Formule de calcul Progresii aritmetice Progresii geometrice

1. Ratia r = a 2 – a 1 = a n – a n – 1 a2 a
(a+b)2=a2+2ab+b2 2. Termenul general a n = a 1 + ( n – 1 ) r 1. Ratia q  n
(a – b)2=a2– 2ab+b2 3. Prop de medie (an) pa  a1 a n -1
a2– b2=(a – b)(a+b) a n 1  a n 1 2. Termenul general a n = a 1 q n – 1
a3+b3=(a+b)(a2–ab+b2) an  3. Prop de medie (an) pg 
a3–b3=(a–b)(a2+ab+b2) 2 a n  a n 1  a n 1
(a+b)3=a3+3a2b+3ab2+b3 ac
4. a, b, c pa b 
(a–b)3=a3–3a2b+3ab2–b3
(a+b+c)2=a2+b2+c2 +2ab+2ac+2bc
2
5. a, b, c, d pa a + d = b + c
4. a, b, c pg b  ac
5. a, b, c, d pg a d = b c
(a1  a n )n
6. .Sn=a 1 + a 2 + a 3 + … + a n = a1 (q n  1)
2 6. .Sn=a 1 + a 2 + a 3 + … + a n =
q 1
Modul Parte intreaga Functii
f(x)  a
1. | f(x) | a    1. [ f ( x ) ] = n  n ≤ f ( x ) < n + 1 1. f para  f ( – x ) = f ( x )
f(x)  -a

2. | f ( x ) | < a a) daca a ≤ 0 nu are solutii 2. [ x + n ] = [ x ] + n , daca nZ f impara  f ( – x ) = – f ( x )

b) daca a > 0 : – a < f ( x ) < a 3. [ x ] = 0 , daca x  [ 0 , 1 ) 2. f periodica  f ( x + T ) = f ( x )
3. | x + y | ≤ | x | + | y | 4. [x]=primul intreg aflat in stanga lui x pe 3. f marginita  m, MR a i m < f ( x ) < M
axa reala 4. ( f  g ) ( x ) = f ( g ( x ) )
Grafice de functii Functia de gr 1 Functia de gr II
1 A(a,b)Gf  f(a)=b 1. Functia f:RR, f ( x ) = a x 2 + b x + c
2. intersectia cu axele 1. Functia f:RR, f ( x ) = a x + b 2. monotonia: I a>0  U
a)Gf∩Ox  
y  f ( x)
b)Gf∩Oy 2. monotonia: a>0 f crescatoare x -∞ xv ∞
y  0
y  f ( x)
a<0  f descrescatoare f(x) yv
 
x  0 3 semnul
x -∞ -b/a ∞ II a<0  f ∩
3.f injectivax1, x2A, f(x1)=f(x2) => x1=x2 x -∞ xv ∞
f surjectiva  yB, xA a. i. f(x)=y f(x) semn opus lui a 0 semnul lui a
f(x) yv
f bijectiva f invectiva si f surjectiva
T. daca f bij atunci f inversabila ( f -1 din surj)
Semnul functiei de gradul II <0 Semnul functiei de gradul II =0 Semnul functiei de gradul II >0
x -∞ ∞ x -∞ x1 x2 ∞
f(x) semnul lui a x -∞ x1 ∞ f(x) Semn 0 Semn 0 Semn
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a lui a opus lui lui a
a

Varf. Extreme. Valori maxime/minime Relatiile lui Viete 1. graficul se afla – sub axa Ox  a<0, <0
f:RR, f ( x ) = a x 2 + b x + c Fie a x 2 + b x + c = 0 cu solutiile x1, x2 – desupra axei Ox  a>0, <0
 b   b  
 S  x1  x 2  
b
2. Gf nu taie axa Ox  <0
V , , xv   ; yv   1.


c
a
3. Gf taie axa ox intr-un singur punct =0
 2a 4a  2a 4a P  x x


1 2 
a
4. Gf taie axa ox in doua puncte >0
2. Ec cu solutiile x1, x2 este X 2 – S X + P = 0 Pozitia dreptei fata de parabola
a) Daca a>0 U  xv punct de minim (abscisa) 3. Descompunerea in factori Dreapta este tangenta parabolei sistemul are o
yv valoare minima a functiei aX2+bX+c=a(x–x1)(x–x2) singura solutie (taie axa Ox intr-un singur punct)
imf=[yv, ∞) 4. x12  x 22  S 2  2 P Dreapta este secanta parabolei  sistemul are 2
b) Daca a<0 ∩ xv punct de maxim (abscisa) solutii (taie axa Ox in 2 puncte)
yv valoare maxima a functiei 5. x13  x23  S ( S 2  3P ) Dreapta este exterioara parabolei sistemul NU
imf=(–∞, yv] are o solutii (nu taie axa Ox)
c) ecuatia axei de simetrie x = x v
Semnul solutiilor Geometrie Relatii intr-un triunghi dreptunghic
Solutiile au semne opuse  x1x2<0, >0 Distanta dintre 2 puncte
Solutiile sunt nr reale opuse  x1=– x2S=0, >0 T. Pitagora: c12  c 22  i 2
Solutiile sunt inverse  P=1, >0 AB  (xB  x A )  ( yB  y A )
2 2

P. mediana din unghiul drept este jumatate din

Vectori v  x1 i  y1 j si u  x 2 i  y 2 j coordonatele vectorului OA  x A i  y A j ipotenuza
(coordonatele vectorului) (descompunerea vect)
Modulul | v | x12  x 22 cateta opusa lui a
AB  ( x B  x A )i  ( y B  y A ) j sin a 
Produs scalar u  v  x1  x2  y1  y2 Coordonatele mijlocului unui segment ipotenuza
u  v | u |  | v |  cos(u , v ) M mijlocul [AB]  cateta alaturata lui a
cos a 
x1 y1  x  xB y A  yB  ipotenuza
u || v   (paraleli sau coliniari) M  A , 
x2 y 2  2 2  cateta opusa lui a
Coordonatele centrului de greutate
tga 
u  v  x1 x2  y1 y2  0 (perpendiculari) cateta alaturata lui a
G centru de greutate al ABC 
cateta alaturata lui a
 x  xB  xC y A  y B  yC  ctga 
Unghiul format de doi vectori

cos(u , v) 
u v G  A ,  cateta opusa lui a
|u ||v |  3 3 
Teorema sinusului. Teorema cosinusului Formule pentru cadranul I
VALORILE FUNCŢIILOR
osx = sin(900-x) sinx = cos(900-x)
a b c 0 0 TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE
ctgx = tg(90 -x) tgx = ctg(90 -x)
T sin:    2R Formule de trecere din II in I ( x (900, 1800) )
Unghi sin cos tg ctg
sin A sin B sin C 00 0 0 1 0 -
sinx = sin(1800–x) cosx = – cos(1800–x)
T cos : (pt calculul lungimilor laturilor)
tgx = – tg(1800–x) ctgx = – ctg(1800–x)
a 2  b 2  c 2  2bc cos A Formula fundam. a trig s i n 2 x + c o s 2 x = 1
 b 2  a 2  c 2  2ac cos B sin(a  b)  sina  cosb  sinb  cosa  1 3 3
300 3
c 2  a 2  b 2  2ab cos C sin(a  b)  sina  cosb  sinb  cosa 6 2 2 3
Consecinta (pt unghiuri) cos(a  b)  cosa  cosb - sin a  sinb  2 2
b2  c2  a2 cos(a  b)  cosa  cosb  sin a  sinb 450 1 1
cos A  4 2 2
2bc sin x cos x  3 1 3
tgx  ; ctgx  600 3
a  c2  b2
2
cos x sin x 3 2 2 3
cos B 
2ac 
900 1 0 - 0
a2  b2  c2 2
cos C 
2ab