Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[1] M. Acton, Can Carles Puigdemont claim asylum in Belgium?, în Financial Times, 31
octombrie 2017.
[2] Ibidem.
[3] E.C. Kendall, Sanctuary in the 21st Century: The Unique Asylum Exception to the Extradition
Rule, în Michigan State International Law Review, vol. 23.1, 2014, p. 155.
[4] Ibidem, p. 154.
[5] V. Duculescu, Protecția juridică a drepturilor omului, Ed. Lumina Lex, București, 2008, p.
52.
[6] UNHCR, Convention and Protocol relating to the Statute of Refugees, Introductory note.
[7] UNHCR, The 1951 Refugee Convention.
[8] UNHCR, Guidance Note on Extradition and International Refugee Protection, aprilie 2008,
p. 28.
[9] About IOM.
[10] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C, nr. 202 din 7 iunie 2016.
[11] Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Manual de drept european în
materie de azil, frontiere și imigrație, Consiliul Europei, 2014, p. 70.
[12] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C, nr. 202 din 7 iunie 2016.
[13] UNHCR, Declarația UNHCR privind dreptul la azil, responsabilitatea de supraveghere a
UNHCR și obligația statelor de a coopera cu UNHCR în îndeplinirea obligației de
supraveghere a acesteia, p. 28.
[14] European Parliament, Tampere European Council 15 and 16 October 1999, Presidency
Conclusions.
[15] European Commission, Common European Asylum System.
[16] Directiva 2013/32/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din
29 iunie 2013, a reformat Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind
standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a
statutului de refugiat.
[17] European Commission, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the
Council establishing a common procedure for international protection in the Union and
repealing Directive 2013/32/EU, COM(2016) 467 final, Bruxelles, 13.07.2016.
[18] Directiva 2013/33/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din
29 iunie 2013, a reformat Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a
standardelor minime pentru primirea solicitanților de azil în statele membre.
[19] Directiva 2011/95/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din
20 decembrie 2011, a reformat Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor
terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte
motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate.
[20] CJUE, Andre Lawrence Shepherd împotriva Bundesrepublik Deutschland, Cauza C-472/13,
hotărârea din 26 februarie 2015, pct. 2 din dispozitiv.
[21] CJUE, Commissaire général aux réfugiés et aux apatrides c. Mostafa Lounani, Cauza
C-573/14, hotărârea din 31 ianuarie 2017, pct. 1 și 2 din dispozitiv.
[22] Regulamentul (UE) nr. 604/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L,
nr. 180 din 29 iunie 2013, a reformat Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18
februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru
responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către
un resortisant al unei țări terțe.
[23] European Commission, Country responsible for asylum application (Dublin).
[24] CJUE, N. S. c. Secretary of State for the Home Department, Cauzele conexate C-411/10 și
C-493/10, hotărârea din 21 decembrie 2011, parag. 80-82.
[25] Regulamentul (UE) nr. 603/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L,
nr. 180 din 29 iunie 2013, a reformat Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11
decembrie 2000 privind instituirea sistemului „EURODAC” pentru compararea amprentelor
digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin și Regulamentul (CE) nr. 407/2002
al Consiliului din 28 februarie 2002 de stabilire a anumitor norme de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2725/2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea
amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin.
[26] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediţie specială 2007, capitolul 19 –
„Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie”, volumul 6.
[27] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 19 mai 2011.
[28] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003.
[29] Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001.
Când se aplică Directiva 2001/55/CE, prevederile Directivei 2013/33/UE nu sunt aplicabile, așa
cum prevede explicit art. 3 alin. (3) din Directiva 2013/33/UE.
[30] I. Muraru, S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, ed. a X-a, Ed. Lumina
Lex, București, 2002, p. 183.
[31] Publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 17 iulie 1991.
[32] Publicată în Monitorul Oficial nr. 1156 din data de 21 decembrie 2005.
[33] Publicată în Monitorul Oficial nr. 1146 din data de 19 decembrie 2005.
[34] Publicată în Monitorul Oficial nr. 428 din data de 18 mai 2006.
[35] D. Lupașcu, „Azilul în România”, în Revista Pandectele Române nr. 1/2009, Ed. Wolters
Kluwer, București, p. 18.
[36] Republicată în Monitorul Oficial nr. 421 din 6 iunie 2008, cu modificările și completările
ulterioare.
[37] Publicată în Monitorul Oficial nr. 805 din 25 septembrie 2006.
[38] OUG nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea
Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi
completarea unor acte normative și HG nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi
atribuţiile Oficiului Român pentru Imigrări au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 424 din 26
iunie 2007.
[39] Publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 8 octombrie 1992.
[40] OIM în România.
[41] Legea (art. 60) face referire la entitatea anterioară, respectiv Oficiul Național pentru
Refugiați.
[42] O. Beer, Relationship between asylum procedures and extradition procedures, PC-OC,
Strasbourg, 29 mai 2013, pp. 2-3.
[43] Ibidem.
[44] UNHCR, Handbook and Guidelines on Procedures and Criteria for Determining Refugee
Status, Geneva, decembrie 2011, p. 11.
[45] Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR), Aviz consultativ privind
aplicarea extrateritorială a obligațiilor de nereturnare, în conformitate cu Convenția din 1951
privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta, 2007, în Agenția pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene, Manual…, op. cit., p. 68.
[46] S. Kapferer – UNHCR, Legal and Protection Policy – The Interface between Extradition
and Asylum, noiembrie 2003, p. x.
[47] Republicată în Monitorul Oficial nr. 377 din 31 mai 2011, cu modificările și completările
ulterioare.
[48] Conform art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 535/2004, împotriva cetăţenilor străini sau
apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare acte de
terorism ori de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă
pentru România sau de întrerupere a dreptului de şedere în ţară, dacă împotriva acestora nu s-a
dispus măsura nepermiterii ieşirii din ţară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.
Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi victimelor
conflictelor armate ale căror statut şi regim sunt reglementate prin legi speciale.
[49] CJUE, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța c. Ciprian
Vasile Radu, C-396/11, Concluziile Avocatului General Eleanor Sharpston, prezentate la 18
octombrie 2012, parag. 77.
[50] D. Lupașcu, op. cit., p. 20.
[51] C.A. Iași, Secția penală și pentru cauze cu minori, încheierea din 12 mai 2017, apud Î.C.C.J.
Secția penală, decizia nr. 767 din 24 august 2017 (ca instanță de control judiciar, învestită cu
soluționarea contestației formulate de persoana extrădabilă împotriva hotărârii de admitere a
cererii de extrădare înaintate de Procuratura Generală a Federației Ruse).
[52] Î.C.C.J., Secția Penală, decizia nr. 701 din 12 mai 2016.
[53] Versiunea promulgată în data de 2 septembrie 2008, modificată prin legea din 11 martie
2016, disponibilă aici.
[54] În Germania, potrivit Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), în anul 2016 un
număr total de 722.370 de cereri pentru azil (o creștere cu aprox. 65% față de anul precedent).
[55] Versiunea actualizată a actului normativ este disponibilă aici.
[56] Lista statelor din Categoriile 1 și 2 teritoriale este disponibilă la aici.
[57] R (on the application of Troitino) v NCA and others [2017] EWHC 931 (Admin).
[58] Németh v Canada (Justice) 2010 SCC 56, [2010] 3 SCR 281, disponibilă aici.
[59] S. Kapferer, op. cit., p. xi.
[60] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comiterul Regiunilor – O Agendă europeană privind migrația, Bruxelles,
2015, p. 5.
[61] De exemplu, a se vedea G. Chazan, Germany sees rise in crime committed by asylum
seekers, în Financial Times, 24 aprilie 2017.
[62] T. Thompson, Asylum seekers and crime: is there really a link?, în The Guardian, 25 mai
2003.
https://juridice.ro/essentials/1889/implicatii-ale-azilului-in-procedura-extradarii