12.3.

Clasificarea reacţiilor chimice

Criteriile pentru clasificarea reacţiilor chimice sunt foarte diverse. Acestea pot
ţine cont de:
viteza reacţiilor chimice,
starea de compuşilor agregare a implicaţi în reacţie,
variaţia numărului de oxidare a elementelor implicate în reacţie,
natura reactanţilor şi a produşilor de reacţie, etc.

1
 În funcţie de starea de agregare a reactanţilor sau produşilor de reacţie
reacţiile chimice se pot grupa în:
reacţii în fază omogenă gazoasă;
reacţii în fază omogenă lichidă;
reacţii în fază solidă;
reacţii în sisteme eterogene: gaz-lichid, lichid-solid, gaz-solid.

2
 În funcţie de numărul reactanţilor/produşilor de reacţie şi distribuţia
atomilor în aceştia:
reacţii de descompunere: CaCO3  CaO + CO2
reacţii de combinare: 3H2 + N2  2NH3
reacţii de substituţie (simplă sau dublă): Fe + CuSO4  Cu + FeSO4

3
În funcţie de randamentul cu care se desfăşoară reacţiile, acestea se clasifică în
reacţii totale, cu randament apropiat de 100 %, sau reacţii parţiale, reacţii care sunt
de regulă reacţii de echilibru.
În general reacţiile totale decurg cu formare de gaze sau precipitate, care
părăsesc sistemul de reacţie.
De exemplu în cazul reacţiei dintre carbonatul de calciu şi acidul clorhidric se
formează acid carbonic, care este instabil şi se descompune în dioxid de
carbon şi apă. Dioxidul de carbon fiind gazos părăseşte sistemul:

CaCO3 + 2HCl = CaCl 2 + H2CO3

carbonat de acid clorură de acid
calciu clorhidric calciu carbonic (instabil)
H2CO3  H2O + CO2
4
 În funcţie de natura energiei care provoacă reacţia, acestea se pot clasifica
în reacţii
termice,
electrochimice,
fotochimice.

După tipul particulelor participante la reacţie acestea pot fi:

reacţii ionice,
moleculare,
radicalice.

5
O altă clasificare împarte reacţiile din chimia anorganică în:
- reacţii de combinare directă (cunoscute şi ca reacţii de sinteză directă);
- reacţii de descompunere;
- reacţii de schimb (substituţie simplă) şi dublu schimb (substituţie dublă);
- reacţii de ardere (combustie).

6
 12.3.1. Reacţii de combinare (sinteză) directă

Toate reacţiile în care două sau mai multe substanţe se combină pentru a
forma un singur produs de reacţie sunt reacţii de combinare sau sinteză directă.
Forma generală a unei reacţii de combinare este:
A + B → AB
Acest tip de reacţie are loc între următorii compuşi:

a. Reacţia dintre un metal şi un nemetal:

2 Na + Cl2 → 2NaCl
clorură de sodiu
Fe + S → FeS
sulfură de fier (II)
7
b. Reacţia dintre un oxid de metal şi un oxid de nemetal
K2O + SO3 → K2SO4
oxid de trioxid de sulfat de
potasiu sulf potasiu

CaO + CO2 → CaCO3

oxid de dioxid de carbonat de
calciu carbon calciu

8
c. Reacţia dintre două nemetale

C + O2 → CO2
dioxid de carbon
N2 + 3H2 → 2NH3
amoniac

9
 12.3.2. Reacţii de descompunere
Reacţia de descompunere:
este reacţia inversă reacţiei de combinare (sinteză), prin care un singur
reactant se descompune în doi sau mai mulţi produşi de reacţie.
pot avea loc:
o deoarece compuşii sunt instabili,
o în urma încălzirii (descompunere termică)
o sub acţiunea curentului electric (electroliză).

Formula generală a unei reacţii de descompunere: AB → A + B

10
Exemple de reacţii de descompunere termică:
2HgO → 2Hg + O2
oxid de mercur (II)
CaCO3 → CaO + CO2
carbonat oxid de dioxid de
de calciu de calciu carbon
CuCO3  → CuO + CO2
carbonat oxid dioxid de
de cupru de cupru carbon
2Fe(OH)3 → Fe2O3 + 3H2O
hidroxid de oxid de
fier (III) fier (III)

11
 2Cl2O5 → 2Cl2 + 5O2
pentoxid de
clor
2KClO3 → 2KCl + 3O2
clorat de clorură de
potasiu potasiu

2Al(ClO3)3 à 2AlCl3 + 9O2

clorat de clorură de
aluminiu aluminiu

12
Exemple de reacţii de descompunere electrolitică:
2NaCl → 2Na + Cl2
clorură de sodiu (topitură)
În cazul soluţiilor apoase la procesul de electroliză pot participa şi ionii proveniţi
din disocierea apei.

13
 12.3.3. Reacţii de substituţie
O reacţie de substituţie (schimb) implică reacţia dintre un element şi un
compus în care elementul care reacţionează înlocuieşte unul dintre elementele
compusului.
A + BC → AC + B
A înlocuieşte elementul B din compusul BC.

14
Reacţii de substituţie:
a. Reacţia dintre un metal activ şi un acid
Un metal plasat deasupra hidrogenului în seria de activităţi (§ 12.4)
reacţionează cu un acid şi are loc eliberarea H2 şi formarea unei sări.
Zn + 2HCl → ZnCl2 + H2
acid clorură de
clorhidric zinc
Mg + H2SO4 → MgSO4 + H2
acid sulfat de
sulfuric magneziu
Ca + 2CH3COOH → Ca(OOCCH3)2 + H2
acid acetic acetat de calciu
15
 b. Reacţia dintre un metal şi o sare
Un metal plasat în seria activităţii deasupra altui metal îl înlocuieşte în
sărurile sale pentru a forma o nouă sare.
Cu + 2AgNO3 → Cu(NO3)2 + 2Ag
azotat de azotat de
argint (I) cupru (I)
Fe + CuSO4 → FeSO4 + Cu
sulfat de sulfat de
cupru (II) fier (II)
2Mg + TiCl4 → 2MgCl2 + Ti
clorură de clorură de
titan magneziu

16
 c. Reacţia dintre un halogen şi o halogenură

Un halogen va înlocui orice halogen mai puţin activ din sărurile sale.
Cl2 + 2NaI → 2NaCl + I2
iodură de sodiu clorură de sodiu

Activitatea halogenilor scade în grupă.

17
 12.3.4. Reacţii de dublu schimb (substituţie dublă)

Se desfăşoară de regulă în soluţii şi au forma generală:

AB + CD → AD + CB
Pentru ca reacţia să decurgă în spre dreapta, este necesar ca unul dintre
produşii de reacţie să fie înlăturaţi din sistem, astfel încât să nu mai fie disponibili
pentru desfăşurarea reacţiei inverse. Deplasarea echilibrului reacţiei spre dreapta se
realizează dacă:
- are loc formarea unui precipitat;
- are loc formarea unui gaz;
- are loc formarea apei (neutralizare).
18
 a. Reacţii de precipitare
Doi compuşi solubili în apă reacţionează cu formarea unor noi compuşi dintre
care unul este un solid insolubil în apă şi precipită.
AgNO3 + NaCl → AgCl ↓ + NaNO3
azotat de clorură de clorură de azotat de
argint sodiu argint sodiu
BaCl2 + K2SO4 → BaSO4 ↓ + 2 KCl
clorură de sulfat de sulfat de clorură de
bariu potasiu bariu potasiu

19
3NiCl2 + 2Na3PO4 → Ni3 (PO4)2 ↓ + 6NaCl
clorură de fosfat de fosfat de clorură de
nichel sodiu nichel sodiu

Al2(SO4)3 + 6NaOH → 2Al (OH)3 ↓ + 3Na2SO4

sulfat de hidroxid de hidroxid de silfat de
aluminiu sodiu aluminu sodiu

20
În reacţile de precipitare este importantă cunoaşterea solubilităţii compuşilor.
Cunoscând solubilitatea compuşilor se poate prevedea sensul în care
evoluează o reacţie chimică.
Dacă într-o soluţie apoasă se introduc doi compuşi ionici solubili, are loc
disocierea acestora, iar soluţia conţine practic ionii formaţi.
Dacă se formează compuşi insolubili, reacţia de precipitare va avea loc.
Dacă produşii de reacţie sunt solubili, aceştia vor rămâne în soluţie, iar reacţia
de precipitare nu se produce.

21
 În cazul soluţiilor care conţin clorură de sodiu şi azotat de fier (substanţe
solubile), se vor forma ionii corespunzători. Schimbând ionii între ei, se va
forma azotat de sodiu şi clorură de fier (II).
2NaCl + Fe(NO3)2 → 2NaNO3 + FeCl2
clorură de azotat de azotat de clorură de
sodiu fier sodiu fier
Atât NaNO3, cât şi FeCl2 sunt compuşi solubili, deci reacţia de precipitare nu
are loc.

22
Pentru o mai bună înţelegere a acestor reacţii scrierea reacţiilor ionice este extreme
de utilă, deoarece face posibilă eliminarea ionilor spectatori.
Pentru exemplul prezentat anterior, ecuaţia ionică completă este:
2Na+ + 2Cl- + Fe2+ + 2 NO 3 → 2Na+ + 2 NO 3 + Fe2+ + 2Cl-
Toţi ionii se regăsesc atât printre reactanţi cât şi printre produşii de reacţie.
Deci nu are loc nici o reacţie chimică de precipitare.

23
b. Reacţii de neutralizare
O reacţie de neutralizare are loc între un acid şi o bază o sare şi apă.
b.1. Reacţia dintre un acid şi o bază
H2SO4 + Mg(OH)2 → MgSO4 + 2H2O
acid hidroxid de sulfat de apă
sulfuric magneziu magneziu

HCl + NaOH → NaCl + H2O

acid hidroxid de clorură de apă
clorhidric sodiu sodiu

HNO3 + NaOH → NaNO3 + H2O

acid hidroxid de azotat de
azotic sodiu sodiu
24
 Dacă aceste reacţii se scriu ionic şi se elimină ionii spectatori se obţine ecuaţia
ionică netă a neutralizării:
H+ + OH– → H2O
De exemplu, în cazul reacţiei acidului clorhidric şi a acidului azotic cu
hidroxidul de sodiu:

H+ + Cl– + Na+ + OH– → Na+ + Cl– + H2O

H+ + NO 3 + Na+ + OH– → Na+ + NO 3 + H2O
Ionii Cl–, Na+ în prima reacţie şi NO3–, Na+ în cea de-a doua, rămân
neschimbaţi în cursul reacţiei.

25
 Dacă se scrie din nou aceste ecuaţii, excluzând aceşti ioni “spectatori” din
ambele părţi ale ecuaţiei se obţine:
H+ + OH– → H2O
În concluzie, reacţia de neutralizare a oricărui acid tare cu orice bază tare
constă în formarea moleculelor de apă din ionii de hidrogen şi ionii de hidroxid.

26
 În cazul acizilor care conţin mai mulţi atomi de hidrogen care pot fi
cedaţi sub formă de protoni (acizi polibazici sau acizii poliprotici),
procesul de disociere şi în consecinţă şi neutralizare are loc în trepte.
În cazul acidului fosforic, un acid tribazic (triprotic), în cazul
neutralizării cu hidroxid de sodiu pot rezulta o serie de săruri, în funcţie
de cantitatea de bază adăugată:
H3PO4 + NaOH → NaH2PO4 + H2O
H3PO4 + 2NaOH → Na2HPO4 + 2H2O
H3PO4 + 3NaOH → Na3PO4 + 3H2O
Sărurile care conţin protoni care pot reacţiona cu baze în reacţii de
neutralizare se numesc săruri acide, de exemplu NaH2PO4 sau Na2HPO4.

27
 b.2. Reacţia dintre oxidul unui metal şi apa.
O serie de oxizi metalici reacţionează cu apa formându-se hidroxizii
corespunzători.
CaO + H2O → Ca(OH)2
oxid de hidroxid de
calciu calciu

Oxizii care în urma reacţiei cu apa formează baze se mai numesc şi anhidride ale
bazelor, astfel oxidul de calciu este anhidrida hidroxidului de calciu.

28
Reacţia dintre oxidul unui metal şi un acid.
În reacţiile cu acizii anhidridele hidroxizilor se comportă ca nişte baze:
CaO + 2HCl → CaCl2 + H2O
oxid de acid clorură de
calciu clorhidric calciu

Na2O + 2HNO3 → 2NaNO3 + H2O

oxid de acid azotat de
sodiu azotic sodiu

29
b.3. Reacţia dintre oxidul unui nemetal şi o bază

O serie de oxizi ai nemetalelor sunt anhidridele unor acizi.

În urma reacţiei cu apa formează acizi:
SO2 + H2O → H2SO3
dioxid de acid
sulf sulfuros

Oxizii nemetalelor se comportă ca nişte acizi în reacţii cu bazele.

SO2 + NaOH → Na2SO3 + H2O
dioxid de hidroxid de sulfit
sulf sodiu sodiu
CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3 + H2O
30
 12.3.5. Reacţii de ardere (combustie)

Reacţiile de ardere au loc în cazul unor substanţe organice care sunt utilizate
drept combustibili.
Aceşti compuşi ard în aer sau oxigen, formându-se dioxid de carbon şi apă ca
produşi principali de reacţie.
Formula generală a reacţiilor de ardere în cazul general al unei hidrocarburi
saturate (alcan) are forma:
 3n  1 
CnH2n+2 + 
 2  2
O → nCO2 + (n+1) H2O
În cazul în care hidrocarburile sunt nesaturate, sau sunt formate dintr-un
amestec de hidrocarburi coeficienţii reacţiilor pot diferi, în funcţie de compuşii
supuşi procesului de combustie.
31
În cazul unor compuşi organici pot ave loc următoarele reacţii:
CH4 + 2O2 → CO2 + 2H2O
metan
C3H8 + 5O2 → 3CO2 + 4H2O
Propan

2C4H10 + 9O2 → 8CO2 + 10H2O

butan
C2H5OH + 3O2 → 2CO2 + 3H2O
etanol

32
 12.4. Influenţa poziţiei în seria de activitate asupra reactivităţii metalelor

În continuare este prezentată seria de activitate a metalelor. Elementele sunt

ordonate în ordinea descrescătoare a activităţii.

33
 Seria de activitate a metalelor

1. Li - Litiu
2. K - Potasiu
3. Ba - Bariu
4. Sr - Stronţiu
5. Ca - Calciu
6. Na - Sodiu
7. Mg - Magneziu
8. Al - Aluminiu
9. Mn - Mangan
10. Zn - Zinc
11. Cr - Crom
34
12. Fe - Fier
13. Cd - Cadmiu
14. Co - Cobalt
15. Ni - Nichel
16. Sn - staniu
17. Pb - plumb
18. H - HIDROGEN
19. Sb - Stibiu
20. As - Arsen
21. Bi - Bismut
22. Cu - Cupru
23. Hg – Mercur (I)
35
24. Ag - Argint
25. Pd - Paladiu
26. Hg – Mercur (II)
27. Pt - Platină
28. Au – Aur

36
 În seria de activitate a metalelor, acestea sunt aranjate în ordinea
descrescătoare a activităţii, care este legată de tendinţa acestora de a ceda electroni
pentru a forma ioni.
Reactivitatea metalelor depinde de poziţia acestora în seria de activitate, iar în
cazul în care într-o reacţie sunt implicate două metale, poziţia relativă a celor două
metale influenţează mersul reacţiei.

37
 a. Tendinţa metalelor de a înlocui alte metale în compuşii acestora
Un metal oarecare dislocuieşte orice alt metal aflat în seria de activitate după
el din compuşii săi.
Fe + CuSO4 → FeSO4 + Cu
(Fe este înaintea Cu în seria de activitate)
Fe + AlCl3 → Nu are loc nici o reacţie
(Fe este dupa Al în seria de activitate)

38
 b. Reacţia metalelor cu apa
Metalele 1 - 6 reacţionează cu apa rece formând hidroxizii respectivi cu
degajare de hidrogen.
În cazul magneziului (locul 7), reacţia are loc la cald, în apă fierbinte.
Sr + 2H2O → Sr(OH)2 + H2 la rece

Co + H2O → nu reacţionează la rece

Metalele de pe poziţiile 1-13 reacţionează cu vaporii de apă fierbinţi cu
eliberare de hidrogen.
2Al + 3H2O → Al2O3 + 3H2 la cald cu aburi

Ni + H2O → nu reacţionează la cald cu aburi

39
 d. Reacţia metalelor cu acizii
Metalele 1-17 reacţionează cu acizii cu eliberare de hidrogen.
Sn + 2HCl → SnCl2 + H2

Hg + H2SO4 → nu reacţionează
În cazul unor metale active ca fierul sau zincul, reacţia cu acidul azotic
concentrat decurge cu descompunerea acidului azotic astfel:
4Zn + 10HNO3 → 4Zn(NO3)2 + N2O + 5H2O

40
 Metale mai puţin active, (metalele din poziţiile 19-27 a seriei de activitatea),
reacţionează cu acidul azotic concentrat cu formare de azotaţi, dioxid de azot şi apă.
În cazul cuprului ecuaţia reacţiei este:
Cu + 4HNO3 → Cu(NO3)2 + 2NO2 + 2H2O

41
 e. Reacţia metalelor cu oxigenul

Metalele din poziţiile 1-23 reacţionează cu oxigenul pentru a forma oxizi, în

timp ce oxizii metalelor cu activitate mai mică (Ag, Pd, Pt, şi Au) pot fi preparaţi
doar prin metode indirecte.
4Fe + 3O2 → 2Fe2O3

Ag + O2 → nu reacţionează

42
 f. Reacţia oxizilor metalelor cu hidrogenul

Oxizii metalelor din poziţiile 12-28 pot fi reduşi de hidrogen cu formare de

metal şi apă. Ceilalţi oxizi nu pot fi reduşi cu hidrogen.
CuO + H2 → Cu + H2O

Fe2O3 + 3H2 → 2Fe + 3H2O

MgO + H2 → nu reacţionează
Pana aici 12 noiembrie 2015

43
 g. Stabilitatea termică a oxizilor metalici

Oxizii metalelor din poziţiile 23-28 pot fi descompuşi cu ajutorul unui bec de
gaz, cu formare de metal şi oxigen, în timp ce ceilalţi oxizi fiind foarte stabili nu se
descompun.
2HgO + căldură → 2Hg + O2

2Ag2O + căldură → 4Ag + O2

Al2O3 + căldură → nu reacţionează

ZnO + căldură → nu reacţionează

44
Se remarcă faptul că cele mai active elemente formează cei mai
stabili compuşi.
Deoarece Zn şi Al sunt mai activi decât Hg, oxizii lor sunt mai stabili
decât HgO şi nu pot fi descompuşi prin simpla încălzire.
Tendinţa metalelor de a reacţiona şi a forma compuşi a influenţat
marcant evoluţia materiei la suprafaţa Terrei.
În cazul metalelor cu activitate mare nu există zăcăminte de metal nativ,
ci zăcăminte care conţin compuşii acestora, în timp ce metalele stabile
cu tendinţa mică de a forma compuşi chimici există ca atare (în formă
metalică) în zăcăminte.

45
 h. Stabilitatea termică a hidroxizilor
Toţi hidroxizii, cu excepţia hidroxizilor metalelor alcaline pot fi descompuşi
prin încălzire, cu formarea unor oxizi şi eliminare de apă.
Mg(OH)2 + căldură → MgO + H2O

NaOH + căldură → nu reacţionează

Hidroxizii de mercur şi argint se descompun formând oxizi fără încălzire
deoarece nu sunt stabili.
AgNO3 + NaOH → AgOH + NaNO3

2AgOH → Ag2O + H2O

46
 i. Stabilitatea termică a sulfaţilor

Toţi sulfaţii, cu excepţia sulfaţilor metalelor alcaline şi alcalino-pământoase

pot fi descompuşi prin încălzire, cu formarea unor oxizi şi eliminare de SO3.
Al2(SO4)3 + căldură → Al2O3 + 3SO3

CaSO4 + căldură → nu reacţionează

47
 j. Stabilitatea termică a azotaţilor

Azotaţii metalelor alcaline se descompun la încălzire cu formare de azotiţi şi

oxigen. Toţi ceilalţi azotaţi se descompun prin încălzire la dioxid de azot, oxigen şi
oxidul metalului respectiv.
2KNO3 + căldură → 2KNO2 + O2

2Pb(NO3)2 + căldură → 2PbO + 4NO2 + O2

48
 k. Stabilitatea termică a carbonaţilor

Cu excepţia carbonaţilor metalelor alcaline, toţi ceilalţi carbonaţi se

descompun prin încălzire cu formare de oxizi şi dioxid de carbon.
MgCO3 + căldură → MgO + CO2

Na2CO3 + căldură → nu reacţionează

49
Hidroxizii, sulfaţii, azotaţii şi carbonaţii metalelor 23-28 din seria de activitate
vor forma metale prin încălzire, deoarece oxizii acestor compuşi se descompun prin
încălzire.
2Au(OH)3 + căldură → Au2O3 + 3H2O

2Au2O3 + căldură → 4Au + 3O2

Reacţia globală va fi: 4Au(OH)3 + căldură → 4Au + 6H2O + 3O2

În cazul sulfatului de argint reacţiile vor fi:

Ag2SO4 + căldură → Ag2O + SO3

2Ag2O + căldură → 4Ag + O2

Reacţia globală va fi: 2Ag2SO4 + căldură → 4Ag + 2SO3 + O2

50
 l. Stabilitatea termică a cloraţilor

Toţi cloraţii se descompun la încălzire pentru a forma cloruri şi oxigen.

2KClO3 + căldură → 2KCl + 3O2

În cazul bromaţilor şi a iodaţilor produşii de reacţie depind de condiţiile de
reacţie. Nu există o regulă generală in cazul acestor compuşi.

51
52
Lista simbolurilor şi a abrevierilor

a – activitate, ordin total de reacţie;

A – afinitate de electroni, masă atomică, suprafaţă, secţiune, coeficient preexponenţial al lui Arrhenius
(factor de frecvenţă);
ADN – acid dezoxiribonucleic;
ai – ordin parţial de reacţie;
An– – anioni;
aq – mediu apos;
ARN – acid ribonucleic;
atm – atmosferă;
b – covolum;
BC – bandă de conducţie;
BV – bandă de valenţă;
c – viteza luminii, concentraţie;
C – concentraţie, concentraţie molară;
cal – calorii;
Cm – concentraţie molară;
Cn – concentraţie normală;
D – coeficient de difuzie;
e– – electron;
E – energie de activare, energie, echivalent chimic, forţă electromotoare pilă;
53
Eg – energie de activare;
Ei – energie de ionizare;
eV – electron volt;
F – forţă de deformare, constanta lui Faraday, energie liberă;
f – factor de activitate;
FEM – forţă electromotoare;
g – gaz;
G – entalpie liberă;
h – constanta lui Planck;
H – entalpie;
H o298 – entalpie molară standard;
I – energie de ionizare, intensitate;
i – factorul lui van't Hoff;
K – constantă de disociere, echivalent electrochimic, constantă de echilibru (K c, Kp, Kx),
temperatură în kelvin, coeficient de distribuţie;
l – stratul electronic 1;
k – constantă de viteză;
Kw – produsul ionic al apei;
l – lichid, lungime;
l – număr cuantic secundar;
L – stratul electronic 2;
m – masă, masa electronului, metru, număr cuantic magnetic;
M – masă moleculară, metal; stratul electronic 3;
54
Mn+ – cationi;
N – nemetal, newton; stratul electronic 4;
n – număr cuantic principal, număr de moli;
NA – numărul lui Avogadro;
NO – număr de oxidare;
O – stratul electronic 5;
OA – orbital atomic;
OM – orbital molecular;
OMAL – orbital molecular de antilegătură;
OML – orbital molecular de legătură;
ox – oxid;
P – moment cinetic de rotaţie, presiune, produşi de reacţie;
Pa – pascal;
q – conductanţă;
Q – cantitate de căldură, stratul electronic 7;
r – raza orbitei electronului, reactanţi;
R – rezistenţă electrică, constanta generală a gazelor;
rB – raza primei orbite a lui Bohr;
S – entropie, siemens;
s – număr cuantic de spin, solid;
T – temperatura în kelvin;
t – timp, titrul unei soluţii;
t1/2 – timp de înjumătăţire;
55
TCNQ – tetracianochinodimetan;
TTF – tetratiofulvalen;
U – diferenţă de potenţial, energie de reţea, energie internă;
V – energia potenţială a electronului în câmpul nucleului, volum;
v – viteza electronului, viteză de reacţie;
W – lucru mecanic, watt;
x – fracţie molară;
y – grosime peliculă;
Z – număr atomic;
 – coeficient de dilatare termică liniară, grad de disociere, radiaţii ;
 – funcţie de undă;
 – coeficienţi stoechiometrici, frecvenţa radiaţiei
 – conductibilitate termică;
 – conductivitate electrică, lungime de undă;
 – factor de fugacitate, radiaţii ;
 – fugacitate;
 – ohmi;
 – potenţial chimic;
 – radiaţii ;
 – potenţial de electrod;
 – potenţial normal de electrod;
 2
– densitate de probabilitate;
56
c – randament de curent;
ρ – rezistenţă specifică (rezistivitate electrică) a unui conductor, densitate.

57
58
ANEXA NR. 2

59
 ANEXA NR. 3.
Valorile potenţialelor standard de electrod pentru metale
Reacţia electrochimică Potenţialul Eo [V], la Semnul
temperatura de 25C potenţialului
Li+ +e– Li – 3,045
K+ +e– K – 2,925
Ca2+ +2e– Ca – 2,870
Na+ +e– Na – 2,717
Mg2+ +2e– Mg – 2,380
Be2+ +2e– Mg –1,850
Al3+ +3e– Al –1,660
Mn2+ +2e– Mn –1,180 POTENŢIALE
Zn2+ +2e– Zn – 0,762 CONVENŢION
Cr3+ +3e– Cr – 0,774 AL NEGATIVE
Fe3+ +3e– Fe – 0,440
Cd2+ +2e– Cd – 0,402
Co2+ +2e– Co – 0,280
60
Ni2+ +2e– Ni – 0,260
Ge2+ +2e– Ge – 0,250
Pb2+ +2e– Pb – 0,126
ELECTROD DE
+ –
2H + 2e H2 0,000 COMPARAŢIE
Sb3+ +3e– Sb + 0,200
Bi3+ +3e– Bi + 0,200
Cu2+ +2e– Cu + 0,345
Cu+ +e– Cu + 0,521
Rh2+ +2e– Rh +0,600 POTENŢIALE
Ag+ +e– Ag + 0,799 CONVENŢION
Hg+ +e– Hg + 0,854 AL POZITIVE
Pd2+ +2e– Pd +0,920
Pt2+ +2e– Pt +1,190
Au+ +e– Au + 1,700

61
 ANEXA NR. 4.
Valorile potenţialelor standard de electrod pentru o serie de reacţii
Reacţia electrochimică Potenţialul Eo [V], la Semnul potenţialului
temperatura de 25C
B(OH)2 +3e– +3H+ B+3H2O –0,89
P +3e– +3H2O PH3+3OH– –0,87
TiO2+ +4e– +2H+ Ti+H2O –0,86
SiO2 +4e– +4H+ Si +2H2O –0,86
Ta2O5 +5e– +10H+ Ta+5H2O –0,81 POTENŢIALE
Te +2e– +2H+ H2Te –0,72 CONVENŢIONAL
VO2+ +5e– +4H+ V+2H2O –0,250 NEGATIVE
Si +4e– + 4H2O SiH4+4OH –
–0,14
WO3 +6e– +6H+ W +3H2O –0,09

2H+ + 2e– H2 0,00 ELECTROD DE

COMPARAŢIE

P +3e– +3H+ PH3 +0,06

H2MoO4 +6e– +6H+ Mo +4H2O +0,11
S +2e– +2H+ H2S +0,14
Sb2O3 +6e– +6H+ Sb +3H2O +0,15
SbO+ +3e– +2H+ Sb+H2O +0,21
H3AsO3 +3e– +3H+ As+3H2O +0,24
SO42– +6e– +8H+ S+4H2O +0,36
HTcO4 +7e– +7H+ Tc +4H2O +0,47
62
CO +2e– +3H+ C+H2O +0,52
TeO2 +4e– +4H+ Te+2H2O +0,53
I2 +2e– 2I– +0,54
Nb2O5 +10e– +10H+ Nb+5H2O +0,65 POTENŢIALE
RuO2 +4e– +4H+ Ru+2H2O +0,68 CONVENŢIONAL
ReO4– +4e– +4H+ Os +2H2O +0,69 POZITIVE
HAtO +e– +H+ 1/2At2 +H2O +0,70
PoO2 +4e– +4H+ Po +2H2O +0,73
H2SeO3 +4e– +4H+ Se+3H2O +0,74
Br2 +2e– 2Br– +1,09
HIO3 +5e– +5H+ 1/2I2+3H2O +1,20
O2 +4e– +4H+ 2H2O +1,23
2NO3– +10e– +12H+ N2 +6H2O +1,24
Cl2 +2e– 2Cl– +1,36
XeO3 +6e– +6H+ Xe +3H2O +2,12
F2 +2e– 2F– +2,87

BIBLIOGRAFIE

63
1. Albu C.D., Brezeanu M., “Mică Enciclopedie de Chimie”, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974.
2. Atkins P.W., “Physical Chemistry”, 4th Edition, Editura Oxford Univ. Press, 1990.
3. Atkins P.W., J.A. Beran, “General Chemistry”, Second Edition, Scientific American Books, New York,
1992.
4. Avram M., Chimie organică, Vol. 1 şi 2, Editura Zecasian, Bucureşti, 1995.
5. Bâldea I., “Cinetică Chimică”, Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 1992.
6. Bâldea I., “Cinetică şi Fotochimie”, curs litografiat la Universitatea Babeş–Bolyai, Facultatea de Chimie,
Cluj–Napoca, 1974.
7. Beral Edith, Zapan M., Chimie Anorganică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
8. Boamgard J., Van den Kröger F.A., Vink H.J., J. Electronics, 1955, 1, 212.
9. Bologhiu O., “Cristalografie”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1974.
10. Branik M., Kummer F., “Galvanotechnik”, 72, 1175, 1981.
11. Damian N., Butuceanu E., Demetrescu I., Jurconi E., Popescu B., “Aplicaţii şi Probleme de Chimie
Generală”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
12. Drăgulescu C., Petrovici E., “Introducere în Chimia Anorganică Modernă”, Editura Facla, Timişoara, 1973.
13. Duzi P., Kuchar L., Sb.Ved. Pr. Vys. Sk. Bauske Ostrove, Rada Hutn., 1971, 17 (3), 53
14. Eckschlager K., Veprek Siska, Sb. Nauk. Tr. Vses. Nauk. Issled. Inst. Liuminoforov Osobo-Christ.
Veshchesto 1972.
15. Foulquier M., Triche H., Mem. Sci. Rev. Met., 1970, 67 (9), 97.
16. Friedenberg R., Jannke P.I., J. Pharm. Sci ., 1965, 54 (4), 657.
17. Friedenberg R., Talanta, 1966, 13 (2), 245.
18. Geil W., Ziegenbolg S., Reinstoffe Wiss. Tech. Intern. Symp., 1-Dresden, 1961 pub. 1963, 245, cf. Chem.
Abstr., 1964, 60, 15.527.
64
19. Grecu I., Goina T., “Chimie Anorganică”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
20. Grünvald P., “Tehnologii Moderne de Galvanizare în Industria Electronică şi Electrotehnică”, Editura Cărţii
de Ştiinţă, 1995.
21. Hericy, J. L., Ann. Chim., T, 1966, 129.
22. Horovitz O., Sârbu C., Pop F.H., “Clasificarea Raţională a Elementelor Chimice”, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2000.
23. http://free-books.hypermart.net/elch/elch/cinetica/index.html.
24. http://wulff.mit.edu/pt/Periodic Table of the Elements.
25. Karataev V., Kulogin R., Osvenskii V.B., Shifrin S.S., Gos. Nauchno Kristalografia, 1972, 17, 1018.
26. Keda A.I., Novodrerkassk Politekh. Inst., 1971, 239, 131.
27. Katz D. A., Writing chemical equations, 2002, http://www.chymist.com/Equations.pdf
28. Konisheva N.A., Firsanova L.A., Fiz. Khim. Osn. Krist. Protsesov Glubokoi Ochistiki Metal. Mater.
Soveshch., 1967, pub. 1970, 88, Chem. Abstr., 1971, 74, 35.432x.
29. Pauling L., “Chimie Generală”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
30. Literat L., “Chimie Generală”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.
31. Mallet J.–C., Fournié R. “Cours de Chimie”, 1re année MPSI–PTSI/PCSI”, Editura Dunod, Paris, 1995.
32. Marcu Gh., “Chimia Metalelor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
33. Marcu Gh., “Introducere în Radiochimie”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
34. Marcu Gh., “Chimia Modernă a Elementelor Metalice”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993.
35. Neniţescu C. D., Chimie organică, Vol. 1 şi 2, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

65
66
INDEX ALFABETIC

67
absorbţie, 2, 14, 53, 95, 101, 105, 161
absorbţie de căldură, 101, 161
absorbţie de energie, 14, 105
absorbţie de fotoni, 53
acetilenă, 38, 41, 42
acid, 6, 32, 36, 61, 65, 82, 102, 129, 134, 137, 148, 152, 153, 154, 160, 169, 172, 206, 208, 212, 218, 219, 223
acid acetic, 160
acid azotic, 134, 153, 218, 219
acid cianhidric, 32
acid clorhidric, 36, 152, 169
acid dezoxiribonucleic, 223
acid ribonucleic, 223
acid salicilic, 61
acid sulfuric, 6, 152, 206, 219
activitate, 12, 223
acumulator, 138
afinitate pentru electroni, 31, 69
aliaje, 5, 127, 133, 141, 151, 169, 170
aliaje binare, 133
anioni, 4, 70, 223
anod, 122, 125, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 137, 138, 149
anod inert, 130
bandă de conducţie, 223
bandă de valenţă, 223
benzi de energie, 49
capacitatea calorică molară, 102
caracter electronegativ, 31, 63
caracter electropozitiv, 63, 123
caracter oxidant, 120, 154
68
caracter reducător, 120
catalizator, 194, 197, 208, 219, 221
cation, 67
catod, 122, 125, 127, 128, 129, 130, 131, 133, 135, 137, 138, 149, 151
căldura, 2, 29, 75, 97, 98, 99, 100, 102, 103, 104, 107
căldura de reacţie, 100, 107
centrifugare, 7
coeficient de distribuţie, 224
compozite, 112, 134
compuşi hipervalenţi, 32
concentraţia molară, 84, 85, 157
concentraţia soluţiilor, 171
conductanţa, 118
conductibilitate extrinsecă, 54
conductibilitate intrinsecă, 53
conductibilitate termică, 225
conductibilitatea electrică, 65, 74, 75, 112, 153
conductivitate, 119, 225
conductori, 111, 112, 119, 121
conductori electronici, 111, 121
conductori ionici, 111, 121
conductori micşti, 111
configuraţii electronice, 26, 27, 30, 58, 68, 82
constanta de disociere, 116
constanta de echilibru, 117, 156, 159
constanta de viteză, 85, 93, 143
constanta lui Faraday, 122, 132, 224
constanta lui Planck, 17, 18, 224
constanta universală a gazelor, 159, 177
69
convecţie, 113
coroziunea chimică, 147, 150
cristale, 140, 163, 169
decantare, 7
deformare, 77, 224
densitate, 7, 20, 113, 197, 205, 225
densitate de probabilitate, 225
densitate de sarcină, 20
depolarizare cu ioni metalici, 148
depolarizare cu oxigen, 153
diagrama nivelelor energetice, 33
difuzie, 8, 93, 113, 127, 128, 141, 144, 146, 152, 153, 224
dilatare termică, 78, 79, 176, 225
dipol, 58, 59, 60, 61, 109, 114
donor de electroni, 54
dopant, 54
duritate, 48, 165, 166
echilibrul chimic, 125
echivalent electrochimic, 224
ecuaţia de stare a gazelor ideale, 178
ecuaţia lui Arrhenius, 94
ecuaţia lui Nernst, 122
ecuaţia lui Schrödinger, 19, 22
electrochimie, 111
electroforeza, 134
electroliţi, 111, 113, 114, 115, 116, 118, 119, 124
electroliţi medii, 116
electroliţi slabi, 116
electroliţi tari, 116
70
electroliza, 111, 129, 130, 131, 132, 133, 134
electroliza apei, 130
electron, 5, 16, 18, 19, 20, 22, 26, 28, 40, 44, 53, 54, 64, 67, 68, 69, 70, 190, 224
electronegativitate, 28, 31, 81, 162
element, 6, 20, 33, 49, 54, 60, 63, 64, 65, 119, 136, 146
elemente tranziţionale, 63
energie, 3, 6, 13, 14, 16, 17, 18, 20, 25, 26, 27, 28, 29, 32, 34, 49, 50, 51, 52, 56, 61, 68, 69, 70, 94, 95, 97, 98, 99, 111, 123, 137, 162, 174, 194, 224,
225
energie de activare, 224
energie de ionizare, 68, 224
energie de reţea, 225
energie electrică, 3, 111, 137
energie internă, 225
energie liberă, 224
entalpie, 99, 101, 105, 107, 159, 224
entalpie liberă, 107, 159, 224
entalpie molară standard, 224
entropie, 106, 225
etenă, 38, 43
extracţie, 7
factor de activitate, 110, 224
factor de fugacitate, 110, 225
factorul lui van't Hoff, 224
flotaţie, 10
forţa electromotoare, 125, 127, 136
forţe de dispersie, 58, 59
forţe de inducţie, 58, 59
forţe de orientare, 58
fracţie molară, 225
71
frecvenţă, 93, 223
fugacitate, 110, 225
galvanizare, 133
gaz ideal, 174
gaz rar, 26, 28, 30
gaz real, 180
grad de disociere, 225
grafit, 9, 48, 101, 104, 119, 135
grupe, 62, 63, 66, 71, 74, 143
hibridizare, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 48, 55, 56
hibridizare sp, 41, 43, 44, 56
hibridizare sp2, 43
hibridizare sp3, 44, 56
hidratare, 62, 109, 115
hidrogen, 13, 16, 17, 18, 19, 21, 23, 35, 36, 38, 48, 60, 61, 80, 81, 109, 118, 123, 124, 126, 132, 136, 148, 149, 162, 165, 166, 168, 170, 181, 187,
188, 189, 190, 193, 194, 195, 197, 212, 218, 219
ioni, 4, 5, 6, 13, 29, 30, 70, 86, 97, 102, 109, 111, 112, 115, 116, 117, 119, 121, 123, 130, 131, 138, 147, 148, 164, 170, 172, 179
ionizare, 13, 14, 28, 65, 67, 68, 69
înveliş de solvatare, 109
legătură , 31, 33, 36, 37, 38, 47, 51
legătură covalentă, 49
legătură dublă, 39, 165, 202
legătură intermoleculară, 61
legătură multiplă, 183
legătură triplă, 31, 32, 38, 211
legea conservării energiei, 97
legea conservării sarcinii, 6
legea liniară a coroziunii, 143
legea lui Dalton, 174
72
legea lui Faraday, 132
legea vitezei, 85, 88
legile gazelor ideale, 175
liganzi, 55, 56, 58
lucrul chimic, 97, 110
lungime de undă, 225
masa electronului, 12, 18, 20, 224
masă atomică, 223
materiale, 4, 10, 30, 111, 112, 113, 131, 134, 162
metale comune, 123, 133
metale nobile, 123, 133, 138
metale seminobile, 123
moleculă, 33, 35, 37, 38, 39, 58, 59, 60, 172, 181, 186, 187, 189, 192, 193, 195, 196, 197, 202, 203, 209, 211, 212, 215
moleculă homonucleară, 33
neelectroliţi, 111, 116, 140
nemetal, 224
neutron, 5
număr atomic, 4, 5, 62, 225
număr cuantic principal n, 25
număr de oxidare, 81, 224
orbital atomic, 19, 224
orbital atomic s, 19
orbitali  extinşi, 39
orbitali moleculari, 32, 33, 34, 38, 51
orbitali moleculari de antilegătură, 34, 51
orbitali moleculari de legătură, 33, 34, 51
ordin parţial de reacţie, 85, 223
oxidare, 65, 80, 81, 119, 120, 121, 123, 124, 125, 129, 130, 131, 132, 133, 136, 137, 138, 143, 144, 145, 146, 147, 149, 151, 201, 208, 209, 210, 212,
218, 221, 222
73
parametri de stare, 96
particule elementare, 15
pasivare, 150
pH, 118, 126, 131, 132, 154, 155
pila Bischoff, 137
pila Daniell, 124
pila Leclanché, 136
pitting, 139
pOH, 118
poliacetilenă dotată, 112
poloniul, 12
potenţial de electrod, 121, 225
potenţial standard de electrod, 136
potenţial termodinamic, 106
potenţialul chimic , 121
principiul I al termodinamicii, 100
proprietăţi diamagnetice, 34
proprietăţi paramagnetice, 35
proton, 5, 18, 39
radiaţii, 3, 10, 12, 13, 14, 50, 93, 225
radiaţii , 3, 14, 225
radiaţii radioactive, 12
radiu, 15
randament de curent, 225
reacţii chimice, 6, 15, 92, 94, 95, 96, 128, 129, 132, 159, 160, 194, 196
reacţii de ordinul 1, 86
reacţii endoterme, 94
reacţii exoterme, 94

74
reacţii ireversibile, 86, 155
reacţii monomoleculare, 86
reacţii paralele, 90
reacţii redox, 172
reacţii reversibile, 86, 90, 155
reacţii succesive, 91
reducere, 111, 119, 120, 121, 122, 125, 129, 145
reţele atomice, 48, 164, 165
reţele covalente, 63
reţele cristaline, 30, 48, 170, 205
reţele heteronucleare, 164
reţele metalice, 63
reţele moleculare, 48, 165
reţele stratificate, 166
rezistenţă specifică, 225
rezistivitate, 225
semiconductori, 9, 52, 53, 54, 74, 111, 112
sistem eterogen, 95
sistem izolat, 96, 106, 107
sistem omogen, 95, 159
sistem termodinamic, 96
solubilitate, 170, 197
soluţii, 3, 5, 30, 48, 95, 109, 110, 111, 114, 116, 117, 123, 127, 131, 133, 134, 136, 140, 147, 152, 153, 154, 168, 169, 170, 171, 173, 225
soluţii de electroliţi, 123, 134, 136, 140
soluţii gazoase, 5, 168, 169
soluţii ideale, 117
soluţii lichide, 169
soluţii reale, 110
soluţii saturate, 168, 169
75
soluţii solide, 5, 169, 170
soluţii suprasaturate, 168, 169
solvat, 109, 168, 169, 171, 172, 173
solvatare, 114, 115, 171
solvent, 7, 84, 102, 108, 109, 114, 168, 170, 171, 172, 206
stări de agregare, 48, 104
strat dublu electric, 121, 134, 147
substanţe, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 14, 48, 53, 60, 61, 75, 81, 84, 95, 96, 101, 103, 104, 108, 109, 112, 114, 115, 127, 131, 134, 156, 162, 166, 167, 168,
169, 170, 173, 174, 175, 186, 199
substanţe elementare, 4
temperatură de fierbere, 48
temperatură de topire, 48
termodinamică, 95
timp de înjumătăţire, 225
titrul, 173, 225
topire zonară, 8, 9, 11
transformări chimice, 111
valenţă, 32, 34, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 58, 69, 82, 111, 182, 183
viteză de reacţie, 84, 225

76
77
 Cuprins
PREFAŢĂ..............................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

CHIMIE ANORGANICĂ..........................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1. INTRODUCERE..................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1.1. Ramurile chimiei....................................................Error! Bookmark not defined.
2. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE CHIMIE..............ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

3. IZOLAREA SUBSTANŢELOR DIN AMESTECURI....ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

3.1. Amestecuri lichid-lichid.........................................Error! Bookmark not defined.
3.2. Amestecuri lichid – solid........................................Error! Bookmark not defined.
3.3. Amestecuri solid-gaz..............................................Error! Bookmark not defined.
3.4. Amestecuri omogene gazoase................................Error! Bookmark not defined.
3.5. Amestecuri solid-solid............................................Error! Bookmark not defined.
4. STRUCTURA ATOMULUI...........................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
4.1. Nucleul atomic.......................................................Error! Bookmark not defined.
4.1.1. Particule elementare...................................Error! Bookmark not defined.
4.2. Învelişul electronic................................................Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Modelul mecanic–cuantic al atomului..........Error! Bookmark not defined.
4.2.2. Orbitali atomici...........................................Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Principiile care stau la baza ocupării cu electroni a orbitalilorError! Bookmark
not defined.
5. LEGĂTURI CHIMICE..........................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
5.1. Legătura ionică.......................................................Error! Bookmark not defined.
5.2. Legătura covalentă.................................................Error! Bookmark not defined.
5.2.1. Teoria electronică a legăturii covalente........Error! Bookmark not defined.
5.2.2. Metoda orbitalilor moleculari......................Error! Bookmark not defined.
5.2.3. Legături  delocalizate.................................Error! Bookmark not defined.
5.2.4. Hibridizarea.................................................Error! Bookmark not defined.
5.2.5. Caracteristicile legăturii covalente...............Error! Bookmark not defined.
5.3. Legătura metalică...................................................Error! Bookmark not defined.
5.4. Semiconductori, izolatori.......................................Error! Bookmark not defined.
5.4.1. Semiconductori intrinseci – conductibilitate intrinsecăError! Bookmark not
defined.
5.4.2. Semiconductori extrinseci – conductibilitate extrinsecăError! Bookmark not
defined.
5.5. Legătura coordinativă............................................Error! Bookmark not defined.
5.6. Legături intermoleculare – legături fizice.............Error! Bookmark not defined.
6. SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR.............ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
6.1. Proprietăţi fizice periodice..................................Error! Bookmark not defined.
6.2. Proprietăţi chimice periodice................................Error! Bookmark not defined.

78
7. NOŢIUNI GENERALE DE CHIMIE FIZICĂ. CINETICĂ, TERMODINAMICĂ, ELECTROCHIMIE
............................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
7.1. Cinetica chimică.....................................................Error! Bookmark not defined.
7.1.1. Influenţa concentraţiei molare a reactanţilor asupra vitezei de reacţieError!
Bookmark not defined.
7.1.2. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţieError! Bookmark not defined.
7.2. Termodinamica chimică şi termochimia................Error! Bookmark not defined.
7.2.1. Termodinamica chimică...............................Error! Bookmark not defined.
7.2.2. Termochimia...............................................Error! Bookmark not defined.
7.2.3. Potenţialul chimic .....................................Error! Bookmark not defined.
7.3. Noţiuni de electrochimie........................................Error! Bookmark not defined.
7.3.1. Fenomene de transport în electroliţi............Error! Bookmark not defined.
7.3.2. Soluţii de electroliţi......................................Error! Bookmark not defined.
7.3.3. Electrozi.......................................................Error! Bookmark not defined.
7.3.4. Pile electrochimice.......................................Error! Bookmark not defined.
7.3.5. Potenţial de electrod...................................Error! Bookmark not defined.
7.3.6. Electroliza....................................................Error! Bookmark not defined.
7.3.7. Surse electrochimice de curent.....................Error! Bookmark not defined.
7.4. Noţiuni legate de coroziune....................................Error! Bookmark not defined.
7.4.1. Coroziunea metalelor...................................Error! Bookmark not defined.
8. ECHILIBRUL CHIMIC..........................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
8.1. Principiul lui Le Chatelier......................................Error! Bookmark not defined.
8.1.1. Influenţa concentraţiei.................................Error! Bookmark not defined.
8.1.2. Influenţa presiunii........................................Error! Bookmark not defined.
8.1.3. Influenţa temperaturii.................................Error! Bookmark not defined.
9. STĂRI DE AGREGARE ALE SUBSTANȚELOR.........ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
9.1. Starea solidă...........................................................Error! Bookmark not defined.
9.1.1. Substanţe amorfe........................................Error! Bookmark not defined.
9.1.2. Substanţe cristaline.....................................Error! Bookmark not defined.
9.1.3. Proprietăţile cristalelor................................Error! Bookmark not defined.
9.2. Starea lichidă..........................................................Error! Bookmark not defined.
9.2.1. Soluţii..........................................................Error! Bookmark not defined.
9.3. Starea gazoasă........................................................Error! Bookmark not defined.
9.3.1. Legile gazelor ideale....................................Error! Bookmark not defined.
9.3.2. Ecuaţia de stare a gazelor ideale..................Error! Bookmark not defined.
CHIMIE ORGANICĂ...............................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1. STRUCTURA COMPUȘILOR ORGANICI...........ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1.1. Obiectul chimiei organice......................................Error! Bookmark not defined.
1.2. Compoziţia compuşilor organici............................Error! Bookmark not defined.
1.3. Legături chimice în compuşii organici...................Error! Bookmark not defined.
1.4. Catene de carbon....................................................Error! Bookmark not defined.
1.5. Formula structurală.................................................Error! Bookmark not defined.
1.6. Clasificarea compuşilor organici............................Error! Bookmark not defined.
2. HIDROCARBURI................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

79
2.1 Alcani (parafine)......................................................Error! Bookmark not defined.
2.2. Cicloalcani (cicloparafine).....................................Error! Bookmark not defined.
2.3. Alchene (olefine)....................................................Error! Bookmark not defined.
2.4. Alchine (acetilene).................................................Error! Bookmark not defined.
2.5. Hidrocarburi aromatice (arene)..............................Error! Bookmark not defined.
LISTA SIMBOLURILOR ŞI A ABREVIERILOR..............................................................52

ANEXA NR. 1........................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

ANEXA NR. 2......................................................................................................... 58

ANEXA NR. 3......................................................................................................... 59

ANEXA NR. 4......................................................................................................... 61

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................62

80