USAMV Cluj-Napoca

MPHCC, An II 2020

Protectia plantelor in climat controlat

(Entomologie)
Cultura Castravetilor Cucumis sativus
Student: Iancu Ioana Lenuta

Profesor coordonator: Ion Olteanu

Master An II, MPHCC, Facultatea de Horticultura,

USAMV Cluj-Napoca
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II

Cuprins:

Cap.I Importanta si tehnologia de cultura a castravetilor........................................................................................2

1.1Originea si aria de raspandire........................................................................................................................2

1.2.Particularitati biologice si importanta culturii.............................................................................................3

Cap.II Descrierea daunatorilor...............................................................................................................................4

2.1. Coropisnita – Gryllotalpa gryllotalpa Latr....................................................................................................4

(ORTHOPTTERA, GRYLLOTALPIDAE).......................................................................................................4

2.2. Musculita alba de sera – Trialeurodes vapororium Westw..........................................................................5

(HOMOPTERA, ALEURODIDAE)..................................................................................................................5

2.3. Gandacii pocnitori (Viermii sarma )– Agriotes spp.......................................................................................6

COLEOPTERA – ELATERIDAE......................................................................................................................6

2.4.Nematodul galicol al radacinilio– Meloidogyne incognita (Kof. et White) Chitw..........................................7

TYLENCHIDA – MELOIDOGYNIDAE..........................................................................................................7

2.5. Paduchele castravetilor – Aphis gossypii Glov............................................................................................7

HOMOPTERA – APHIDIDAE..........................................................................................................................7

2.6. Tripsul plantelor de sera – Heliothrips haemorrhoidalis Bché.....................................................................8

THYSANOPTERA –THRIPIDAE.....................................................................................................................8

Cap. III Metode de monitorizare a daunatorilor......................................................................................................9

Cap. IV Stabilirea metodei de combatere a complexului de daunatori.................................................................10
Bibliografie:.........................................................................................................................................................13

1
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Cap.I Importanta si tehnologia de cultura a castravetilor

1.1Originea si aria de raspandire.

Castravetele isi are originea in sudul Asiei si sudul Africii, fiind una din cele mai cele mai vechi
plante de cutura, datand din cca. 3000 ani i.e.n., in secolul al IX-lea fiind cultivat si in tarile Europei.
Pana in prezent arealul de cultura s-a extins, astfel incat castravetele ocupa o suprafata de 1,5 mil. ha si
realizeaza productii de 26,5 mil. tone.
Tari mari cultivatoare de castraveti sunt: Rusia, Polonia, Moldova, Ungaria, Bulgaria, Spania si
Romania.
In tara noatra castravetele se cultiva in aproape tooate zonele, insa cele mai prielnice conditii
sunt intalnite in sud, sud-est si sud-vest.

1.2.Particularitati biologice si importanta culturii

Castravetele Cucumis sativus L, face parte din Familia Cucurbitaceae, este o planta anuala, cu
tulpini erbacee, taratoare. Florile sunt unisexuat monoice,cu polenizare alogama entomofila, iar in
culturile protejate sunt create cultivare ginoice. In culturile protejate, castreavetele se cultiva prin rasad.
Fructele se consuma la maturitatea tehnica, fiind apreciate atat pentru utilizarea in alimentatie,
datorita continutului nutritiv cat si pentru efectul terapeutic. Valoarea nutritiva a castravetilor este
scazuta, cca. 19 calorii /100 grame substanta proaspata si prezinta un continut scazut de subastanta
uscata, de doar 4-6%.
Tulpina este taratoare si urcatoare, fistuasa. La maturiatate poate atinge o lungime de 2,5-3 m,
fiind prevazuta cu carcei se poate agata. Prezinta mici radacini adventive, care la contactul cu solul pot
sa hraneasca suplimentar cu apa si saruri minerale planta. Lastarii apar dupa 20-30 zile de la semanat,
frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate, acoperite cu perisori glandulari, aspri.
Florile unisexuat monoice dispuse cate 3-5 la subsioara frunzelor, sunt gamopetale, corola este
de culoare galbena. Polenizarea este alogama, entomofila, fructul este o melonida alungita, de diferite
marimi in functie de cultivar.
Cultivare omologate pentru culturile in camp, solarii si adaposturi:
1.Cu fructe tip cornichon: foarte timpurii( Regal F1, Renato F1), timpurii (Regal F1, Adonis,
Mathilde F1, Marinda F1, Cornisa, Mondial, Obelisc, Parker F1, Premier F1, Cornichon, Ag 1204 F1),

2
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
semitimpurii (Asterix F1, Levina F1, Cornibac F1, Record, Rita F1, Octopus F1, Leon F1, Lord,
Samurai), semitarzii (Meresto F1, Royal F1).
2. Cu fructe semilungi: foarte timpurii (Corvin F1), timpurii (Topaz, Magic), semitarzii
(Astreeea F1, Select)
Hibrizi pentru culturile in sere:
1.Cu fructe lungi si semilungi : foarte timpurii (Famosa F1, Floriade F1, Han F1), timpurii
(Farbio F1, Tiria F1, Preferex F1, Sombrero F1, Nevada F1, Akito F1), semitimpurii (Fitness F1,
Kamaron F1, Favorit F1), semitarzii (Mustang F1, Astreea), tarzii (Jazzer F1)
2. Cu fructe tip cornichon: timpurii (Meteor F1, Asadena F1, Pasamonte F1, Ophix F1, Selena
F1, Bianca F1), semitimpurii (Campion F1).
In raport cu factorii de vegetatie, castravetii prezinta un necesar de temperatura intre 25 si ±7º C
in functie de faza de vegetatie, Semintele germineaza la un minim de 15-16ºC, temperatura optima
pentru vegetatie este de 25-28ºC, iar nivelul maxim de suportabilitate sunt aproximativ 35ºC. Sunt
plante de zi scurta, necesita o lumina de 12.000-15.000 lucsi pentru o buna dezvoltare. Nivelul
umiditatii din sol fata de necesarul castravetilor este raportat la un procentaj de 75-80% din I.U.A. si
85-90%nivelul umiditatii din aer.
Infiintarea culturilor se face prin rasad, utilizandu-se plante cu pamant pe radacini, bine
calite, libere la boli si daunatori, atunci cand plantele au formate 4-5 frunze adevarate.
Dezinfectia solului este necesara pentru combaterea daunatorilor, bolilor si a buruienilor din sol.
Mulcirea partiala sau totala se executa din aceleasi motive. Se aleg distantele de plantare, intre 33-
40cm intre plante pe rand si intre 1.3-1,7m intre randurile indepartate sau 0,7 m intre randurile
apropiate.
Ciclul I - Infiintarea culturii se face in intervalul 20 februarie-20 martie.
Ciclul II - Infiintarea culturii se face in intervalul 20 iunie-25 iulie.
Fertilizarea cu gunoi de grajd se face din toamna cu 10t/ha odata cu mobilizarea adanca, iar
fertilizarea de baza se aplica prin incorporare suerficiala in sol.
Palisarea plantelor se face cu ajutorul atelor si al clipsurilor de palisare. Se executa lucari de
formare si conducere a plantei orin conducerea tulpinei principale si inlaturarea de la baza a fructelor si
lastarilor ori prin pastrarea lastarilor laterali, in functie de hibrid. Procedeul se poate combina si cu
lucrarea de carnire sau copilire, in cazul in care inaltimea plantei depaseste inaltimea spalierului.
Recoltarea castravetilor se face la maturitatea tehnica de 50-60 zilede la plantarea rasadului in
ciclului I si la 40 de zile de la plantarea rasadului in ciclul II, (Viorel Berat, Gheorghe Posta, 2005).

3
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Cap.II Descrierea daunatorilor

Este obligatorie efectuarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor castravetilor.

Daunatorii castravetilor: coropisnita, musculita alba, musca miniera, acarianul-paianjenul lat,
tripsii, afidele,paduchele verde al castravetilor, nematozii, vermii sarma, limaxul cenusiu, musca
plantutelor, tantarul castravetelui.

2.1. Coropisnita – Gryllotalpa gryllotalpa Latr.

(ORTHOPTTERA, GRYLLOTALPIDAE)
Morfologia speciei
Oul este elipsoidal, de aproximativ 3 mm, de culoare alb-galbuie, iae larva este asemanatoare cu
insect adulta, la eclozare doar avand corpul de culoare deschisa.
Adultul are corpul cilindric, alungit, de 35-65mm lungime, de culoare cafenie pe partea dorsala
si galbui pe partea ventrala. Capul prezinta un aparat bucal puternic, ochii sunt dispusi lateral. Baza
abdomenului este acoperita de tegumine pergamentoase cu ajutorul carora insect produce
stridulatii.Picioarele anterioare sunt conformate pentru sapat, iar aripile sunt mai luni decat corpul, in
repaus acestea fiind stranse in forma de sul de-a lungul abdomenului.
Ciclul biologic
Coropisnita prezinta o generatie de 2 ani, aceasta ierneaza in sol la adancimea de 30-40 cm.
Pentru depunearea oualor femelele sapa primavara un cuib de 5-15 cm adancime unde depunde 600-
600 oua. Pana la sfarsitul toamneilarvele naparlesc de 2 ori dupa care acestea sapa fiecare galerii in
care raman peste iarna. Primavara urca in stratul superficial unde sapa galerii de hranire, in toamna
anunului al doilea acestea devin adulte si se pregatesc pentru hibernare.
Aspectul daunarii
Adultii si larvele reteaza radacinile plantelor si rod plante sub nivelul coletului. Prefera
terenurile usoare si bogate in humus, bine aerisite si fertilizate cu substante organice. Pot produce
pagube cuprinse intre 10 - 40% din cultura, deseori in rasadnite provoaca descaltarea planutelor abia
rasarite, care in prealabil se usuca, (Ion Olteanu).

4
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
2.2. Musculita alba de sera – Trialeurodes vapororium Westw.

(HOMOPTERA, ALEURODIDAE)

Morfologia speciei
Oul este oval alungit, cu lungimea de 0,22-0,24 mm, prevazut cu un pedicel scurt, larva are
corpul oval, in culori palide, cu ochii rosii, Are lungimea de 0,7-0,8 mm, in partea dorsala prezinta un
nr de 15-20 de peri albiciosi. Adultul are lungimea corpu;ui de max 1,43mm adultul si max.1,53 mm
femela, de culoare alb galbuie, acoperit cu o secretie albicioasa cu aspect fainos. Aripile sunt bine
dezvoltate, alte, nepatate, cu aspect fainos, ochii, tibiile, tarsele si varful abdomenului sunt brune.
Ciclul biologic
Musculita alba se poate inmulti neincetat, in conditii de sera poate evolua 3-4 generatii pe an,
iar in camp pana la 2 generatii pe an. Femele pot depune un numar maxim de 500 de oua, cate 20-30/zi,
pe fata inferioara a frunzelor tinere. Larvele sunt imobile la initiere, dar in cateva ore incep sa se
hraneasca cu frunzele tinere pana la transformarea lor in adulti, dupa 30-40 zile, cand devin nimfe.In
cursul anului se pot inatalnii insecte in diferite stadia de viata. La sosirea toamnei, daca musculitele se
afla in afara solariilor, sunt distruse de temperaturile scazute.
Aspectul daunarii
Atat insectele adulte cat si larvele se aseaza pe frunze, uneori si pe lastarii plantelor, unde intepa
si sug sucul celular. Plantele atacate prezinta semen de ofilire si uscare, acestea fiind inundate si de
roua de miere. Pagubele cauzate pot fi considersbile, culturile putand fi compromise daca nu se
actioneaza corespunzator prin combatere, (Ion Olteanu).

2.3. Gandacii pocnitori (Viermii sarma )– Agriotes spp.

COLEOPTERA – ELATERIDAE
Morfologia speciei
Adultii au corpul alungit de culoare brun-inchisa pana la neagru, de 7 – 10 mm. Elitrele sunt
prevazute cu numeroase puncte dispuse in linii longitudinale.. Pronotul este mai lat decat lung. Larvele,
denumite popular viermi sarma, au corpul alungit si cilindric, acoperit cu un tegument puternic
chitinizat, de culoare galben-castanie.
Ciclul biologic
Gandacii pocnitori ierneaza in sol ca larve in diferite varste si ca adulti si au o generatie la 4 -5
ani. Adultii apar în primavara, obisnuit in prima jumatate a lunii mai, depun ouale izolat sau în grupe
5
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
de 3 – 5, in sol, la adâncimea de 1 – 5 cm. Ouale sunt sensibile la uscaciune şi pier dacă stratul în care
au fost depuse se usucă.Larvele incep sa apara din luna iulie si dezvoltarea lor durează 3 – 4 ani.
Aspectul daunarii
Adultii nu produc pagube, hranindu-se atat cu diferite insecte mici, rame etc., cat şi cu
inflorescenlele plantelor cultivate sau spontane, boabe de cereale in germinatie.Larvele sunt polifage,
producand pagube importante plantelor de cultura. Ataca cerealele (porumbul, graul, orzul etc.), floarea
soarelui, sfecla, cartoful, diferite specii de legume (varza, morcovul, tomatele etc.) etc., rozand
semintele pe cale de germinatie, partile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate, indeosebi
in primele faze de vegetatie, au frunzele ingalbenite si se usuca), (Ioan Rosca, Rada Istrate, 2009).

2.4.Nematodul galicol al radacinilio– Meloidogyne incognita (Kof. et White) Chitw.

TYLENCHIDA – MELOIDOGYNIDAE
Morfologia speciei
Adulţii nematodului prezinta un pronuntat dimorfism sexual. Femela are corpul de 0,47 mm
lungime şi 0,32 mm latime, de culoare alba, in forma de para, rotunjit in partea posterioara si ingustat
in partea anterioara. Masculul are corpul de 1-2 mm lungime si 0,30 –0,36 mm latime, filiform, cu
coada rotunjita, acoperit cu o cuticula inelata transversal. Larva are 0,34 – 0,44 mm lungime. Corpul
este alungit, filiform, cu partea posterioara ingustata treptat si usor rotunjita la capat. Cuticula este
subtire, fin inelata si transparenta.
Ciclul biologic
In sera nematodul galicol al radacinilor se intalneste in tot cursul anului si poate avea 4 – 8
generatii. Ouale sunt depuse intr-o ouateca, formata dintr-o masa mucilaginoasa, ce se gaseste la partea
posterioara a corpului femelei. Inainte de ecloziune larvele sufera prima naparlire, iar în momentul
parasirii corionului acestea se afla in varsta a II-a si se numesc larve de invazie. Acestea se raspandesc
in sol in cautarea radacinilor diferitelor plante, perforeaza radacinile si patrund in tesuturi, de regula in
apropierea varfului de crestere. Odata cu hranirea larvele secreta niste enzime, care determina
hipertrofierea tesuturilor din zonele de atac, dand nastere la niste umflaturi, denumite gale, alcătuite din
celule gigantice (de 140 - 170 mm), cu numerousi nuclei. Raspandirea nematodului dintr-o sera în alta
se face prin amestecul de pamant folosit la producerea rasadurilor, prin plantele infestate, cu
încaltamintea muncitorilor si cu diferite unelte si mijloace de transport.
Aspectul daunarii

6
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Plantele gazda preferate sunt culturile de legume (tomate, castraveti, vinete, ardei, pepeni etc.)
Ataca, de asemenea, diferite plante floricole si ornamentale (Begonia, Chrysanthemum, Dianthus etc.).
In tara noastra, in sere, produce daune mari la tomate, vinete, castraveti si salata. Infestarea plantelor se
face imediat dupa plantarea rasadurilor, iar aparitia galelor pe rădăcini poate fi observată după 3 – 4
saptamani . Primele simptome se manifesta prin ofilirea frunzelor şi stagnare in crestere, urmata de
uscarea plantei de la varf spre baza), (Ioan Rosca, Rada Istrate, 2009).

2.5. Paduchele castravetilor – Aphis gossypii Glov.

HOMOPTERA – APHIDIDAE
Morfologia speciei
Virginogena aptera, in lungime de 0,9 - 1,10 mm, are corpul oviform, de culoare galbena,
verde-deschis sau închis.Virginogena aripata, in lungime de 1,2 – 1,4 mm, are corpul alungit, cu capul
si toracele de culoare neagra, iar abdomenul verde-inchis, cu 3 - 4 pete laterale de culoare bruna.
Ciclul biologic
In camp paduchele castravetilor este o specie migratoare, cu o dezvoltare holociclica dioecica.
Planta gazda primara este cruşinul (Rhamnus frangulae), iar plantele gazda secundare sunt diferite
specii de plante din familiile Malvaceae, Cucurbitaceae etc. In sere paduchele castravetilor se intalneste
in tot cursul anului, unde se inmulteste continuu pe cale partenogenetica vivipara.
Aspectul daunarii
Este o specie polifaga. Ataca numeroase plante cultivate si spontane, dintre care mentionam:
castravetii, pepenii, dovleceii etc. dintre culturile legumicole si begonia, verbena etc. din cele floricole.
Pe aceste plante se intalnesc de la rasarire pana la recoltare. Atacul este periculos la rasarirea plantelor,
indeosebi in camp in perioadele secetoase. Larvele si adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor şi
chiar butonii florali şi florile, unde formează colonii. Frunzele atacate se rasucesc, formând
pseudocecidii, se ingalbenesc si se usuca. Cand atacul se produce la butonii florali are loc uscarea lor
sau daca se deschid florile avorteaza. Florile atacate se usuca. La atacuri mari plantele stagnează în
creştere şi dau producţii scazute si de slaba calitate. Este un periculos vector al unor virusuri (mozaicul
castravetilor si mozaicul galben), (Ioan Rosca, Rada Istrate, 2009).

7
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
2.6. Tripsul plantelor de sera – Heliothrips haemorrhoidalis Bché.

THYSANOPTERA –THRIPIDAE
Morfologia speciei
Femela are 1,2 – 1,4 mm lungime. Corpul este de culoare brun-castanie, fin reticulat. Aripile
anterioare sunt prevazute cu doua nervuri longitudinale, iar cele posterioare cu o singura nervura
mediana, bifurcata in treimea anterioara. Masculul nu este cunoscut. Larva de 0,8 – 1,0 mm lungime,
are corpul reticulat, de culoare galbena, cu antenele si ultimele uromere cenusii.
Ciclul biologic
Intr-un an, in conditii de sera, se pot succede pana la 9 – 12 generatii. Femelele introduc ouale,
cu ajutorul terebrei, in tesuturile frunzelor, pe partea inferioara a limbului. Transformarea in nimfa are
loc sub frunzele cazute sau in sol, la o mica adancime.
Aspectul daunarii
Specie polifaga. Ataca diferite plante floricole si ornamentale (cineraria, begonia, azalee,
gerbera, dracena, crizanteme, garoafe, gardenia, muşcate, ficusi etc.), plante legumicole (tomate,
vinete, ardei, dovlecei, castraveţi etc.) etc. Adultii si larvele inţeapa si sug seva din frunze, lastari si
inflorescente. Din cauza atacului pe organele atacate apar pete caracteristice albe-argintii, cu aspect de
mozaic. Tesuturile se necrozeaza, iar la atacuri puternice frunzele se brunifica si cad; bobocii florali nu
se mai deschid, iar florile isi pierd coloritul şi mirosul characteristic, (Ionela Dobrin).

Cap. III Metode de monitorizare a daunatorilor

Capcane si Feromoni
Cercetarile au dovedit că insectele zburatoare sunt atrase de anumite culori. Folosind aceste
capcane lipicioase se poate constata, cu precizie, momentul aparitiei si tipul daunătorilor Unele capcane
pentru monitorizarea si detectia daunatorilor in culturi prezinta caroiaje, lucru ce permite citirea la un
moment dat a numarului de daunatori si stabilirea cu precizie a nivelului atacului. Capcanele de culoare
galben si albastru sunt utilizate pentru: musculita alba de sera, musculita miniera, sciarida, afide, viermi
si muste (a cepei, verzei), etc. Tripsul este atras de culoarea albastra. Capcanele pot fi prezentate sub
forma de trape sau benzi.

8
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Feromonii sunt substante care atrag, in general masculi unei specii. Acesti feromoni sunt
amplasati in interiorul unei capcane., in acest mod se elimina reproducerea si scaderea numarului de
insecte daunatoare.
Datorita detectiei putem sa monitorizam: activitatea daunatorului, intensitatea atacului sau
descresterea lui dupa tratamentele folosite in sera. Pentru monitorizare numarul de capcane utilizat este
de 3-4 capcane/ha, insa pentru captarea in masa se folosesc 20-30 de capcane/ha, acestea pot fi utilizate
inca din faza de rasad a plantelor. Pentru monitorizare, capcanele feromonale trebuie amplasate in
cultura in faza de rasad la 20 cm inaltime si pe masura ce plantele cresc, mutate la circa 60 cm
inaltime. Controlul lor se face odata pe saptamana pentru a urmari evolutia populatiei de insecte, iar la
4-6 saptamani (in functie de temperatura din sere) se va schimba feromonul.
Pot fi practicate de asemenea si urmatoarele metode de preventie:
 utilizarea plaselor de protectie anti-insecte in zonele de aerisire si acces.
 strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate.
 monitorizarea atenta a spatiilor de productie, cu ajutorul capcanelor feromonale.
 dezinfectia solului si a structurii la terminarea ciclului de productie.
.

9
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Cap. IV Stabilirea metodei de combatere a complexului de daunatori

Fenofaza Metoda/ Doza* L,

(momentul Daunatorul Produsul Kg/ha- Mod de Timp de
aplicarii) 1000 L apa aplicare pauza
distrugere arături adanci +
- Coropisnita – cuiburi - prasile repetate -
Sintogril 5G, imprastiere si
Gryllotalpa
inaintea plantarii Galition 5G 25-30 kg/ha incorporare -
gryllotalpa
rasadurilor usoara in sol
Latr.
lansarea 1 - la 2
saptamani dupa
apartitia
parazitul 1:10 adultilor, 10-14 zile
larva-adult Encarsia lansarea 2 -la
formosa semnalarea
larvelor de
varsta a doua
Musculita alba
toamna Thiodan 35 CE 0,1-0,15% - 10-15 zile
de sera –
capcane lungimea de unse cu clei,
Trialeurodes
- colorate unda 470 aplicate langa -
vapororium
-530 usi si panourile
Westw.
nanometri de aerisire
produse
organofosforice
, carbamice,
intre 2 cicluri / tratamente
perioada de repaus aerosoli / - stropiri -
gazarea serelor
cu bioxid de
sulf, acid
cianhidric
Gandacii  
10
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
odata cu plantarea pocnitori
cand planta are 2- (Viermii 10-15 kg/ha aplicare directa -
4 frunze sarma)– la sol
Agriotes spp.
 
tratamente aplicare directa
- termice cu 90 – 100°C la sol -
aburi
suprafata
afanata la
adamcimea de
18-22 cm,
10-30 zile inaintea Basamid 300 - 600 umectata (aprox -
plantarii granule kg/ha 60%) + se
ocopera cu folie
de politilena
Nematodul
(15-20 zile) –
galicol al
perioada de
radacinilor –
tratament
Meloidogyne
Solul afant la
incognita (Kof.
10 – 15 cm cu
et White) Chitw.
temperatura 10
- 25°C, umezit
8-10 zile inaintea Raisan 51 750 - 1200 + se acopera cu -
plantarii l/ha o folie de
polietilena 15 –
20 zile
In timpul
vegetatiei,la Nemagold 8-15l/ prin sistemul de
aparitia primilor ha/tratament irigare prin -
daunatori picurare
in timpul stropiri foliare,
vegetatiei,la max 1-2
aparitia primilor Paduchele Actara 0,1 kg/ ha tratamente 3 zile
11
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
daunatori catravetilor –
in timpul
Aphis gossypii
vegetatiei,la Kohinor 200 SL stropiri foliare
Glov.
aparitia primilor 0,4l/ha -
daunator
Stropiri foliare,
utilizarea in
amestec cu ulei
Tripsul mineral in doza
in timpul plantelor de de 0.25% (250 4-5
vegetatiei,la sera – Vertimec 1.8 0.08% ml/ 100 l apa) tratamente pe
aparitia primilor Heliothrips EC pentru a sezon
daunator haemorrhoidali imbunatatii
s Bché. patrunderea in
planta

Bibliografie:

1.Conf. univ.dr. Ionela Dobrin, Entomologie,

2.Curs Entomologie Ion Olteanu, Facultatea de Horticultura
3.http://www.horticultorul.ro/legume/cultura-castravetilor- insolar/?
fbclid=IwAR2bgzHNV8L_Q4HX3w_Rw0PP2qB-S8pRrLr2OlX5tKjZTGu4qfjxOe5Ux10
https://legumescu.ro/.
4.https://seminte-ingrasaminte-turba.ro/tuta-absoluta-metode-eficiente-de-combatere/.
https://www.marcoser.ro/consultanta/produse-si-tehnologii-moderne-in-agricultura/schema-de-
5.tratamente-pentru-cultura-de-castraveti/.
6.Ioan Rosca, Rada Istrate, Tratat de Entomologie, (Agricultura, Horticultura, Silvicultura), Bucuresti,
2009.
7.Prof. dr. Viorel Berat Ş.L. dr. Gheorghe Posta, Legumicultura, Universitatea de Stiinte Agricole si
Medicina Veterinara a Banatului Timisoara, Facultatea de Horticultura, Invatamant la distanta,
12
USAMV Cluj-Napoca Iancu Ioana Lenuta
MPHCC, AN II
Timisoara, 2005.
8.Ruxandra Ciofu si colab., Tratat de Legumicultura, Ed. Ceres, Bucuresti, 2004.

13