Cap.

Examinarea cu lichide
penetrante
 Definiţie
Examinarea cu lichide penetrante
reprezintă o metodă de examinare
nedistructivă de detectare şi de
localizare a discontinuităţilor deschise
la suprafaţă ale produselor, pe baza
pe fenomenul de capilaritate, fapt ce
face ca această metodă să fie
cunoscută şi sub numele de metoda
capilară.
 Capilaritatea reprezintă ansamblul
fenomenelor care se produc la introducerea într-
un fluid a tuburilor cu diametre relativ mici sau a
unor pereţi plani, relativ apropiaţi.
 Domeniul de aplicare

• Metoda de examinare cu lichide

penetrante permite evidenţierea
discontinuităţilor deschise la
suprafaţă, situate, în funcţie de
configuraţia produsului, atât pe
suprafaţa exterioară cît şi pe cea
interioară a acestuia.
 Domeniul de aplicare - continuare
• Metoda se utilizează la examinarea nedistructivă
a produselor metalice feroase sau neferoase şi
a celor nemetalice (din mase plastice, ceramică,
sticlă etc.).
• Metoda nu se poate aplica la examinarea
produselor poroase.
• Prin utilizarea examinării cu lichide penetrante
pot fi detectate crăpăturile, fisurile, suprapunerile
de material, suflurile sudurilor, nepătrunderile
cordoanelor de sudură, coroziunile etc., cu
condiţia ca aceste discontinuităţi să fie deschise
la suprafaţă.
 Domeniul de aplicare - continuare

• Metoda de examinare cu lichide

penetrante permite, în funcţie de
nivelul de sensibilitate al lichidelor
utilizate, detectarea unor
discontinuităţi cu dimensiunile minime
de 0,001 mm lăţime, 0,01 mm
adâncime şi 0,1 mm lungime.
 PRINCIPALELE AVANTAJE ALE
METODEI
• Sensibilitate ridicată pentru detectarea discontinuităţilor
de suprafaţă mici
• Domeniul larg de aplicare (de ex. materiale metalice şi
nemetalice, magnetice şi nemagnetice, conducătoare şi
neconducătoare de electricitate)
• Examinarea unor produse de mari dimensiuni într-un
timp relativ scurt şi cu costuri reduse
• Permite examinarea unor produse cu forme complexe
• Deoarece indicaţiile se produc direct pe suprafaţa
produsului este posibilă reprezentarea vizuală a
discontinuităţii detectate
• Examinarea poate fi efectuată în condiţii de şantier prin
utilizarea produselor sub formă de aerosoli
• Produsele de detecţie şi echipamentul auxiliar sunt
relativ ieftine
 PRINCIPALELE DEZAVANTAJE ALE
METODEI
• Nu se pot detecta decît discontinuităţile deschise la
suprafaţă
• Se pot examina doar produsele neporoase.
• Pregătirea suprafeţelor este o operaţie critică deoarece
contaminanţii pot masca discontinuităţile.
• Particulele metalice produse prin operaţii de aşchiere,
rectificare, sablare trebuie îndepărtate înaintea examinării.
• Trebuie asigurat accesul direct al operatorului la suprafaţa
examinată
• Rugozitatea suprafeţei influenţează sensibilitatea de
detecţie.
• Metoda presupune un control multiplu riguros al operaţiilor
de examinare.
• Produsele trebuie curăţate după examinare.
• Manipularea produselor de detecţie trebuie efectuată cu
atenţie pentru sănătatea operatorilor şi pentru protecţia
mediului.
 Obiectivele examinării cu lichide
penetrante
Prin examinarea nedistructivă cu lichide
penetrante se urmăreşte:
• obţinerea unui spectru, vizibil corect, a
discontinuităţilor de la suprafaţa produsului;
• stabilirea naturii discontinuităţii, a formei şi a
dimensiunilor acesteia fără a distruge produsul;
• separarea produselor în produse acceptabile şi
produse neacceptabile pe baza criteriilor
prestabilite.
 Forţele de tensiune superficială
exercitate asupra lichidului dintr-un
tub capilar
a. lichidul urcă în tubul
capilar

b. lichidul coboară în
tubul capilar
2σ cos θ
y= ρgr
Capilaritatea utilizată în detectarea
discontinuităţilor

a. capilaritatea directă b. capilaritatea inversă

 Timpul de penetrare
cavităţi tubulare, străpunse cu diametrul d=2r

2
2 ⋅η ⋅ h
t=
r ⋅ σ ⋅ cos θ
 Timpul de penetrare
crăpături străpunse cu lăţimea b

3⋅η ⋅ h2
t=
b ⋅ σ ⋅ cosθ
 Timpul de penetrare
cavităţi tubulare înfundate cu diametrul d=2.r

8 ⋅ η  h2 p0 ⋅ h 3 p0 ⋅ ( pc + p0 ) ⋅ h 4 
t = 2 ⋅ + 2 + 3 2 
r  2 ⋅ pc 3 ⋅ pc ⋅ h0 4 ⋅ pc ⋅ h0 
 Timpul de penetrare
crăpături înfundate cu lăţimea b

12 ⋅ η  h 2 p0 ⋅ h 3 p0 ⋅ ( pc + p0 ) ⋅ h 4 
t = 2 ⋅ + 2
+ 3 2 
b  2 ⋅ p c 3 ⋅ p c ⋅ h0 4 ⋅ p c ⋅ h0 
Semnificaţia fizică a simbolurilor
• η - vâscozitatea dinamică a lichidului
penetrant
• po - presiunea atmosferică
• h - adâncimea de penetrare a lichidului,
corespunzătoare timpului t
• pc - presiunea capilară
• ho - adâncimea discontinuităţii.
Procedura de examinare cu lichide
penetrante
A: aplicarea penetrantului
B: penetrantul pătrunde
în discontinuitate;
C: excesul de penetrant
este înlăturat de pe
suprafaţa produsului;
D: aplicarea
developantului;
E: examinarea suprafeţei
se identifică şi se
localizează
discontinuitatea;
F: îndepărtarea peliculei de
developant
 Clasificarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante
Standardele care clasifică lichidele
penetrante sunt:

• MIL – I – 25135, standard militar

american;

• EN 571, norma europeană.

 Clasificarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante -
continuare
După natura penetrantului procesele se
clasifică în:
• procese de tip I, care folosesc penetranţi
fluorescenţi;
• procese de tip II, care folosesc penetranţi
coloraţi (de obicei roşii);
• procese de tip III, care folosesc penetranţi
coloraţi, dar care prezintă şi fenomenul de
fluorescenţă.
 Clasificarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante -
continuare
În funcţie de modul de îndepărtare a excesului de
penetrant, tehnicile (metodele) se clasifică în:
• tehnica (metoda) A, în care excesul de penetrant se
îndepărtează cu apă (penetranţii sunt lavabili);
• tehnica (metoda) B, în care excesul de penetrant se
îndepărtează după ce pe suprafaţa produsului a fost
aplicat un emulsifiant lipofilic;
• tehnica (metoda) C, în care excesul de penetrant se
îndepărtează cu solvent;
• tehnica (metoda) D în care excesul de penetrant se
îndepărtează după ce pe suprafaţa produsului a fost
aplicat un emulsifiant hidrofilic
 Clasificarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante -
continuare
Developanţii, în funcţie de natura lor se
clasifică în:
• tipul a, developanţi uscaţi;
• tipul b, developanţi solubili în apă;
• tipul c, developanţi aflaţi în suspensie în
solvent (pentru penetranţi fluorescenţi);
• tipul d, developanţi aflaţi în suspensie în
solvent (pentru penetranţi coloraţi);
• tipul e, developanţi speciali.
 Clasificarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante -
continuare
Din punctul de vedere al sensibilităţii de detecţie
procesele se clasifică pe patru niveluri de
sensibilitate, şi anume:
• nivelul 1 sensibilitate scăzută;
• nivelul 2 sensibilitate medie;
• nivelul 3 sensibilitate înaltă;
• nivelul 4 sensibilitate foarte înaltă.
Unele standarde indică şi existenţa unor
penetranţi a căror sensibilitate este şi mai
scăzută decât a penetranţilor de sensibilitate 2,
şi anume penetranţi cu sensibilitatea ½.
 Selectarea proceselor de
examinare cu lichide penetrante
Utilizarea unui proces de un anumit tip, a unei anumite
metode şi a unui anumit nivel de sensibilitate depinde de
o serie de factori, cum ar fi:
• dimensiunea discontinuităţilor care trebuie
detectate (sensibilitatea de detecţie);
• numărul produselor examinate;
• nivelul de prelucrare a suprafeţelor;
• configuraţia produselor;
• spaţiul în care se desfăşoară examinarea;
• accesul la apă, energie electrică, aer comprimat,
posibilitatea de realizare a unei zone
obscurizate;
 Avantajele şi dezavantajele tipurilor
de developanţi
Developantul Avantaje Dezavantaje
Deoarece nu furnizează un contrast cu
Indicaţiile rămân distincte şi strălucitoare un timp mai
suprafaţa produsului nu poate fi utilizat în
Uscat îndelungat
procesele de tip II
Uşor de aplicat
Dificil de aplicat pe suprafeţe mari
În cazul produselor lavabile indicaţiile
Permite aplicarea pe suprafeţe mari sunt relativ slabe şi difuze
Solubil în apă Culoarea albă permite obţinerea unui contrast ridicat În cazul proceselor de tip II observarea
atât pentru procesele de tip I cât şi pentru cele de tip II este mai dificilă datorită stratului de
acoperire relativ translucid
Permite acoperirea întregii suprafeţe a produsului
Indicaţiile sunt fine şi strălucitoare
Suspensie în apă Indicaţiile devin slabe şi difuze în timp
Culoarea albă permite obţinerea unui contrast ridicat
pentru procesele de tip I şi II
Permite utilizarea echipamentelor portabile
Uşor de aplicat pe suprafeţele accesibile
Dificil de aplicat în anumite cazuri
Suspensie în Culoarea albă permite obţinerea unui contrast ridicat
Se îndepărtează mai greu după
solvent atât pentru procesele de tip I cât şi pentru cele de tip II
examinare
Indicaţiile apar rapid şi prezintă o definiţie ridicată
Furnizează o sensibilitate ridicată
 Ghid de selecţie a tehnicilor de
examinare cu lichide penetrante
CERINTE CU PRIVIRE LA EXAMINARE TEHNICA OBSERVAŢII
Produse de dimensiuni mici în cantităţi mari A Produsele se aşează în coşuri
Produse de dimensiuni mari în cantităţi mari B Produse forjate, extrudate etc.
Sensibilitate ridicată pentru detectarea B Strălucire a indicaţiilor asigură o sensibilitate
discontinuităţilor fine ridicată
Discontinuităţi puţin adânci (gen zgârietură) B Emulsifierea poate fi controlată
Produse cu o rugozitate medie a suprafeţei A/B Alegerea depinde de sensibilitatea cerută
Produse cu suprafaţă rugoasă A
Produse cu zone de retenţie a penetrantului A Excesul de penetrant se îndepărtează uşor
Examinare locală C
Echipament portabil C
Nu există acces la apă şi la electricitate C
Produse cu acoperiri galvanice fisurate ulterior C/B/A Preferinţele sunt în ordinea indicată
operaţiei de acoperire
Este necesară repetarea examinării C Limita este de 5 sau 6 examinări
Detectarea discontinuităţilor străpunse A/B
 Procese de tip II
Tehnica A Tehnica B Tehnica C
Penetrant îndepărtabil cu apă Penetrant cu postemulsifiere Penetrant îndepărtabil cu solvent

PENETRANT
PENETRANT PENETRANT

SCURGERE SCURGERE
SCURGERE

ŞTERGERE
EMULSIFIANT

DEVELOPANT
SPĂLARE d

DEVELOPANT EXAMINARE

USCARE b/c USCARE

CURĂŢARE
DEVELOPANT
DEVELOPANT
a USCARE
d

EXAMINARE

CURĂŢARE
 Procese de tip I
Tehnica A Tehnica B Tehnica C
Penetrant îndepărtabil cu apă Penetrant cu postemulsifiere Penetrant îndepărtabil cu solvent

PENETRANT
PENETRANT PENETRANT

SCURGERE
SCURGERE SCURGERE

STERGERE
CLĂTIRE EMULSIFIANT

DEVELOPANT
USCARE CLĂTIRE a/b/c/d

DEVELOPANT DEVELOPANT b/c EXAMINARE

USCARE
d

DEVELOPANT DEVELOPANT
CURĂŢARE
EXAMINARE USCARE d b/c

CURĂŢARE EXAMINARE EXAMINARE USCARE

CURĂŢARE CURĂŢARE EXAMINARE

CURĂŢARE
Procesul tehnologic al examinării
nedistructive cu lichide penetrante
Procesul tehnologic al acestei proceduri cuprinde
următoarele faze importante:
• pregătirea suprafeţelor ce urmează a fi examinate;
• aplicarea penetrantului;
• îndepărtarea excesului de penetrant;
• uscarea suprafeţelor pieselor;
• aplicarea developantului;
• examinarea suprafeţelor;
• interpretarea indicaţiilor;
• marcarea zonelor cu discontinuităţi inacceptabile;
• curăţarea finală.
 Pregătirea suprafeţelor ce
urmează a fi examinate
• Degresarea
- Curăţarea cu detergenţi
- Degresarea cu vapori de solvenţi organici
- Curăţarea cu solvenţi organici în sol
• Decaparea
• Curăţarea mecanică
• Curăţarea electrochimică şi cu
ultrasunete
 METODE DE CURĂŢARE A SUPRAFEŢELOR
REDUCEREA
CATEGORIA PRODUSELOR GROSIMII ALIAJE DE ALUMINIU OŢELURI
MATERIALULUI
Semifabricate forjate 0,1 mm Decapare sodică Decapare
Semifabricate matriţate acidă
Semifabricate turnate cu toleranţe clasice 0,05 mm Decapare sulfocromică Decapare
caldă acidă
Semifabticate matriţate de precizie 3 – 10 µm Decapare sodică Decapare
acidă
Semifabricate turnate de precizie 3 – 10 µm Decapare sulfocromică Decapare
caldă acidă
Piese uzinate cu toleranţe strânse 3 – 10 µm Decapare sulfocromică -
caldă
Piese care au suferit un tratament mecanic de 20 µm Decapare sulfocromică Decapare
suprafaţă (aşchiere, sablare cu alice, rulare, caldă acidă
sablare umedă etc.)
Piese care au suferit un tratament termic - Degresare alcalină Degresare
Piese obţinute prin operaţii de deformare acidă
Piese şi ansambluri sudate când există pericolul
de retenţie a produselor decapante
Piese vopsite - Decaparea completă a vopselei în zona de
examinat
Piese aflate în revizie - Decaparea vopselei şi degresare cu solvent în
Piese cu depuneri grase faza de vapori
Eventuala degresare alcalină (în funcţie de
natura contaminantului)
 METODE DE CURĂŢARE A SUPRAFEŢELOR
CATEGORIA PRODUSELOR REDUCEREA ALIAJE DE TITAN ALIAJE DE
GROSIMII MAGNEZIU
MATERIALUULUI
Semifabricate forjate 0,1 mm Decapare fluonitrică Decapare fluorhidrică
Semifabricate matriţate
Semifabricate turnate cu toleranţe clasice 0,05 mm Decapare fluonitrică Decapare fluorhidrică
Semifabricate matriţate de precizie 3 – 10 µm Degresare alcalină Degresare cu solvent
în fază de vapori
Semifabricate turnate de precizie 3 – 10 µm Decapare fluonitrică Degresare cu solvent
în fază de vapori
Piese uzinate cu toleranţe strânse 3 – 10 µm Degresare alcalină Degresare cu solvent
în fază de vapori
Piese care au suferit un tratament mecanic de 20 µm Decapare fluonitrică Decapare fluorhidrică
suprafaţă (aşchiere, sablare cu alice, rulare,
sablare umedă etc.)
Piese care au suferit un tratament termic - Degresare alcalină Degresare cu solvent
Piese obţinute prin procese de deformare ) în fază de vapori
Piese şi ansambluri sudate când există pericolul
de retenţie a produselor decapante
Piese vopsite Decaparea completă a vopselei
Piese aflate în revizie - Decaparea vopselei şi degresare cu solvent în
Piese cu depuneri grase faza de vapori
Eventuala degresare alcalină (în funcţie de natura
contaminantului)
 Aplicarea penetrantului
• Aplicarea cu pensula

• Aplicarea prin imersie

• Aplicarea prin pulverizare

- cu aer comprimat (presiune cuprinsă între
0,5…0,6 MPa);
- cu aerosoli (spray), folosind freon sau altă
substanţă volatilă.
Aplicarea penetrantului - continuare
Timpul de penetrare
 PERIOADA DE CONTACT A PENETRANTULUI CU PRODUSUL
EXAMINAT

PERIOADA MINIMĂ DE CONTACT A

NATURA MODUL DE TIPUL PENETRANTULUI CU PRODUSUL EXAMINAT (MIN.)
MATERIALULUI PRELUCRARE DISCONTINUI- *
A TĂŢILOR
PROCESE DE PROCESE DE PROCESE DE
PRODUSULUI
TIP I ŞI II TIP I ŞI II TIP I ŞI II
TEHNICA A TEHNICA B TEHNICA C
ALUMINIU TURNARE POROZITĂŢI 5 – 10 **5 3
EXTRUDARE SUDURI RECI 5 – 15 **5 3
ŞI SUPRAPUNERI NR*** 10 7
FORJARE DE MATERIAL
LIPSĂ DE 30 5 3
SUDARE TOPIRE
POROZITĂŢI 30 5 3
TOATE FISURI 30 10 5
MODURILE DE FISURI DE NR*** 30 5
PRELUCRARE OBOSEALĂ
MAGNEZIU TURNARE POROZITĂŢI 15 5 3
EXTRUDARE SUDURI RECI 15 5 3
ŞI SUPRAPUNERI NR*** 10 7
FORJARE DE MATERIAL
SUDARE LIPSĂ DE 30 10 5
TOATE TOPIRE
MODURILE DE POROZITĂŢI 30 10 5
PRELUCRARE FISURI 30 10 5
FISURI DE NR*** 30 7
OBOSEALĂ
PERIOADA DE CONTACT A PENETRANTULUI CU PRODUSUL
EXAMINAT

PERIOADA MINIMĂ DE CONTACT A

NATURA MODUL DE TIPUL PENETRANTULUI CU PRODUSUL EXAMINAT (MIN.)
MATERIALULUI PRELUCRARE DISCONTINUI- *
A TĂŢILOR
PROCESE DE PROCESE DE PROCESE DE
PRODUSULUI
TIP I ŞI II TIP I ŞI II TIP I ŞI II
TEHNICA A TEHNICA B TEHNICA C
OŢEL TURNARE POROZITĂŢI 30 **10 5
EXTRUDARE SUDURI RECI 30 **10 7
ŞI SUPRAPUNERI NR*** 10 7
FORJARE DE MATERIAL
SUDARE LIPSĂ DE 60 20 7
TOATE TOPIRE
MODURILE DE POROZITĂŢI 60 20 7
PRELUCRARE FISURI 30 20 7
FISURI DE NR*** 30 10
OBOSEALĂ
BRONZ ŞI TURNARE POROZITĂŢI 10 *5 3
ALAMĂ EXTRUDARE SUDURI RECI 10 *5 3
ŞI SUPRAPUNERI NR*** 10 7
FORJARE DE MATERIAL
SUDARE LIPSĂ DE 15 10 3
TOATE TOPIRE
MODURILE DE POROZITĂŢI 15 10 3
PRELUCRARE FISURI 30 10 3
 PERIOADA DE CONTACT A PENETRANTULUI CU PRODUSUL
EXAMINAT

PERIOADA MINIMĂ DE CONTACT A

NATURA MODUL DE TIPUL PENETRANTULUI CU PRODUSUL EXAMINAT (MIN.)
MATERIALULUI PRELUCRARE DISCONTINUI- *
A TĂŢILOR
PROCESE DE PROCESE DE PROCESE DE
PRODUSULUI
TIP I ŞI II TIP I ŞI II TIP I ŞI II
TEHNICA A TEHNICA B TEHNICA C
TOATE
MASE PLASTICE MODURILE DE FISURI 5 - 30 5 5
PRELUCRARE
STICLĂ TOATE
MODURILE DE FISURI 5 - 30 5 5
PRELUCRARE
SCULE CU PARTEA LIPSĂ DE 30 5 3
ACTIVĂ DIN SUDARE TOIPIRE
CARBURI POROZITĂŢI 30 5 3
METALICE FISURI 30 20 5
TOATE
TITAN MODURILE DE NR*** 20 - 30 15
PRELUCRARE
FISURI FINE
TOATE METALELE TOATE DE OBOSEALĂ
MODURILE DE SAU NR*** 240 240
PRELUCRARE COROZIUNI
INTERGRANU-
LARE
 Îndepărtarea excesului de
penetrant
Scopul acestei operaţii constă în:

• îndepărtarea completă a penetrantului de

pe suprafaţa examinată;

• menţinerea penetrantului în cavităţile

discontinuităţilor.
 Uscarea suprafeţelor
Uscarea are drept scop îndepărtarea completă a
urmelor de apă de pe suprafeţele produselor şi
din cavităţile discontinuităţilor. Se pot folosi
următoarele metode de uscare:
• uscarea în mediu ambiant;
• uscarea cu jet de aer comprimat;
• încălzirea în cuptor sau în dulapuri de uscare cu
aer cald;
• uscarea în vid.
 Developarea
Rolul developantului constă în:
• extragerea penetrantului din discontinuităţi
prin procesul de absorbţie;
• amplificarea indicaţiei obţinute prin
fenomenul de difuzie a penetrantului în
masa developantului;
• creşterea percepţiei indicaţiilor prin
asigurarea unui contrast puternic cu
penetrantul.
 Tipuri de developanţi
Developant uscat

Developant suspensie în solvent

Developant umed
 Interpretarea indicaţiilor
• indicaţii false;

• indicaţii nerelevante;

• indicaţii adevărate.
Tipuri de indicaţii false
Indicaţii liniare tipice
Indicaţie liniară
Indicaţii rotunjite tipice
 Evaluarea indicaţiilor
Evaluarea se face pe baza criteriilor precizate
într-un document specific luând în considerare
următoarele aspecte:
• natura discontinuităţilor;
• dimensiunile discontinuităţilor;
• distanţa dintre discontinuităţi;
• localizarea discontinuităţilor pe suprafaţa
produsului;
• forma discontinuităţilor;
• orientarea discontinuităţilor.
Procese de tip I, metoda B,
developant b sau c
Procese de tip I, metoda A,
developant d sau a
Procese de tip I, metoda A,
developant b sau d
Procese de tip II, metoda A,
developant a
Procese de tip II, metoda B,
developant a
Echipamente portabile (metoda C)
Pentru procesele de tip II, trusa cuprinde:

• butelii presurizate cu solvent;

• butelii presurizate cu penetrant;
• butelii presurizate cu developant de tip d;
• cârpe şi perii.
Echipamente portabile (metoda C)
În cazul proceselor de tip I, componenţa
trusei de examinare este:
• butelii presurizate cu solvent;
• butelii presurizate cu penetrant
fluorescent;
• butelii presurizate cu developant de tip d
sau bidoane cu developant de tip a;
• cârpe şi perii;
• o sursă de radiaţii ultraviolete, portabilă.
Spectrul radiaţiilor ultraviolete
Principiul lămpilor de radiaţii
ultraviolete
Sursa de radiaţii UV
 Echipamente auxiliare
• termometre (pentru măsurarea temperaturii de uscare şi
a mediului ambiant)
• higrometre (pentru măsurarea umidităţii mediului
ambiant)
• viscozimetre (pentru determinarea umidităţii mediului
ambiant)
• ceasuri cu alarmă (pentru fixarea şi anunţarea timpilor
de menţinere a penetrantului pe suprafaţa produsului, a
timpilor de emulsifiere, uscare şi developare)
• densimetre (pentru determinarea densităţii
developantului umed)
• luxmetre (pentru măsurarea iluminării)
• radiometre (pentru măsurarea iluminării energetice a
radiaţiilor ultraviolete)
 Blocuri de referinţă pentru
examinarea cu lichide penetrante
Plăcuţă pentru verificarea
procesului de examinare
Plăcuţă pentru verificarea
procesului de examinare