Conf.dr.ing.

Liviu Prună

Reprezentarea unui angrenaj conic

Calculul geometric al angrenajelor

Date inițiale:

 Modulul – notat cu m.
 Numărul de dinți al unei roți – notat cu z1.
 Numărul de dinți pentru a doua roată – notat cu z2.

Calculul geometric

Raportul de transmitere:
𝑧1
𝑖= (1)
𝑧2

Diametrele de divizare:

𝐷𝑑1 = 𝑚 ∙ 𝑧1 (2)

𝐷𝑑2 = 𝑚 ∙ 𝑧2 (3)

Unghiul generatoarelor conurilor de divizare:

Σ = 𝛿1 + 𝛿2 (4)
𝐷𝑑1 𝑧1
tan 𝛿1 = 𝐷𝑑2
= 𝑧2
(5)

𝐷𝑑2 𝑧
tan 𝛿2 = 𝐷𝑑1
= 𝑧2 (6)
1

Lungimea generatoarei conului de divizare:

𝐷𝑑1 𝐷𝑑2
𝐿= 2∙sin 𝛿1
= 2∙sin 𝛿2
(7)

Unghiul de cap al dintelui:

𝑚
tan ∝ = (8)
𝐿

Unghiul de picior al dintelui:

1,25∙𝑚
tan 𝛽 = (9)
𝐿

Unghiul conurilor de cap:

𝛾1 = 𝛿1 + 𝛼 (10)

1
 Conf.dr.ing. Liviu Prună

𝛾2 = 𝛿2 + 𝛼 (11)

Unghiul conurilor de picior:

𝜌1 = 𝛿1 − 𝛽 (12)

𝜌2 = 𝛿2 − 𝛽 (13)

Înălțimea capului dintelui:

𝑎 = 𝑚 (14)

Înălțimea piciorului dintelui:

𝑏 = 1,25 ∙ 𝑚 (15)

Înălțimea dintelui:

ℎ = 𝑎 + 𝑏 = 2,25 ∙ 𝑚 (16)

Lungimea dintelui:
1
𝑙 ≤ 3𝐿 (17)

Diametrele cercurilor de cap:

𝐷𝑒1 = 𝑚 ∙ (𝑧1 + 2 ∙ cos 𝛿1 ) (18)

𝐷𝑒2 = 𝑚 ∙ (𝑧2 + 2 ∙ cos 𝛿2 ) (19)

Diametrele cercurilor de picior

𝐷𝑖1 = 𝑚 ∙ (𝑧1 − 2,5 ∙ cos 𝛿1 ) (20)

𝐷𝑖2 = 𝑚 ∙ (𝑧2 − 2,5 ∙ cos 𝛿2 ) (21)

Dimensiuni care se adoptă:

𝑔 = (2 … 3) ∙ 𝑚 (22)

𝐷𝑎𝑖 = 0,2 … ∙ 𝐷𝑒𝑖 (23) – diametrul arborelui pe care va fi montată roata

𝐷𝑏1 = (1,6 … 2) ∙ 𝐷𝑎𝑖 (24) – diametrul butucului roții

𝑙𝑏𝑖 = 1,5 ∙ 𝐷𝑎𝑖 (25) – lungimea butucului roții

𝑛𝑖 → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑛𝑟. 1 (25) – lățimea canalului de pană

𝑙𝑝𝑖 → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑛𝑟. 1 (26) – adâncimea canalului de pană

2
 Conf.dr.ing. Liviu Prună

Tabelul nr.1

Diametrul Dimensiunile penei Cote canal de pană

arborelui (Dai) ni hpană t2 lpi
10… 12 4 4 1,8
12… 17 5 5 2,3
17… 22 6 6 2,8
22… 30 8 7 3,3
30… 38 10 8 3,3 𝐷𝑎𝑖
+ 𝑡2
38… 44 12 8 3,3 2
44… 50 14 9 3,8
50… 58 16 10 4,3
58… 65 18 11 4,4
65… 75 20 12 4,9
75… 85 22 14 5,4

Reprezentarea angrenajului conic cu dinți drepți

Descrierea de mai jos este în strânsă legătură cu fișierul Angrenaj Conic pe Pasi.pdf. Acest fișier se
utilizează astfel:

 Se închid toate straturile mai puțin stratul care se numește Pasul 1.

 Restul straturilor se deschid așa cum spune descrierea de mai jos.

PASUL 1

Se trasează formatul cu toate elementele sale grafice.

Se trasează indicatorul cu toate elementele sale.

PASUL 2

Se trasează axele de simetrie (orizontală și verticală) pentru vederea din stânga care va fi
reprezentată în secțiune totală.

Se trasează axele care furnizează diametrul de divizare (se formează unghiurile δ1 și δ2.

Se trasează un arc de cerc de rază L.

Se reprezintă roata cu numărul z1 de dinți

PASUL 3

Se trasează segmentele de dreaptă cu ajutorul cărora se definește unghiul γ1.

3
 Conf.dr.ing. Liviu Prună

PASUL 4

Se trasează segmentele de dreaptă cu ajutorul cărora se definește unghiul ρ1.

Din punctul în care arcul de cerc de rază L intersectează axa care formează unghiul δ1 se ridică o
perpendiculară la această axă până când se intersectează segmentul de dreaptă care formează
unghiul γ1. Perpendiculara se va prelungi până când va intersecta segmentul de dreaptă care
formează unghiul ρ1.

Perpendiculară obținută reprezintă înălțimea dintelui. Este momentul să verificăm dacă înălțimea
capului dintelui – a are valoarea corectă (a = m), și dacă înălțimea piciorului dintelui – b are valoarea
corectă (b = 1,25 m). Dacă lungimile segmentelor de dreaptă la care am făcut referire sunt corecte
atunci continuăm construcția angrenajului. În caz contrar determinăm greșelile pe care, cu siguranță,
le-am făcut anterior.

PASUL 5

Acum construim dintele primei roți.

Din punctul în care perpendiculara trasată la Pasul 4 intersectează segmentul de dreaptă care
formează unghiul γ1, trasăm în lungul acestui segment un alt segment de dreaptă de lungime l
(lungimea dintelui). Apoi coborâm o perpendiculară la axa care formează unghiul δ1 și o prelungim
până când intersectează segmentul de dreaptă care formează unghiul ρ1. În sfârșit, trasând un al
treilea segment de dreaptă, peste segmentul de dreaptă care formează unghiul ρ1 obținem conturul
dintelui.

PASUL 6

Prelungim cu g segmentul de dreaptă care simbolizează înălțimea dintelui – h.

PASUL 7

Prelungim segmentul de dreaptă aflat în partea opusă a segmentului care ne dă înălțimea dintelui.
Facem această prelungire în așa fel încât să ne apropiem de axa de simetrie a primei roți dințate la o
distanță egală cu Db1/2 (atenție la cota notată cu g – in acel spațiu).

PASUL 8

Raportându-ne la capătul segmentului de dreaptă, trasat la Pasul 7, situat în spre axa de simetrie a
primei roți, mai jos de acesta și paralel cu axa de simetrie, la o distanță egală cu lb1 se găsește
capătul butucului roții și trasăm o porțiune din generatoarea sa exterioară.

PASUL 9

Unim capătul segmentului de dreaptă care are lungimea g cu generatoarea exterioară a butucului.

PASUL 10

Se trasează segmentele de dreaptă care reprezintă proiecțiile bazelor cilindrului care simbolizează
butucul roții și segmentul de dreaptă care simbolizează proiecția cercului descris de „vârful” dinților.

PASUL 11

Trasăm gaura din butuc prin care va pătrunde arborele și teșirile acesteia. Ea are diametrul: Da1.

4
 Conf.dr.ing. Liviu Prună

PASUL 12

Trasăm canalul de pană care are lățimea n1 (vezi tabelul nr. 1)

Ar trebui reprezentate unele racordări dar, acest moment trecem la desenarea celei de a doua roți
(sunt aceeași pași ca la prima roată).

PASUL 13

Se trasează segmentele de dreaptă cu ajutorul cărora se definește unghiul γ2.

PASUL 14

Se trasează segmentele de dreaptă cu ajutorul cărora se definește unghiul ρ2.

Din punctul în care arcul de cerc de rază L intersectează axa care formează unghiul δ2 se ridică o
perpendiculară la această axă până când se intersectează segmentul de dreaptă care formează
unghiul γ2. Perpendiculara se va prelungi până când va intersecta segmentul de dreaptă care
formează unghiul ρ2.

Perpendiculară obținută reprezintă înălțimea dintelui. Este momentul să verificăm dacă înălțimea
capului dintelui – a are valoarea corectă (a = m), și dacă înălțimea piciorului dintelui – b are valoarea
corectă (b = 1,25 m). Dacă lungimile segmentelor de dreaptă la care am făcut referire sunt corecte
atunci continuăm construcția angrenajului. În caz contrar determinăm greșelile pe care, cu siguranță,
le-am făcut anterior.

PASUL 15

Acum construim dintele celei de a doua roți.

Din punctul în care perpendiculara trasată la Pasul 14 intersectează segmentul de dreaptă care
formează unghiul γ2, trasăm în lungul acestui segment un alt segment de dreaptă de lungime l
(lungimea dintelui). Apoi coborâm o perpendiculară la axa care formează unghiul δ2 și o prelungim
până când intersectează segmentul de dreaptă care formează unghiul ρ2. În sfârșit, trasând un al
treilea segment de dreaptă, peste segmentul de dreaptă care formează unghiul ρ2 obținem conturul
dintelui.

Observație:

În zona în care se suprapune dintele unei roți cu dintele de la cealaltă roată nu țin cont deocamdată
de regulile de vizibilitate.

PASUL 16

Prelungim cu g segmentul de dreaptă care simbolizează înălțimea dintelui – h.

PASUL 17

Prelungim segmentul de dreaptă aflat în partea opusă a segmentului care ne dă înălțimea dintelui.
Facem această prelungire în așa fel încât să ne apropiem de axa de simetrie a primei roți dințate la o
distanță egală cu Db2/2.

Observăm că segmentele de dreaptă trasate la Pasul 17 sunt prea lungi (roata dințată ar avea
peretele prea subțire). Atunci scurtăm aceste segmente.

5
 Conf.dr.ing. Liviu Prună

PASUL 18

Raportându-ne la capătul segmentului de dreaptă, trasat la Pasul 17, situat în spre axa de simetrie a
primei roți, mai jos de acesta și paralel cu axa de simetrie, la o distanță egală cu lb2 se găsește
capătul butucului roții și trasăm o porțiune din generatoarea sa exterioară.

PASUL 19

Unim capătul segmentului de dreaptă care are lungimea g cu generatoarea exterioară a butucului.

Observăm că segmentele de dreaptă trasate la Pasul 17 sunt prea lungi (roata dințată ar avea
peretele prea subțire). Atunci scurtăm aceste segmente.

PASUL 20

Se trasează segmentele de dreaptă care reprezintă proiecțiile bazelor cilindrului care simbolizează
butucul roții și segmentul de dreaptă care simbolizează proiecția cercului descris de „vârful” dinților.

PASUL 21

Trasăm gaura din butuc prin care va pătrunde arborele și teșirile acesteia. Ea are diametrul: Da2.

PASUL 22

Trasăm canalul de pană care are lățimea n2 (vezi tabelul nr. 1)

În acest moment avem reprezentat angrenajul în secțiune (vederea din stânga). Vom trecem la
desenarea vederii principale a angrenajului. Pentru obținerea vederii din față vom folosi liniile de
ordine în raport cu vederea din stânga și compasul.

PASUL 23

Trasăm axele de simetrie pentru vederea principală.

PASUL 24

Reprezentăm conturul exterior al roții cu numărul de dinți egal cu z1.

PASUL 25

Reprezentăm elementele care nu se văd ale primei roți dințate. Pentru a putea cota canalul de pană
trasăm o ruptură în zona butucului roții.

PASUL 26

Reprezentăm conturul exterior al roții cu numărul de dinți egal cu z2. Ținem cont de regulile de
vizibilitate.

PASUL 27

Hașurăm suprafețele care au fost secționate.

Rămân o serie de lucruri de făcut în continuare precum: cotarea, trasarea unor racordări ș.a.