Exista multe feluri de ,,deal-uri", dar niciunul precum ,,Green Deal"

Dimitrios Drisis,

Sub acest nume original, cu un aer mai degraba american decat de strategie europeana, Comisia Europeana a
prezentat un plan de actiuni specifice menite sa puna in valoare biodiversitatea si sa diminueze impactul asupra
mediului.

Este un plan care suna foarte optimist si atragator din punct de vedere financiar, cu o foaie de parcurs clara si
ambitioasa: pana in 2050 Comisia Europeana vrea sa transforme spatiul Uniunii Europene in prima arie
geografica neutra din punct de vedere climatic, iar pana in 2030 sa scada cu 90% emisiile de carbon generate de
sectorul de transport. Eficienta energetica, inovatia si productia sustenabila de hrana sunt cele mai importante
elemente care stau la baza acestui plan.

Pentru a asigura o tranzitie lina si inclusiva spre aceasta noua paradigma, exista la o lista lunga de actiuni,
investitii si instrumente financiare.

Din perspectiva "Green Deal", viata noasta se va modifica considerabil: se va schimba felul in care ne deplasam,
cum ne vom incalzi locuinta sau ce alimente vom consuma.

Partea din "Green Deal" care se refera la schimbarea modelelor alimentare, numita "From Farm to Fork" ("De la
Ferma la Consumator") o consider cea mai interesanta si revolutionara, nu doar din perspectiva faptului ca
reprezint o companie cu afaceri in domeniul agriculturii, ci mai ales prin impactul disruptiv al acestei miscari.
Strategia numita "De la Ferma la Consumator" isi propune sa transforme dramatic sistemele alimentare in
sisteme echitabile, sanatoase, prietenoase cu mediul si, mai ales din perspectiva recentei crize COVID-19, mai
sustenabile.

Hrana - noastra - cea - de - toate - zilele

Calitatea alimentatiei s-a numarat intotdeauna printre prioritatile agendei politice europene. Hrana - noastra -
cea - de - toate zilele este insa un univers mult mai complex: dincolo de comandamentele contemporane de
protectie a sanatatii consumatorului si a mediului, ea are si puternice conotatii culturale, ceea ce complica
suplimentar orice interventie in acest ecosistem. Reglementarile privind utilizarea substantelor chimice in
agricultura, noile tehnologii folosite pentru cresterea plantelor si conservantii alimentari reprezinta cele mai
sensibile subiecte, mai ales cand rolul comisiilor stiintifice este de cele mai multe ori doar consultativ.

Ceea ce trebuie sa facem urgent este sa redesenam sistemele alimentare, pentru ca acestea sunt raspunzatoare de
o treime din emisiile globale de GHG, consuma multe resurse si reprezinta o provocare la adresa biodiversitatii
si echitatii alimentare pe intreg lantul de valori, mai ales din perspectiva fermierilor.

Strategia "Din Ferma la Consumator" isi propune sa accelereze tranzitia catre un sistem alimentar sustenabil,
care sa asigure:

Impactul neutru sau pozitiv asupra mediului. Tema de reflectie : ce facem cu substantele chimice si implicarea
noilor tehnologii in cresterea plantelor si tipurile de transport folosite in agricultura Scaderea impactului
agriculturii asupra schimbarilor climatice. Ce facem cu emisiile de carbon de care se face responsabila
zootehnias Efectul pozitiv asupra biodiversitatii prin rotatia culturilor agricole si folosirea produselor de
protectie a plantelor cu impact redus asupra mediului. Securitatea si siguranta alimentara. Tema de reflectie:
cum vom reusi - dincolo de afirmatiile de natura politica - sa asiguram tuturor acces la hrana suficienta,
hranitoare si sustenabila Generarea de venituri echitabile pentru toti participantii la lantul valoric.

In plus, folosind invatamintele din pandemia cu COVID-19, Comisia Europeana intentioneaza sa dezvolte un
plan de urgenta pentru a asigura aprovizionarea cu alimente si securitatea alimentara in situatii similare de criza.

Ce urmeazat

Pregatirea si implementarea Green Deal este una din cele mai mari provocari din istoria Uniunii Europene, care
va provoca un adevarat tsunami in zona de consultanta, instrumente financiare si fonduri pentru inovatie de
care acest plan va avea nevoie incepand cu 2021. Aceasta reinventare a sistemelor alimentare va aduce noi
oportunitati, dar si provocari pentru toti actorii din lantul valoric. Nu e usor sa faci parte din procesul de
constructie a istoriei.

Avem asadar un obiectiv foarte ambitios care are nevoie de inovatie masiva si instrumente financiare
consistente pentru a putea fi implementat. Daca in energie lucrurile sunt mai clare, "noua" agricultura este inca
"under construction". De exemplu, trebuie sa trecem la un nivel de folosire mai scazut al substantelor chimice in
agricultura, dar nu au aparut inca propuneri de inlocuire a acestora. De asemenea, o problema majora de mediu -
cresterea industriala a animalelor, responsabila de 70% din totalul emisiilor de carbon din agricultura - pare a fi
trecuta discret cu vederea.

Una din marile provocari pentru Comisia Europeana, dar si pentru guvernele nationale, este sa operationalizeze
angajamentele existente in Green Deal, sa identifice masurile care trebuie luate, inclusiv cele legislative si, cel
mai important, sa alinieze toti actorii intr-un dialog inclusiv.

Stim ,,ce" si ,,unde", dar nu stim inca ,,cum"

In ceea ce priveste agricultura, inovatia este cheia spre sustenabilitate. Doar prin inovatie putem oferi fermierilor
instrumente adecvate pentru ca productia sa fie mai profitabila, competitiva si prietenoasa cu mediul. In acest
moment, an de an sunt interzise tot mai multe substante active, fara a exista alternative ecologice, in linia
principiilor Green Deal.

Prin aplicarea imediata a principiilor "De la Ferma la Consumator", incluse in Green Deal, ar beneficia atat
consumatorul (inclusiv prin preturi mai mici), cat si mediul. Nu sunt inca sigur ca fermierii vor reusi sa se
integreze in aceasta noua realitate. Daca nu vor reusi sa-si gestioneze ferma in noul context de reglementari
astfel incat sa-i creasca profitabilitatea, e foarte posibil sa abandoneze activitatea agricola. Aceasta ar putea
duce la parasirea fermelor si, in consecinta, la un nou exod spre orase, cu tot ceea ce presupune aceasta, inclusiv
cresterea dependentei de productia agricola de pe alte continente, ceea ce ar putea avea un impact devastator
asupra tesutului Uniunii Europene.

Comisia Europeana a initiat o consultare pentru a incerca sa armonizeze jucatorii din agribusiness (fermieri,
companii alimentare, industria chimica, organizatii de protectia mediului interesate de reducerea folosirii
pesticidelor etc). Mi se pare interesant de constatat ca acest obiectiv complicat de armonizarea a principalilor
actori din agribusiness nu e directionat cu adevarat catre constructia unei agriculturi capabile sa hraneasca
populatia in crestere la nivel mondial. Mai mult, acest scenariu nu ia in consideratie dovezile stiintifice si nici
nu manifesta empatie pentru fermieri sau comercianti. Intretinerea unui dialog dezechilibrat intre actorii din
agribusiness creeaza un risc similar cu impunerea unei taxe pe eforturile tuturor de a atinge un tel maret, care ar
fi putut, in alte conditii, sa ne uneasca pe toti: protectia mediului si crearea unei agriculturi sustenabile.
Este evident ca suntem martorii unei dezbateri care este doar la inceput si care va mentine in stare de alerta
pentru inca mult timp atat industria, cat si pe fermieri si consumatori.

Cat despre planeta... asteapta vesti de la noi!