților cu drept de

desemnare a membrilor CEC, inclusiv din afara instituțiilor politice, iar prezența în cadrul CEC
a unor judecători este un imperativ subliniat de Codul de bune practici în materie electorală;

consideră că activitatea permanentă a tuturor membrilor CEC, și nu doar a conducerii

instituției, va eficientiza și va crește calitatea procesul decizional din cadrul autorității dar va
avea un impact pozitiv și asupra managementului proceselor electorale;

subliniază că anume acum este momentul oportun de a iniția și finisa o procedură

legislativă la această temă, cu un an până la expirarea mandatului componenței actuale a CEC
iar acest fapt este îndeosebi de important în contextul Hotărârii Curții Constituționale nr. 11
din 7 mai 2020.

Potrivit prevederilor legale curente, CEC este constituit din 9 membri: un membru este
desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalți 8 membri sunt desemnați de
către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Doar
președintele, vicepreședintele și secretarul CEC activează permanent. Ceilalți membri ai
Comisiei sunt convocați după caz. Mandatul membrilor CEC expiră o dată cu mandatul
Comisiei, indiferent de data la care au fost numiți în funcție.

Prin hotărârea nr. 144 din 17 iunie 2016 Parlamentul a confirmat actuala componență a
Comisiei Electorale Centrale. Trei membri CEC au fost numiți în funcție în luna iulie 2019.
Respectiv mandatul actual de cinci ani al CEC și implicit a tuturor membrilor acesteia
va expira peste un an, în iunie 2021.

Pe parcursul ultimilor ani Asociația Promo-LEX a subliniat de mai multe ori necesitatea
operării unor modificări la Codul electoral cu referință la subiectul constituirii CEC,
mandatului și componenței Comisiei. În acest sens, s-a insistat pe ideea că aceste modificări
ar trebui să vizeze extinderea listei de subiecți cu drept de a desemna membri în componența
CEC, dar și asupra necesității ca toți membrii Comisiei să activeze permanent. De asemenea,
reducerea minoră a numărului de membri ai Comisiei, de la 9 la 7 persoane, poate fi pusă în
aplicare doar din considerentul de micșorare a cheltuielilor financiare publice.

În acest context, reamintim că, la data de 11 iulie 2019, Asociația Promo-LEX, a prezentat un
Apel public privind necesitatea urgentării procedurilor de desemnare și confirmare de
către Parlament a noilor membri ai CEC, precum și de alegere de către membrii CEC a
conducerii autorității1. În cadrul acelui Apel, a fost prezentat, inclusiv, un proiect de lege
ferenda asupra legii nr. 56 din 18.06.2019 cu privire la modificarea și completarea
articolului 20 Cod electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Prin proiectul de lege ferenda, s-a propus ca toți membrii CEC să activeze permanent, precum
și a fost sugerată reducerea numărului de membri CEC de la 9 la 7, exclusiv în scopul
diminuării poverii financiare a statului.

La fel, pentru a elimina monopolul partidelor parlamentare în procesul de desemnare a

membrilor CEC, precum și pentru a garanta reprezentativitatea tuturor puterilor statului în
componența CEC, s-a propus un nou mecanism de desemnare. Astfel, Promo-LEX propune ca
un membru CEC să fie desemnat de către Președintele Republicii Moldova, iar câte doi
membri să a fi desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.
Membrii desemnați de Parlament trebuie să reprezinte atât majoritatea cât și opoziția. Un
membru desemnat de Guvern trebuie să reprezinte organizații ale societății civile. Cel puțin
un membru desemnat de CSM trebuie să fie judecător de specialitate (imperativ dictat de
Codul bunelor practici in materie electorală aprobat de Comisia de la Veneția 2), iar al doilea
să reprezinte mediul academic. În acest context, facem referință și la constatările
OSCE/ODIHR care prevăd că „organul oficial de numire poate face parte din sistemul
executiv, sistemul judiciar sau parlament”3.

Ulterior, la 13 februarie 2020 Promo-LEX a publicat o Opinie privind fundamentarea

economico-financiară a proiectului de lege ferenda 4 menționat mai sus, în care au fost
expuse argumente suplimentare în susținerea inițiativei lansate la 11 iulie 2019, dar și
prezentate avantajele și dezavantajele acestor modificări din perspectiva economico-
financiară. Astfel, s-a constatat că, funcționarea CEC în componența a șapte membri care ar
activa permanent nu va necesita din bugetul public cheltuieli de personal substanțial diferite
față de situația actuală când avem o Comisie compusă din 9 membri, dintre care doar 3
activează cu statut permanent. Dimpotrivă, în anumite circumstanțe cheltuielile de personal
ar putea fi chiar mai mici. Pe de altă parte, analiza argumentează că și funcționarea Comisiei
cu 9 membri permanenți nu ar necesita majorări financiare substanțiale.

Promo-LEX atrage atenția că, în contextul adoptării Hotărârii Curții Constituționale nr.
11 din 7 mai 2020, subiectul modificării legislației electorale ce ține de activitatea CEC
prinde noi contururi. Această hotărâre, inter alia stabilește că „În sensul articolului 72 alin.

1 Apel Public privind necesitatea urgentării procedurilor de desemnare și confirmare de către Parlament a noilor membri ai
Comisiei Electorale Centrale (CEC), precum și de alegere de către membrii CEC a conducerii autorității.
http://bit.ly/2XUBOWL
2 Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicative. adoptat de Comisia europeana pentru

Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2002) p.10
https://bit.ly/2BUncfG
3 Utilizarea standardelor electorale internaționale. Manualul Consiliului Europei pentru organizațiile societății civile. p. 31.

https://bit.ly/3hs3A2X
4 Opinie Promo-LEX privind fundamentarea economico-financiară a proiectului de lege ferenda care prevede asigurarea

caracterului permanent al mandatului de membru/ă a Comisiei Electorale Centrale (CEC). https://bit.ly/2zCrWWG

Pagina 2 din 3
(3) lit. a) din Constituție, ținând cont de competența exclusivă a Parlamentului privind
reglementarea, prin lege organică, a modului de organizare și de desfășurare a alegerilor și
având în vedere bunele practici internaționale în materie electorală, modificările elementelor
fundamentale ale dreptului electoral devin aplicabile doar dacă au fost publicate în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova cu cel puțin un an înaintea datei alegerilor”5.

Conform Codului bunelor practici în materie electorală, elementele fundamentale ale

dreptului electoral, sunt în special, sistemul electoral propriu zis, componența comisiilor
electorale și constituirea circumscripțiilor electorale6. Astfel, cele trei aspecte menționate
mai sus nu trebuie amendate decât cel puțin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise
în constituție ori formulate în cadrul unui document cu un statut mai înalt decât cel al unei
legi ordinare.

În baza pct. 36, 43, 44 din Hotărârea Curții Constituționale, rezultă că prin sintagma elemente
fundamentale ale dreptului electoral, s-ar avea în vedere inclusiv modificarea mecanismului
de desemnare a componenței CEC, în calitatea sa de organ electoral suprem din țară.

În concluzie, pornind de la necesitatea argumentată mai sus cu privire la:

- operarea modificărilor în Codul electoral pe subiecte precum constituirea, componența și

mandatul CEC,
- respectarea standardelor internaționale, inclusiv ale Comisiei de la Veneția, în domeniul
organizării autorităților electorale centrale ale statului,
- evitarea unor eventuale probleme ce țin de organizarea unor posibile alegeri anticipate în
anul 2021, când expiră mandatul actualei componențe a CEC,

Promo-LEX solicită Parlamentului Republicii Moldova să inițieze de urgență procedura

legislativă pentru a pune în discuție și a opera modificările necesare cu privire la
constituirea, componența și mandatul CEC.

În contextul celor expuse, cu circa un an înainte de expirarea mandatului actualei

componențe a CEC, Asociația Promo-LEX face apel către:

Parlamentul Republicii Moldova

- să demareze consultări publice privind perfecționarea mecanismului de constituire a CEC,

mandatul și componența Comisiei, luând ca bază inclusiv proiectului de lege ferenda propus
de Promo-LEX;
- să inițieze procedura legislativă pe subiectul modificării legislației electorale privind
constituirea, mandatul și componența CEC.

Comisia Electorală Centrală

- să se expună asupra oportunității activității permanente a tuturor membrilor CEC;

- să vină cu propuneri de perfecționare a legislației privind activitatea sistemului organelor
electorale din Republica Moldova.

5 Hotărârea Curții Constituționale pentru interpretarea prevederilor articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție (Sesizarea
nr. 180b/2019). https://bit.ly/2UDld5V
6 Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicative. adoptat de Comisia europeana pentru

Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2002) p.11
https://bit.ly/2BUncfG

Pagina 3 din 3