Sunteți pe pagina 1din 2

CATEDRALA NOTRE-DAME DIN PARIS

Catedrala Notre Dame din Paris se află in partea de vest a insulei Cite şi este considerată centrul
spiritual al Parisului. Ea este construită pe locul primei biserici creştine din acest oraş – bazilica Sfântului
Ştefan. In arhitectura catedralei se manifestă dualitatea influenţelor stilistice: pe de o parte, există trăsături
ale stilului romanic din Normandia, cu unitatea lui puternică şi compactă, iar pe de altă parte, au fost
utilizate realizările inovatoare arhitecturale ale stilului gotic, care conferă o impresie de simplitate a
construcţiei verticale.

Catedrala Notre-Dame din Paris (Exterior)

  Construcţia catedralei a început în timpul domniei lui Ludovic al VII-lea. Unii istorici sunt de
părerea că prima piatră în fundamentul ei a fost pusă de episcopul Maurice de Sully, iar alţii afirmă că acest
lucru l-a făcut Papa Alexandru al III-lea.Altarul principal al catedralei a fost sfinţit în anul 1182, iar în anul
1196 a fost terminată şi nava bisericii, lucrările prelungindu-se numai la faţada principală. Ea este
despărţită vertical, în trei părţi, de pilaştri, iar în plan orizontal – de trei galerii, cea inferioară având trei
portaluri adânci. Deasupra lor este o arcadă (Galeria Regilor), cu douăzeci şi opt de statui, reprezentând
regii ludeii antice.

Altarul din Notre-Dame


Construcţia frontonului vestic, cu turnurile gemene distincte, a început in jurul anului 1200.
Diversitatea stilurilor vorbeşte despre faptul că la construcţia catedralei au contribuit mai mulţi arhitecţi.
Turnurile au fost finalizate către anul 1245, iar catedrala în intregime – către anul 1345. Faţada principală
are trei uşi. Deasupra celor trei portaluri ogivale se află panouri sculptate cu scene din Evanghelie, iar
deasupra intrării centrale este imaginea Judecăţii de Apoi.

Şapte statui sustin arca intrării (datate cu anul 1210), iar în centru se află Hristos Judecătorul. Uşile sunt
ornate cu basoreliefuri forjate. Acoperişul este executat din plăci de plumb, masa totală constituind peste
210 tone. Partea superioară a catedralei este decorată cu imagini de garguie şi himere (creaturi fantastice).
Fleşa, din stejar acoperit cu plumb, are înălţimea de 96 de metri. Baza fleşei respective este inconjurată de
patru grupuri de statui de bronz, imaginând apostolii.

În faţa fiecărui grup se află animale, reprezentând simboluri ale evangheliştilor: leul este simbolul lui
Marcu, taurul – al lui Luca, vulturul – al lui loan, iar îngerul – al lui Matei. O mare parte din vitralii au fost
realizate pe la mijlocul secolului al XIX-lea.