“Evoluția crimei organizate în Republica Moldova de la

independență până în prezent”

Fenomenul crimei organizate din păcate nu a ocolit Republica Moldova.
Fiind o ţară cu condiţii în care economia răsuflă foarte greu, populaţia în multe
domenii este slab informată, se crează un teren prielnic astfel activării aşa numitor
“organizaţii criminale”.

Manifestarea diverselor forme ale corupţiei şi criminalitatea pot avea

consecinţe negative grave pe segmentul asigurării securităţii naţionale a Republica
Moldova. Cea mai serioasă consecinţă ar fi pierderea de către Republica Moldova
a încrederii din partea ţărilor Uniunii Europene, a finanţatorilor internaţionali în
procesul de integrare europeană, deoarece flagelurile enumerate mai sus ar putea
conduce spre dezorganizarea sistemelor de conducere statală şi de execuţie, spre
dereglarea mecanismelor administrative, juridice şi economice ale statului.

O ameninţare majoră pentru stabilitatea necesară acum Republica Moldova

ar fi şi scăderea drastica a moralului populaţiei, erodarea încrederii în factorii de
conducere politici, în justiţie şi administraţie şi, cel mai grav, în democraţie şi
statul de drept ca sistem de guvernare.

Experţii au constatat că în Republica Moldova corupţia, economia subterană,

crima organizată afectează securitatea economică a cetăţeanului şi compromite
dreptul lui de a participa cu şanse egale la rezolvarea problemelor societăţii. În
final, cetăţeanul moldovean este aproape de a pierde încrederea în politică, iar
frustrările se pot transforma în atentate la ordinea de drept, care pot îmbrăca
diferite forme.

Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova pe anul 2017

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia

infracţionalităţii în anul 2017.

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2017, pe

teritoriul republicii au fost înregistrate 35,6 mii infracţiuni, înregistrînd o scădere
de 15,0% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2013 nivelul
infracţionalităţii a scăzut cu 6,8%. Rata infracţionalităţii constituie 100 infracţiuni
la 10 mii locuitori comparativ cu 107 infracţiuni în anul 2013.
Rata infracţionalităţii, 2013 -2017
 Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile

urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău - 136 infracţiuni la 10 mii locuitori şi
mun. Bălţi - 115 infracţiuni la 10 mii locuitori. Fiecare a treia infracțiune (31% din
total infracţiuni) a avut loc în mun. Chişinău, rata infracţionalităţii depăşind nivelul
mediu pe ţară de 1,4 ori

Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în mun. Chişinău şi

Bălţi, Edineţ, Orhei, Străşeni, Ialoveni, Căuşeni, Criuleni, Cantemir.

Hoţii în lege din Republica Moldova

În Republica Moldova au existat şi există “hoţi în lege”, cu influenţe

deosebit de mari şi efecte deosebit de negative care se răsfrîngeau atît asupra
statului, cît şi asupra oamenilor de rind. Dar nu toţi ştiu ca doar o parte din aceştia
erau moldoveni.

Printre cei mai „avtoriteţi” se enumărau:

1) Petru Gîlcă (Popovici), cunoscut drept Micu. Este primul „avtoritet”

din Moldova încoronat ca „hoţ în lege”. De acest statut, Gîlcă s-a învrednicit în
anul 1993, la Moscova. Pe parcursul a mai multor ani, acesta a fost singurul „hoţ în
lege” din ţara noastră. Micu şi-a început cariera penala în 1977, fiind condamnat la
noua ani de detenţie pentru tîlhărie, dintre care a petrecut dupa gratii doar şapte
ani. În 1986 a fost din nou condamnat, deja pentru huliganism, la patru ani de
închisoare. În prezent se afla din nou în arest, fiind condamnat la detenţie pe viaţă.

Micu a fost acuzat de înfiinţarea unui grup criminal, aducîndu-i-se, totodata,

învinuiri privind organizarea unor omoruri, colectarea de fonduri pentru lumea
interlopă, portarmă, trafic de droguri şi extorcare de bani. Anterior, anchetatorii l-
au acuzat pe Gîlcă de comandarea a doua asasinate de rezonanţă. Este vorba de
omorarea a doi lideri ai lumii interlope din Republica Moldova, cunoscuţi ca
„Jeka” si „Zelionai”. Cu restul „hoţilor” Micu avea relatii diferite: cu Şket, de
exemplu, – tolerante, cu Malhaz si Makena – ostile, cu Patron – prietenoase.

2) Veaceslav Grigoriev, poreclit Schet, s-a născut în anul 1966. A fost

încoronat ca „hoţ”, spre deosebire de Micu, doar în anul 1996. Cariera criminală a
lui Şket a început în 1981, cînd a fost condamnat la 3 ani pentru huliganism şi jaf.
Puţin mai tîrziu, în 1985, pentru jaf a mai primit încă şapte ani de închisoare.
Pentru o crima comisa în închisoarea în care îşi ispăşea pedeapsa, i s-au mai
adăugat înca doi ani. Şket este un protejat al bandei criminale evreiesti. Principala
sa misiune constă în apărarea intereselor grupului său în faţa altor „avtoriteţi”.
Oficial, în prezent, Şket este curat în faţa legii. Acesta nu se afla în relatii de
prietenie cu nici unul dintre „hoţii” locali.

3) Al treilea a fost încoronat Makena - Vladimir Moscalciuc, anul nasterii

1967. Prima dată a nimerit în închisoare pentru jaf şi furt. Instanţa l-a condamnat la
cinci ani de detenţie. În anul 1992, pentru jaf, Moscalciuc a fost condamnat cu
arest la domiciliu. În 1994, la fel pentru jaf, s-a mai ales cu doi ani de puşcărie.
Vladimir Moscalciuc a fost reţinut în anul 2002 pentru furt în proporţii deosebit de
mari şi a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Ulterior, termenul de condamnare
a fost redus, după care acesta a fost amnistiat, la 10 februarie 2010. Makena însă,
nu s-a aflat în libertate mult timp. Imediat dupa pronunţarea amnistiei şi ieşirea din
biroul judecatorului, Vladimir Moscalciuc a fost retinut din nou de către
colaboratorii Directiei Servicii Operative din cadrul MAI şi dus în izolatorul
Direcţiei Combatere a Crimelor Organizate, pentru 72 de ore.

Makena se războieşte cu Micu şi cu Patron, se află în relaţii de prietenie cu

Malhaz, iar cu Şket drumurile sale înca nu s-au intersectat.15 Poliţia susţine că
Makena a fost numit «hoţ în lege» în 2001 de către şefii clanurilor criminale din
CSI. Pentru a fi încoronat se spune că ar fi plătit unei organizații criminale din
Kiev jumătate de milion de dolari.16

4) Ivan Guşan, cunoscut ca Patron, s-a născut în anul 1970. Se presupune

că este un reprezentant al mafiei ruse. A fost încoronat „hoţ în lege” recent, în anul
2001. Se crede că Guşan este protejatul lui Micu. Astfel, colaboratorii organelor de
drept presupun că Micu a înaintat intenţionat o persoană apropiată pentru a obţine
mai multe voturi în problemele controversate care apar din cînd în cînd între
„hoţi”. Pentru prima dată Patron a fost condamnat în 1995 la trei ani de închisoare
pentru furt în proporţii deosebit de mari.

În 2002, Ivan Guşan a fost acuzat de extorcare de bani, acesta însa a reusit să
dea bir cu fugiţii şi este dat în urmărire generală. În cazul în care Patron va fi prins,
acesta ar putea fi condamnat la un termen de la şapte la doisprezece ani privaţiune
de libertate. „Patron”, acuzat ca a înfiinţat o organizaţie ilegală, cu ramificaţii în
Occident, pe filiera Chisinau–Sibiu, a fost prins în România şi trimis în judecată în
2007 (Rechizitoriul 132/D/P), de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru iniţiere, constituire şi sprijinire a unui
grup infracţional. De remarcat că „Patron” a fost pus în libertate dupa înregistrarea
dosarului la Tribunalul Bucureşti şi după respingerea de către Curtea de Apel
Bucureşti a recursului Parchetului care solicitase menţinerea arestării preventive.
 5) Malhaz Japaridze s-a nascut în Georgia (Rustavi), a fost încoronat „hoţ
în lege” în Rusia, în 1984, in celebrul Vladimirski Central, la doar 20 de ani. Pînă
atunci a fost deja condamnat pentru furt. Pentru Republica Moldova, acesta a fost
un „hoţ” străin, s-a mutat aici de la Odesa. Potrivit poliţiei, Malhaz mergea
personal la spargerea apartamentelor, ceea ce este o raritate în randul „hoţilor în
lege”. A mai fost suspectat de posesia de droguri, organizarea unui bordel,
extorcare de bani, posesie ilegală de arme. Malhaz a murit în închisoare în
Republica Moldova, fiind extrădat din Ucraina, dar a fost înmormîntat în Odesa, în
mai 2008. În Republica Moldova, conform unor zvonuri, Malhaz a fost „controlor”
(un fel de inspector al lumii interlope) pe şapte raioane.

În general hoţii în lege trebuie să îndeplinească 4 funcţii de bază pentru a

menţine poziţia de lider în lumea interlopă:

1. funcţia de informare,
2. funcţia de organizare,
3. funcţia de reglementare
4. şi funcţia de luare a deciziilor.
Criminalitatea organizată de la noi din ţară este efectul condiţiilor istorice în
care am trăit. De aceea ea nu se aseamănă nici cu cea italiană, nici cu cea
americană.

Liderii lumii interlope în prezent şi-au schimbat strategia de existenţă.

Mascându-se sub chipul „agenţilor economici”, sumele enorme băneşti, dobândite
ilicit, le investesc în proiecte de afaceri, acţiuni, bănci comerciale, valori imobiliare
şi bunuri şi aşteaptă schimbarea atitudinii organelor de drept, şi îndeosebi a celor
care combat criminalitatea organizată.

Combaterea crimei organizate

Amplasarea fenomenului a făcut ca sub egida ONU, preşedinţii de state să se
întâlnească la cel mai înalt nivel şi să-şi exprime poziţia faţă de pericolul
criminalităţii organizate ce ameninţă siguranţa naţională. În acest sens, în cadrul
Reuniunii Ministeriale a Preşedinţilor de state de la Neapole din 1994, a fost
adoptat Planul Mondial de acţiune contra criminalităţii transnaţionale organizate.

Ce ţine de Republica Moldova, în scopul întăririi la nivel regional a

capacităţilor de combatere a fenomenului crimei organizate în regiunea Sud Est
Europeană, o serie de organizaţii internaţionale au dezvoltat Iniţiativa Pactului de
Stabilitate privind Lupta împotriva Crimei Organizate (SPOC), adoptată la 4
octombrie 2000 la Sofia.
 Această iniţiativă vizează adoptarea politicilor, strategiilor şi legislaţiei
privind lupta împotriva crimei organizate, precum şi dezvoltarea unor mecanisme
multidisciplinare de coordonare a activităţilor specifice, cooperarea între diferite
agenţii al căror obiectiv îl constituie lupta împotriva crimei organizate, crearea
unor unităţi specializate de forţă şi iniţierea unor programe de cooperare regională
şi internaţională.

Totodată, SPOC implică un program de reforme în domeniul judiciar,

precum şi o serie de programe privind pregătirea unităţilor de poliţie şi grăniceri.

Republica Moldova deasemenea face parte din SPAI (Iniţiativa împotriva

Corupţiei). Aceasta a fost adoptată la Reuniunea Regională a Mesei de Lucru III a
Pactului de Stabilitate, în oraşul Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), la 16 februarie
2000.

Deasemenea statul nostru a adoptat şi un şir de prevederi din Planul de

Actiuni Uniunea Europeana Moldova (PAUEM).

Un alt exemplu este că la 5,6 august 2009, Misiunea Uniunii Europene de

Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), a organizat un seminar
pentru agenţiile de asigurare a ordinii de drept din Republica Moldova, consacrat
combaterii crimei organizate. Evenimentul a urmărit preluarea unor strategii mai
eficace în prevenirea şi investigarea crimei organizate în Moldova şi Europa.

Concluzii
În concluzie pot menţiona că fenomenul criminologiei organizate cunoaşte
în ultimele decenii un avînt care produce efecte foarte negative statalităţii şi
securităţii unui stat, încalcă flagrant drepturile cetăţenilor, micşorează şansele ca
oamenii sa progreseze spre un viitor prosper şi echitabil şi cel mai important pune
în pericol viaţa şi sănătatea noastră, cît şi a familiilor, rudelor şi prietenilor noştri.

Crima organizată este prezentă oriunde în lume, în diferite forme şi

activităţi. La fel este prezentă şi în Republica Moldova, fapt care îl simţim cu toţii
astăzi prin nivelul scazut de viaţa al celor mai mulţi dintre noi. De cele mai multe
ori multe persoane ce nu au nimic cu acest fenomen, împrumută unele îndeletniciri
şi metode a „criminalilor organizaţi de profesie”, astfel devenind ei singuri
infractori în unele sau alte situaţii prin furt, corupţie, înşelătorie, mituire etc.

Soluţia în primul rînd ar fi ca sa educam în cetăţenii noştri, dar şi în general

din toate ţările, calităţi pure, calităţi ce ţin de dreptate, echitate, respectarea legilor
nu doar pe hîrtie, calităţi care daca noi le vom respecta, atunci cu timpul inevitabil
unii dintre noi o să ajunga la cîrma statului şi o să implimenteze aceste calităţi la
nivel naţional şi internaţional în timp reali şi prin acţiuni concrete, cu mult mai
mult efort decît este pus în prezent de către instituţile statului şi organizaţiile
internaţionale.