Exploatarea tiganilor in Principatele Romane.

Practicile care i-au socat pe

europeni: ,,Ii ucid ca pe niste vite"
Cosmin Patrascu Zamfirache,

Romii au fost exploatati crunt de-a lungul istoriei medievale si chiar la inceputul epocii moderne in Principatele
Romane. Adusi ca robi pe mosii boieresti sau manastiresti, stapanii aveau drept de viata si de moarte asupra lor.
Calatorii straini spun ca tiganii erau tratati mai rau decat animalele.

Robii tigani au facut parte din peisajul medieval romanesc, timp ce cateva secole. Acestia aveau statut de sclavi
si erau exploatati crunt de proprietarii de mosii. Totodata populatia ii privea cu dezgust si neincredere formandu-
si prejudecati si stereotipuri rasiale in ceea ce-i priveste. Nici dupa eliberarea din robie la jumatatea secolului al
XIX-lea, tiganii nu au avut o soarta mai buna, fiind lasati la marginea societatii fara prea multe sanse de
afirmare.

Adusi de voievozii romani in Principate

Romii nu au venit singuri in Principatele Romane, sunt de parere o serie de specialisti, ci ar fi fost adusi pe
filiera otomana sau mongola ca robi pentru mosiile boieresti ori pentru manastiri. Era o metoda eficienta in acea
perioada pentru a popula anumite mosii, dar reprezentau si o sursa de munca foarte ieftina de care stapanul
dispunea dupa bunul plac. Mai mult decat atat, o parte a tiganilor reprezentau o sursa buna de meseriasi, in
conditiile in care o parte se pricepeau bine la fierarie, potcovarit, erau mesteri in metale pretioase, geambasi
samd. In secolul al XIV-lea romii se aflau deja pe teritoriul Tarii Romanesti. In 1385, voievodul muntean Dan I
daruieste Manastirii Tismana, pe langa pamanturi, si 40 de salase cu robi tigani. In 1388, acestia sunt amintiti
din nou, de aceasta data in timpul domniei lui Mircea cel Batran, care, la randul sau, face o donatie Manastirii
Cozia in care erau inclusi si robii romi.

In Moldova, romii sunt amintiti documentar ceva mai tarziu. In 1428, Alexandru cel Bun, dadea Manastirii
Bistrita mai multe salase de robi romi si tatari. Cel care aduce va aduce insa un numar mare de robi tigani in
Moldova va fi chiar Stefan cel Mare. Dupa ce-l bate pe Radu cel Frumos, voievodul Tarii Romanesti si face o
invazie in valahia, Stefan cel Mare se intoarce cu peste 17.000 de robi tigani din Campia Baraganului, drept
robi. Ii ofera manastirilor. Cu alte cuvinte salasele de robi romi s-au inmultit in tarile romane, ajungand si in
Transilvania. Asa s-a ajuns la situatia in care Principatele Romane avea cei mai numerosi romi din Europa. Cel
putin asta afirma A. Langeron in 1790. Baronul von Campenhausen face aceeasi remarca: in Moldova si Tara
Romaneasca se aflau cei mai multi tigani din Europa. Totodata, strainii sunt uimiti de faptul ca in Principatele
Romane se practica sclavia. F von Baur scria ca "robi sunt numai tiganii".

,,Boierii sunt stapanii lor absoluti"

Statutul tiganilor in evul mediu romanesc era de robi, adica sclavi pe domeniile boirilor, voievozilor si
manastirilor. Erau oameni fara niciun drept care putea fi ucisi sau vanduti dupa bunul plac de stapani. Calatorii
straini arata de altfel tratamentul inuman la care care erau supusi robii tigani si totodata aristocrati iluministi ca
von Baur erau uimiti ca se mai practica sclavia in Europa, in secolul al XVIII lea . De altfel robii tigani au fost
eliberati abia la jumatatea secolului al XIX lea, atunci cand sclavia era considerata o abominatie pe continentul
european. Tratamentul la care erau supusi robii, spun calatorii straini era inuman de-a dreptul. Europenii din
"Secolul Luminilor" erau socati si spun ca robii tigani nu erau considerati de populatia locala, nici macar
oameni.

De exemplu, contele d'Antraigues a vizitat Tarile Romane si scria despre soarta robilor "Boierii sunt stapanii lor
cei mai absoluti. Dupa plac, ii vand si-i ucid ca pe niste vite. Copiii lor se nasc robi fara deosebire de sex". Un
alt francez venit in Moldova in timpul Revolutiei Franceze la final de secol XVIII deplangea si el soarta romilor
robi. "Ce se poate spune despre aceste numeroase turme de fiinte inca si mai nenorocite, care sunt numite tigani
si care, pierdute pentru umanitate, sunt puse pe aceaeasi treapta cu vitele de povara si adeseori tratate mai rau
decat ele de catre stapani barbari a caror odioasa si asa-zis proprietate sunt&".

Calatorii straini spun ca tiganii erau lasati in mizerie, infometati si privati de orice forma de educatie. Inclusiv
Mihail Kogalniceanu, atunci cand justifica eliberarea tiganilor din robie deplangea soarta lor si modul in care
sunt tratati. "Fiinte umane cu lanturi la maini si la picioare, cu cercuri de fier in jurul fruntii sau cu zgarda
metalica la gat. Biciuri sangeroase si alte pedepse precum infometarea, atarnarea deasupra focului fumegand,
regimul de carcera si aruncarea, despuiat fiind, in zapada sau apa inghetata, acesta este tratamentul aplicat
nenorocitului de tigan", scria Kogalniceanu amintindu-si de copilaria sa pe mosiile din jurul Iasiului.

Roabe tiganci exploatate sexual

Femeile robilor tigani aveau o soarta si mai trista, fiind abuzate sexual de stapanii lor. De multe ori, erau folosite
pentru a fi date copiilor de mosieri pentru a-si satisface placerile. Radu Rosetti, un boier din secolul al XIX-lea,
a lasat detalii infioratoare in cartea sa de "Amintiri". "Cu desavarsire odios era chipul in care se uza de fetele si
de femeile acelor nenorociti. Plecand de la principiul ca trupul robului este lucru al stapanului, tigancele, fete
mari si femei maritate in toate regula, in fata altariului, erau privite de stapani ca adevarata carne pentru placere.
Se uzau de ele in aceasta insusire cu stirea parintilor si a sotilor. (...) Si patru veacuri de asemenea supunere
abjecta degradase intr-atata pe acei nenorociti, ucisese in astfel de grad orice simtimant de demnitate omeneasca
intr-insii, incat ei priveau aceasta ingrozitoare batjocura ca lucru firesc, impotriva careia nu cunosc exemplu de
opunere, de revolta, de incercare de razbunare", scria Radu Rosetti in cartea sa ,,Amintiri. Ce-am auzit de la
altii", capitolul VII, ,,Din vremea regulamentara".

Acelasi Radu Rosetti spunea ca inclusiv la manastire femeile rome erau abuzate, de aceasta data de catre
calugari. ,,Si sa nu se creada ca numai stapanii mireni uzau de drepturi regaliene asupra tigancelor apartinandu-
li: aceste roabe alcatuiau adevarate haremuri pentru igumenii manastirilor pe cari generozitatea piosilor donatori
le inzestrase cu numaroase suflete de tigani. Mai cu sama egumenii greci ai manastirilor inchinate aveau
reputatia ca stiu, prin schimburi, sa-si alcatuiasca seraiuri de frumuseti tiganesti", scria acelasi Radu Rosetti.

,,Tigan", cea mai mare insulta

De altfel, aceiasi calatori straini spuneau ca populatia romaneasca in general avea o atitudine de respingere fata
de robii tigani. Erau un fel de paria pe care pana si cei mai saraci tarani ii dispretuiau. "Cu toate ca tiganii
alcatuiesc o parte insemnata a comunitatii, ei sunt priviti cu cel mai mare dispret de catre ceilalti locuitori care,
intr-adevar, se poarta cu ei putin mai bine decat cu animalele si epitetul insultator de hot sau oricare altul
echivalent ar putea fi tolerat mai usor decat acela de tigan", preciza W. Wilkinson, un ofiter britanic care a ajuns
in tarile romane la inceputul secolulu XIX. Manifestarile rasiale la adresa tiganilor au continuat si dupa
eliberarea lor din robie, in secolul al XIX-lea fiind mult timp lasati la marginea societatii.

Va recomandam sa cititi si urmatoarele articole:

,,Imperialul" campion la gainarii, din nou in arest. Escrocheria de 10.000 de euro pusa la cale de bulibasa
din Ciurea

VIDEO Igienizare cu mascati. Inspectorii Garzii de Mediu au cerut ajutor pentru a intra in zona
deseurilor