UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii: Ingineria și Managementul Păstrării și Procesării

Produselor Agroalimentare

LUCRARE DE DISERTAŢIE

1
 – 2016 –

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii: Ingineria și Managementul Păstrării și Procesării

Produselor Agroalimentare

Tehnologii și echipamente de
procesare a porumbului pentru
alimentația umană- Raportul 4

Coordonator Ştiinţific: : Ș.l.dr.ing.Elena-Mădălina Ștefan

Masterand: Ing. Marius-Ionuț Păun

2
 – 2016–
Introducere
Scopul acestei lucrări a fost de a determina mărimea medie a măcinișului de porumb la
diferite umidități. Pe scurt, un număr de patru probe de semințe de porumb au fost umectate
inițial pentru a se obține următoarele valori ale umidității 11.35%, 13.35%, 14%, 15%. O
primă determinare a umidității s-a efectuat cu analizorul de cereal Granolyser, apoi s-a recurs
la măcinarea probelor cu ajutorul unui stand de laborator cu doi cilindri riflați.
A urmat apoi a doua determinare a umidității, a măcinișului, cu ajutorul termobalanței
Kern și s-a trecut la determinarea mărimii medii ale particulelor de măciniș cu ajutorul
clasificatorului cu site Analysette Spartan 3. În urma acestei operațiuni am determinat
diametrul mediu al particulelor de măciniș, gradul de măcinare ale semințelor de porumb, am
realizat curbele de variație ale procentelor de măciniș și distribuția materialului pe site în
funcție de dimensiunile orificiilor sitei.
S-au mai efectuat determinări asupra masei volumice ale semințelor și s-a calculat
unghiul de taluz natural al măcinișului, dar si al boabelor de porumb

1. Cercetări teoretice privind influența umidității semințelor de porumb

asupra procesului de mărunțire

Testul de duritate Stenvert a fost utilizat pentru a determina energia pentru măcinare
(RET) și timpul pentru măcinare ( TTG ) din 107 soiuri de porumb la niveluri diferite ale
conținutului de umiditate ( MC ). O ecuație a fost dezvoltată pentru a ajusta timpul pentru
măcinare la un nivel comun al conținutului de umiditate în scopul de a minimiza efectele sale
asupra determinarii durității porumbului, această metodă a fost mai precisă datorită ecuației
dezvoltate. Rezultatele de asemenea susțin măcinarea la niveluri ale umidității cuprinse între
10 % și 13 % pentru a obține rezultatele cele mai precise și cele mai scontate, spre deosebire
de un nivel mai ridicat al conținutului de umiditate.
Reflexia spectroscopică în infraroșu apropiat a fost evaluată de asemenea simultan ca
o altă metodă de măsurare a duritații porumbului privind timpul de măcinare.
Un raport ridicat de endosperm nu este dorit în măcinareA uscată pentru a produce
crupe mari, care sunt cele mai profitabile. Măsurarea durității este importantă în reproducere,
și în scopul de a păstra caracteristicile și trăsăturile (Pratt et al., 1995). Mai multe metode de
măsurare a duritatății au fost investigate și sunt în uz, dar nici unul nu oferă o soluție
completă. Aceste metode includ măsurarea vizuală a endospermului (Kirleis et al., 1984),

3
densității sau teste de greutate, dimensiunile materialului măcinat, timp de măcinare. Este
general acceptat faptul că, înainte de măsurarea durității, probele de porumb ar trebui să fie
echilibrate din punct de vedere al conținutului de umiditate sau un factor de corecție ar trebui
să fie aplicat. Pentru procesare, gradul de umiditate comun nu poate fi fezabil și metodele de
corectare pentru umiditate sunt de dorit.
Tran și colab. (1981) a folosit o moară de porumb Strong-Scott pentru a determina
rezistenta la măcinare a porumbului și duritatea. Energia pentru măcinare s-a dovedit a fi
liniar legată de conținutul de umiditate și a crescut odată cu creșterea umidității. Ambele
aceste metode tind să măsoare duritatea numai în stratul exterior al nucleului. Segmentarea
culorii endospermului și a nucleului a fost folosită de către Liao și col. (1991) pentru a
clasifica duritatea. În general, a fost obținut un acord între clasificarea vizuală a omului a
durității și între viziunea mașinii.
Pomeranz și colab. (1984) a evaluat proprietățile fizice și chimice a trei hibrizi de
porumb în ceea ce privește forma și caracteristicile lor. Proprietățile au fost comparate cu
duritatea porumbului măsurat prin testul de duritate Stenvert (SHT) (Stenvert, 1974)..
Dorsey-Redding și colab. (1990) a studiat efectele asupra conținutului de umiditate și
măsurători asupra testului de duritate Stenvert(SHT). Înălțimea coloanei de material măcinat a
fost singurul parametru raportat la măsurătorile SHT din cauza unor probleme de corelare la
un nivel ridicat al umidității (MC). O ecuație de model liniar a fost dezvoltată pentru a corecta
înălțimea coloanei și a indicelui de umiditate. Li și colab. (1996) a constatat că energia totală
de șlefuire a 38 de hibrizi de porumb, folosind SHT este corelată bine cu timpul (r = 0,79) și
raportul de duritate ale endospermului moale (r = 0,74) și măcinare. Umiditatea probelor a
variat de la 9,6% la 12,4%, majoritatea variind între 10% și 11%.
Efectul umidității asupra parametrilor SHT nu a fost investigat cu atenție. În mod
ideal, un test de duritate ar trebui să producă o valoare care reflectă proprietăți utile, care sunt
imune la alte condiții, și este ușor și rapid de utilizat. Obiectivele acestui studiu au fost de a
cuantifica efectele MC asupra parametrilor SHT de timp (TTG, timp pentru măcinare) și
energie (RET, energie pentru măcinare), și să furnizeze ajustări de parametri echilibrați la un
MC comun. Energia pentru șlefuire poate fi instrumentat în totalitate și este mai puțin
subiectivă decât alți parametri de SHT.
Toate operațiunile au fost realizate pe 20 de g de probe, utilizând o micro moară
Glenn Mills. (Glenn Mills Inc, Clifton, NJ). Cele 20 g de probe au fost cântărite imediat
înainte de măcinare. Viteza inițială a morii a fost ajustată la 3600 rpm, înainte de măcinare.
Viteza de fost stabilită folosind regulatorul de turații a morii și viteza arborelui de macinare

4
folosind un tahometru. Probele de porumb au fost plasate în buncărul moarii și întregul
eșantion a fost apoi eliberat în mecanismul de măcinare. Timpul necesar pentru a acumula 17
g de porumb măcinat în flaconul de primire a fost înregistrată ca TTG. RET a fost determinată
prin măsurarea curentului motorului de acționare. Un mecanism de măsurare curentul
instantaneu folosit a fost construit special pentru moară prin trecerea unui curent alternativ
(AC) printr-un conductor și alimentarea morii printr-o singură bobină (AC1005, Telema
Electronic SRL, Rolla, MO). Ieșirea din bobină a fost conectaă în paralel cu un rezistor de 1k
ohmi pentru a furniza o tensiune de detectare care mai târziu a fost echivalentă cu curent a
motorului. Tensiunea de detectare a fost digitalizată la 300 Hz printr-o unitate de achiziție de
date USB (PMD1112, Measurement Computing, Norton, Mass.). Un program personalizat a
fost scris pentru a înregistra și a afișa datele. Creșterea tensiunii de detecție la începutul
măcinarii declanșează înregistrarea. Măcinarea a fost oprită după 40 s. Valori ale tensiunii de
detecție au fost calculate și stocate într-un fișier. Energia necesară pentru a rula moara fără
sarcină a fost determinată și scăzută din energia totală a obține RET. După măcinare, probele
au fost plasate în pungi de plastic sigilate și refrigerate, la 4.50C, așteptând măsurători
spectrale.
Testele au fost realizate pentru a determina viteza de măcinare RET și TTG.Cele
patru probe de porumb au fost echilibrate la un conținut de apă constant, de aproximativ 13%
(medie = 12,93) într-o cameră cu condiții normale timp de două săptămâni. Trei sub-
eșantioane din fiecare hibrid au fost apoi măcinate la 3500, 3600, și 3700 rpm utilizând
procedura descrisă de măcinare. Fiecare condiție de încercare a fost făcută în trei exemplare.
Trei soiuri reprezintă o serie de duritate (tare, mediu, moale), pe baza valorilor TTG au
fost selectate pentru a determina repetabilitate a măsurătorilor și o analiză inițială a efectului
MC asupra RET și TTG. Probele au fost condiționate la trei niveluri de umiditate de
aproximativ 12,5%, 13%, și 14,5% MC. Probele au fost uscate în cuptor inițial MC a fost
(ASABE Standards, 2006) înainte de a se adăufa apă distilată pentru umectare. Jumătate din
apă sa adăugat inițial și restul se adaugă după șapte zile. Probele au fost păstrate într-un cooler
la 100C în acest timp. Probele uscate au fost monitorizate pentru a determina greutatea și
pentru a stabili corect MC. Toate probele au fost depozitate încă 10 zile înainte de teste. Trei
sub-eșantioane identice din fiecare hibrid la fiecare MC au fost măcinate pentru a determina
RET și TTG. Adevărata probă MC a fost determinată prin uscare la etuvă.
RET și TTG au fost măsurate pentru 107 soiuri de porumb la trei nivele MC, în
infraroșu apropiat (NIR) măsurătorile spectrale au fost efectuate pe porumb în întregul nucleu

5
înainte de măcinare și apoi, după măcinare pe materialul măcinat colectat în recipientul de
primire. Procedurile specifice sunt discutate mai jos.
Probele de aproximativ 120 de grame s-au obținut de la loturi de hibrizi de porumb
administrate de Universitatea de Stat din Kansas. Probe de treizeci de grame pentru fiecare
hibrid au fost plasate într-o cameră pentru probe la un nivel de umiditate specific.
Temperatura și umiditatea relativă în camera de mediu s-au menținut în intervalul ± 0.5C și
± 2% RH. Probele au rămas în camerele respective timp de minim 10 zile înainte de măcinare,
încercări și măsurători NIR. Această procedură a fost repetată la trei niveluri diferite de MC.
Conținutul de umiditate de echilibru (EMC) parametrii de mediu pentru MC condiționat sunt
prezentate în tabelul 1, împreună cu statistici MC obținute de la cuptorul de uscare
(standardele ASAE, S352.2) după condiționare. Procedurile de măcinare au fost efectuate pe
fiecare hibrid în modul descris anterior. [2]

Tabelul 4.1 Parametrii probelor necesare pentru măcinat

Umiditate Medie Temperatură Umiditate relativă
MC mic 9.25 15 32
MC mediu 13.92 15 68
MC mare 15.41 15 75

2. Cercetări experimentale privind influența umidității semințelor de

porumb

Pentru efectuarea determinărilor experimentale, patru probe din semințele de porumb

soiul Bărăgan 48, au fost, la început, supuse unui proces de umectare pentru a modifica
conținutul de umiditate, care a fost inițial de aproximativ 11,35%.
Umiditatea inițială a boabelor de porumb a fost detertminată cu analizorul de cereale
multiparametru in infrarosu apropiat, Granolyser, ce poate masura o multitudine de parametri
ai cerealelor (porumb, grâu, orz, secară, semințe oleaginoase).
La această determinare s-a obținut pentru proba noastră de smințe de porumb o
umiditate de 11,35 %, un conținut de proteine de 9,5 % și conținutul de amidon 73,5 %.
Granolyser este un aparat NIR, care se bazează pe tehnologia Diode Array.  Este
utilizat pentru analiza unei multitudini de tipuri de semințe bob întreg, ca de exemplu, cereal,
oleaginoase, leguminoase.

6
 Granolyser-ul are un domeniu de lunigimi de undă de la 950 la 1550 nm cu o rezoluție
înaltă și oferă cea mai bună bază pentru rezultate precise și reproductibile a unor parametri ca:
 umiditate
 proteina
 grăsime
 conținut de gluten (orientativ)
 cenușa
 indice Zeleny
 fibra.

Aparatul efectuează peste 1000 de citiri pe probă, iar rezultatele măsurătorilor sunt
disponibile în câteva secunde.[3]

Fig. 1 Analizorul de cereale Granolyser

Pentru a obține probe de semințe de porumb cu conținuturi de umiditate diferite a fost,
mai întâi, calculată cantitatea de apă necesară pentru atingerea valorilor de 13,35%, 14% și

100−U i
15% conținut de umiditate, utilizându-se relația: U=[ -1]
100−U f
Semințele de porumb au fost stropite cu apă, omogenizate, puse în vase închise etanș
și lăsate la odihnă circa 30 ore. Masa inițială a probelor a fost de 500 g semințe la umiditatea
de 11,35%.
Pentru determinarea influenței umidității semințelor de porumb asupra procesului de
mărunțire, acestea au fost mărunțite cu ajutorul unui stand de laborator cu doi cilindri cu
rifluri și cu raportul turațiilor de circa 2,5:2 (fig.2). Lungimea cilindrilor rifluiți este de 345
mm, iar diametrul de 110 mm. Riflurile au înclinare zero față de orizontală, iar numărul
acestora pe toată circumferința este 310 rifluri. Turația cilindrului rapid a fost de circa 550
rot/min. La mărunțire distanța dintre cilindri a fost în toate cazurile reglată la e = 1 mm. După

7
mărunțire măcinișul a fost supus analizei granulometrice cu un clasificator cu 5 site suprapuse
model Analysette 3 Spartan (fig.5)[1]

Fig. 2. Schema morii de laborator cu cilindrii riflați

1.cuva de alimentare; 2.cilindrul de alimentare; 3.cilindrul de măcinare rapid;
4.cilindrul de măcinare lent; 5.tavă colectoare; 6.motorul electric de acționare
3.1 Rezultate și discuții

Aspectul materialului mărunțit pentru conținuturile de umiditate amintite este

prezentat în fig. 3

Fig. 3 Aspectul materialului mărunțit pentru cele patru conținuturi de umiditate

8
 3.2 Determinarea umidității măcinișului cu termobalanța KERN

Fig. 4 Termobalanța KERN

Gradul de mărunțire λ și diametrul mediu d m (finețea sau modulul măcinișului), ale

particulelor de măciniș se determină prin analiza granulometrică cu ajutorul clasificatorului cu
site suprapuse, așezate în ordine descrescătoare de sus în jos, din punct de vedere al
dimensiunilor ochiurilor.
Gradul de mărunţire, notat prin indicele λ, reprezintă raportul dintre dimensiunile
echivalente medii ale particulelor înainte de mărunțire D e şi după mărunţire, dm, sau raportul
dintre suprafaţa specifică a particulelor rezultate în procesul de mărunţire, Sf şi suprafaţa

, Si
λ=D e /d m=S f /S i .
specifică iniţială a particulei supuse mărunţirii
3
De= √ lbc

9
Tabelul 4.2 Rezultate ale măsurătorilor unui eșantion de semințe de porumb

Dimensiuni medii ale boabelor de porumb

Nr. criteriu l b c
1 13,50 4,50 8,50
2 12,00 5,00 8,00
3 13,00 5,00 9,00
4 14,00 4,00 7,00
5 12,00 4,50 10,10
6 12,00 6,00 7,70
7 11,00 5,00 9,20
8 11,90 5,00 8,50
9 13,20 4,80 7,50
10 11,00 5,20 9,10
11 14,00 4,00 8,50
12 15,00 4,50 8,50
13 10,50 4,00 8,20
14 13,50 4,00 9,00
15 14,20 4,50 9,00
16 13,00 5,00 9,20
17 13,60 4,60 8,60
18 13,00 4,50 8,50
19 11,50 4,00 8,00
20 13,00 4,80 6,80
21 15,00 5,00 9,20
22 15,00 4,60 8,60
23 12,80 4,00 8,50
24 12,00 3,60 7,70
25 14,00 4,00 8,50
26 12,00 4,00 8,60
27 12,50 3,50 7,50
28 12,00 5,20 8,50
29 12,00 4,50 9,00
30 14,00 4,20 9,20
31 14,50 3,80 8,50
32 13,50 4,80 9,00
Media
12,94 4,50 8,49
Diametrul,
De (mm) 7,90

Tabelul 4.3 Rezultatele cercetărilor experimentale privind indici de mărunțire a

semințelor de porumb

Proba de material Conținut de umiditate Diametrul mediu al Gradul de mărunțire,

(%) măcinișului dm (mm) 

10
 Proba 1 11.35 1.52 5,19

Proba 2 13.35 1.58 5,00

Proba 3 14 1.66 4,75

Proba 4 15 1.77 4,46

3.2 Analiza granulometrică a probelor și determinarea dimensiunii medii

echivalente a particulelor de măciniș

Fineţea măcinişului a fost apreciată prin diametrul mediu dm al particulelor mărunţite

determinat prin analiza granulometrică, utilizând relaţia mediei ponderate:
n
d m=(1/100 ) . ∑i=0 p i d i .

unde: pi – este ponderea (%) masică a fractiei rămasă pe sita i a clasificatorului; di - diametrul
mediu al particulelor fracţiei de pe sita i, considerat media aritmetică a mărimii orificiilor sitelor
ce cuprind fracţia i.
Analiza granulometrică este o analiză a mărimii și distribuției după mărime a unui
amestec de particule de diferite mărimi în proporții diferite (sistem polidispers).
Scopul analizei granulometrice este acela de determinare a dimensiunilor particulelor
unui amestesc polidispers. Repartizarea particulelor după dimensiuni a materialului măruntit
poate fi realizată cu ajutorul unui clasor cu 5 site.
Pentru analiza granulometrică a produselor de măciniș a fost folosit un clasor cu 5 site
suprapuse (fig. 5), în ordinea descrescătoare a ochiurilor, fixate într-un bloc, cu mișcare
oscilatorie la o amplitudine de 2.[4]
Aparatul vibrator ANALYSETTE 3 SPARTAN este o mașină de sitare verticală
destinată separării și clasării exacte a fracțiunilor de substanțe granulate. Pot fi analizate atât
substanțe uscate cât și particule din suspensii. În funcție de cantitatea probei și de granulație,
pot fi așezate site și talere colectoare cu diferite diametre și înălțimi.
Caracteristici:
- Reglarea amplitudinii: amplitudinea de vibrație verticală poate fi reglată continuu
(0-3 mm), poate fi citită, fiind indicată pe capacul sitelor, unde liniile care se ating
arată valoarea reglată a acesteia (ex. 2mm).
!Înainte de pornirea mașinii, amplitudinea trebuie să fie minimă din motive de
siguranță. Numai după pornirea aparatului, prin comutatorul duratei de sitare,

11
 amplitudinea va fi reglată încet către valoarea optimă. Sitele foarte fine pot fi
afectate de o amplitudine prea mare.
- Reglarea intervalului de întrerupere: întreruperea procesului de sitare pentru cca. 1
sec. la intervale de timp reglabile între 1 și 10 sec.
- Comutator mod funcționare:
”permanent” – cca. 3000 vibrații/min, amplitudine variabilă, fără
reglare interval de întrerupere;
 ”interval” - cca. 3000 vibrații/min, amplitudine variabilă, interval de
întrerupere reglabil;
 ”micro-permanent” – cca.4500 vibrații/min, amplitudine constantă,
fără interval de întrerupere;
”micro-interval” – cca. 4500 vibrații/min, amplitudine constantă, interval de
întrerupere variabil.

Fig. 5 Clasificatorul cu site Analysette Spartan 3

La alegerea sitelor folosite pentru o anumită probă de material, s-a avut în vedere ca
dimensiunile ochiurilor acestora să fie pe cât posibil termenii unei progresii geometrice cu
rația √2.
Pentru efectuarea experiențelor au fost cântărite 100 g de material din fiecare probă
(fig. 7) și introduse, pe rând, în clasificator pe prima sită. Proba supusă analizei s-a luat de 100
de grame, astfel încât cantitățile de pe fiecare sită să reprezinte chiar conținutul procentual.[7]
Aparatul a fost lăsat să funcționeze timp de 2 minute, după care fracțiile rămase pe
fiecare sită au fost cântărite cu ajutorul unei balanțe electronice, masele corespunzătoare
reprezentând chiar procentul de material din acea fracție. Cu datele astfel obținute s-a
întocmit un tabel centralizator de date măsurate și calculate, de analiză granulometrică
(tabelul 4.2). Inițial, s-au completat coloana cu dimensiunile ochiurilor sitei (li, mm) și coloana

12
cu masele materialului rămas pe fiecare sită a clasorului (pi, %), după care cu ajutorul
programului de calcul tabelar MS EXCEL versiunea 13.0 din setul programe MS Office, au
fost calculate procentele cumulative de material care au trecut prin ochiurile sitelor (T x) și cele
care au rămas pe site (Rx), atât pentru materialul care a intrat la o pereche de cilindri
măcinători, cât și pentru materialul rezultat la mărunțire.
Distribuţia granulometrică a materialului de mărunţit şi a celui care iese din procesul de
mărunţire poate fi apreciată prin ponderile (%) cumulative de material care trec prin orificiile
sitelor clasificatorului T(x) sau care sunt refuzate de sitele acestuia R(x), calculate pe baza
ponderilor (%) masice ale fracţiilor de pe site.

Exprimarea matematică a distribuţiei granulometrice în cazul materialelor biologice

măruntite are la bază, legi bazate pe metoda statistică matematică a particulelor mici.
Pregătirea probelor de material pentru analiza granulometrică s-a realizat prin metoda
sferturilor.[6]

Fig. 6 Pregătirea probelor Fig. 7 Cântărirea probei de

prin metoda sferturilor material

13
 Tabelul 4.4 Date măsurate pentru analiza granulometrică
Măciniș cu umiditatea 11.35 %
Sită Masă sită Masă sită+ material Pondere
li, (mm) pi, (%),
0 343,0 354,3 11,3
0,5 428,7 443,7 15,0
1 480,6 500,5 19,9
1,4 541,2 563,2 22,0
2 519,4 536,9 17,5
2,8 547,5 561,8 14,3
Măciniș cu umiditatea 13,35%
Sită Masă sită Masă sită+ material Pondere
0 343 362 19
0,5 428,7 445,8 17,1
1 480,6 505,9 25,3
1,6 541,1 561,8 20,7
2,5 520,9 527,9 7
3,15 522,1 532,4 10,3
Măciniș cu umiditatea 14%
Sită Masă sită Masă sită+material Pondere
0 343 358,9 15,9
0,5 428,7 443,4 14,7
1 480,7 504,3 23,7
1,6 541,1 561,4 20,3
2,5 520,9 529,2 8,3
3,15 522,1 539,5 17,4
Măciniș cu umiditatea 15%
Sită Masă sită Masă sită+ material Pondere
0 343 363,1 20,1
0,5 428,7 446,3 17,6
1 480,6 505,5 24,9
1,6 541,1 556,8 15,7
2,5 520,9 528,1 7,2
3,15 522,1 536,7 14,6

Tabel 4.5. Analiza granulometrică- Calculul diametrului mediu

Proba 1-11, 35%
li [mm] pi (%) T(%) R(%)
0,00 11,30 0,00 100

14
 0,50 15,00 11,30 88,70
1,00 19,90 26,30 73,70
1,40 22,00 46,20 53,80
2,00 17,50 68,20 31,80
2,80 14,30 85,70 14,30

Diametrul mediu di 1,52

[mm]
Proba 2- 13,35%
li [mm] pi (%) T(%) R(%)
0,00 19,00 0,00 99,40
0,50 17,10 19,00 80,40
1,00 25,30 36,10 63,30
1,60 20,70 61,40 38,00
2,50 7,00 82,10 17,30
3,15 10,30 89,10 10,30

Diametrul mediu di 1,58

[mm]
Proba 3 - 14 %
li [mm] pi (%) T(%) R(%)
0,00 15,90 0,00 100,30
0,50 14,70 15,90 84,40
1,00 23,70 30,60 69,70
1,60 20,30 54,30 46,00
2,50 8,30 74,60 25,70
3,15 17,40 82,90 17,40

 Diametreul mediu 1,66

di [mm]
Proba 4 - 15%
li [mm] pi (%) T(%) R(%)
0,00 20,10 0,00 100,10
0,50 17,60 20,10 80,00
1,00 24,90 37,70 62,40
1,60 15,70 62,60 37,50
2,50 7,20 78,30 21,80
3,15 14,60 85,50 14,60

Diametrul mediu di 1,77

[mm]

3.3 Curbele de variație ale procentelor de cernut, de refuz și ale distrbuției

materialului pe site în funcție de dimensiunile orificiilor sitei.
Grafice T, R, p = f (ochiuri sită)

15
 Proba1 Proba2
120.00 120.00

100.00 100.00

80.00 80.00
T, R, p (%)

T, R ,p (%)
60.00 60.00

40.00 40.00

20.00 20.00
0.00 0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50
l (mm) l (mm)

120.00
Proba3 Proba4
120.00
100.00 100.00

80.00 80.00
T, R, p (%)
T, R, p (%)

60.00
60.00
40.00
40.00
20.00
20.00 0.00
0.00 0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 l (mm)
l (mm)

Fig. 5.1. Curbele de variație ale procentelor de cernut, de refuz și ale distribuției
materialului pe site în funcție de dimensiunile orificiilor sitei
■ – T – procentele cumulative de material care au trecut prin ochiurile sitelor;
▲ – R – procentele cumulative de material care au rămas pe site;
♦ - p – procentul de material rămas pe fiecare sită.
Graficele pentru funcția liniară-------- si pentru----------- funcția putere
Diametrul mediu [mm]

1.77
Diametrul mediu [mm]

1.8 1.77 1.8

1.66 1.66
1.7 1.7 f(x) = 0.08
1.58 x + 1.43
1.6 1.58 1.52R² = 0.98
1.6
1.52
1.5 1.5
1.4 1.4
1.3 1.3
11.35 13.35 14 15 11.35 13.35 14 15
Conținut umiditate [%] Conținut de umiditate [%]

Graficele pentru funcția exponențială------ și pentru--------funcția logaritmică

16
 1.8 1.77 1.77
Diametrul mediu [mm]

Diametrul mediu [mm]

1.8
1.7 f(x) = 1.5 x^0.1 1.66 1.66x )
1.7 f(x) = 1.44 exp( 0.05
1.58
R² = 0.91 R² = 0.99
1.58
1.6
1.52 1.6
1.52
1.5 1.5
1.4 1.4
1.3 1.3
11.35 13.35 14 15 11.35 13.35 14 15
Conținut de umiditate [%] Conținut de umiditate [%]

1.77
Diametrul mediu [mm]

1.8
1.66
1.7 f(x) = 0.17 ln(x) + 1.5
1.58
R² = 0.89
1.6
1.52
1.5
1.4
1.3
11.35 13.35 14 15
Conținut de umiditate [%]

Figura 5.2 Variația diametrului mediu al aprticulelor de măciniș cu conținutul de umiditate

Masa volumică a unui amestec granular reprezintă masa materialului raportată la

volumul total pe care acesta îl ocupă în stare naturală. Pentru determinarea masei volumice a
fiecărei probe s-a folosit un pahar de laborator cu volumul de 200 cm 3 şi o balanţă electronică
-1
cu precizia de 10 g, pe care s-a cântărit masa seminţelor din acesta. Valorile maselor

volumice, ρv, au fost evaluate utilizând relaţia:

ρv =m/V t , unde: m reprezintă masa probei de
material din volumul Vt = 200 cm3 care reprezintă volumul total ocupat de masa probei de
material.

17
Tabelul 4.6 Masa volumică a produselor intermediare de măciniș

Masa volumica Media

Masa a 250 cm 3 de
Nr. Masa
Proba material
Crt. [g/dm 3] volumică
[g]
[g/dm 3]
1. Sămânța 256.5 1024 1024
porumb
2. Măciniș 11.35 173.6 184.5 179.2 694. 738 716.8 716.4
4
3. Măciniș 13.35 170.3 172.2 175.6 681. 689. 702.4 690.9
2 2
4. Măciniș 14.00 164 177.3 170.7 656 709. 682.8 682.6
2
5. Măciniș 15.00 167.4 156.8 171.1 669. 627. 684,4 660.4
6 2

3.4 Determinarea unghiului de taluz natural

Pentru determinarea unghiului de taluz natural a fost utilizată metoda măsurării unghiului
generatoarei conului ce se formează la turnarea unei anumite cantităti de material pe o suprafată
plană orizontală. A fost folosit dispozitivul cu cilindru prezentat în figura 8.[4]
Vasul cilindric 1, aflat pe placa orizontală 3, a fost umplut cu material şi s-a ridicat cu
ajutorul unui mecanism şurub-piuliţă 2. Prin ridicarea vasului cilindric, materialul curge pe
placa orizontală, pe care se află trasate cercuri concentrice de raze diferite pe o hârtie
milimetrică 4, fixată pe aceasta. S-a măsurat, apoi înălţimea h a conului şi cel puţin patru raze
ri de la baza acestuia, calculându-se media aritmetică a acestora. S-a calculat unghiul de taluz
natural, corespunzător valorii medii a razei, cu relaţia:

h
ψ i=arctan
ri

18
 Fig. 8 Aparat cu cilindru pentru determinarea
unghiului de taluz natural [4]
Tabelul 4.7 Valorile unghiului de taluz

Proba a h φ=arctg h/a

Bob întreg 90,90,80,80 - 85 98 0.0201
11,35 90,87,88,90 – 88.75 114 0.0224
13,35 97,92,93,85 – 91.75 116 0.0220
14 90,85,91,90 - 89 116 0.0207
15 90,83,87,89 – 87.25 117 0.0234

Variația caracteristicilor mecanice ale semințelor de cereale în funcție de conținutul de

umiditate.

Determinarea rezistenței la compresiune a semințelor de cereale cu ajutorul aparatului

pentru încercări mecanice Hounsfield

În procesul de mărunțire, semințele de porumb nu se comportă toate la fel, atât datorită

dimensiunilor geometrice diferite, cât și caracteristicilor mecanice diferite ale acestora, legate
de gradul de dezvoltare, poziția în spic, condițiile climatice de cultură, ştiut fiind faptul că în
amestecul tehnologic pot exista două sau mai multe loturi de cereale necesare obţinerii unei
făini cu caracteristici tehnologice uniforme pentru prelucrare .

19
 Caracteristicile fizice și mecanice ale seminţelor de porumb influenţează direct
procesul de mărunţire în cadrul valţurilor de moară, pentru transformarea acestora în făină.
Dimensiunile seminţelor şi masa fiecărei seminţe, precum şi distribuţia amestecului de
seminţe pe clase de dimensiuni este important a fi cunoscute pentru a putea determina
eficienţa utilajului de mărunţit utilizat pe fluxul tehnologic al unei unități de morărit.
Totodată, volumul, forma și dimensiunile fiecărei seminţe influenţează modul cum riflurile
cilindrilor de măcinare atacă sămânţa în procesul de mărunţire, dar şi numărul punctelor de
forfecare în timpul mărunţirii.

Proprietățile mecanice diferențiază cel mai mult componentele unui amestec de

particule.
Caracteristicile mecanice ale cerealelor sunt puse în evidență atunci când semințele
acestora sunt supuse la diferite solicitări (compresiune sau strivire, forfecare). În timpul
acestor solicitări sunt urmărite variaţiile dimensionale ale seminței (deformațiile) şi forţele
necesare producerii acestor variaţii, fiind trasate diferite curbe caracteristice.
În funcție de tipul solicitărilor la care sunt supuse semințele de cereale în timpul
procesului de mărunțire, caracteristicile mecanice se referă la: rezistenţa la compresiune,
rezistenţa la forfecare, modulul de elasticitate şi rigiditate al învelişurilor, gradul de
aderenţă al învelişurilor la endosperm, rezistenţa la măcinare. Rezistenţa la forfecare este
influențată de secţiunea de lucru, de structura ţesuturilor straturilor, de conținutul de
umiditate.
Prin rezistența la mărunțire a oricărei particule solide se înțelege proprietatea
acesteia de a se opune la deformații mecanice.

Procesul de compresiune a seminţelor de porumb se desfășoară în trei etape diferite:

- prima etapă este deformarea elastică, caracterizată de proporţionalitatea dintre
forţa de comprimare şi deformaţie;
- a doua etapă este deformarea plastică, caracterizată de creşteri mari ale
deformaţiei seminţei pentru creşteri mici ale forţei de compresiune;
- a treia etapă o reprezintă fisurarea sau ruperea, caracterizată de sfărâmarea
seminţei la atingerea unei anumite valori a forţei de comprimare.

În urma efectuarii testului de compresiune uniaxială asupra seminţelor de grâu se

obţine curba forţă-deformaţie (fig.1) care oferă posibilitatea determinării următoarelor

20
carcateristici: duritatea, modulul de elasticitate aparent, rezistenţa la sfărâmare, forţa şi
deformaţia în punctul de inflexiune, punctul de biocurgere și punctul de rupere; lucrul
mecanic în punctul de inflexiune, punctul de biocurgere și punctul de rupere, consumul de
energie, tensiunea maximă de contact.

Fig. 1. Curba forță-deformație caracteristică procesului de sfărâmare a semințelor de porumb

prin compresiune

Punctul de biocurgere este definit ca fiind punctul în care la o creștere a deformației

rezultă o descreștere sau o menținere la aceeași valoare a forței.
Forța în punctul de rupere reprezintă forța minimă necesară pentru ca o sămânța de
grâu să fie fisurată (ruptă).
Deformația în punctul de biocurgere, respectiv, punctul de rupere, reprezintă
deformația pe direcția forței de încărcare. Energia consumată până în punctul de rupere este
energia necesară ruperii seminței.
Energia în punctul de biocurgere și în punctul de rupere poate fi calculată prin
planimetrarea ariei de sub curba forță-deformație dintre punctual inițial și punctul de
biocurgere, respectiv de rupere, utilizându-se următoarea relație:

F∙ D
W= [mJ]. (1)
2

în care: W este energia consumată (mJ), F este forța în punctul de biocurgere sau în punctul de

21
rupere (N), D este deformația în punctul de biocurgere sau în punctul de rupere (mm), (fig.1).

Pentru determinarea proprietăților mecanice legate de rezistența la mărunțire a

semințelor de cereale, una din cele mai utilizate metode o reprezintă testul de compresiune
uniaxială, prin care se pot obțin curbele forță-deformație care, după o prelucrare adecvată,
pot oferi informaţii importante despre: duritatea semințelor, rezistența la sfărâmare, modulul
de elasticitate aparent, consumul de energie necesar sfărâmării, forța și deformația în diverse
momente ale comprimării, etc.

Aparatul pentru încercări mecanice Hounsfield H1 KS

Aparatul pentru încercări mecanice permite determinarea unor proprietăți mecanice

pentru o gamă variată de materiale (lemn, produse vegetale, metal, plastic, textile, pielărie,
ceramică, etc.). Acest dispozitiv are următoarele componente principale: o placă plană fixă de
susținere a probei de material; cap de presare cu placă plană mobilă paralelă cu placa de bază;
panou de operare, reglare și control; o celulă de forţă; sistem de achiziție de date (computer)
cu software-ul QMAT. Este conectat și acționat prin intermediul unui computer, (fig. 2).
Pentru efectuarea testului de compresiune uniaxială, proba de material este așezată
între cele două plăci plane paralele, cea fixă dispusă pe masa mașinii și cea mobilă, fixată pe
celula de forță a aparatului. Celula de forță este fixată, la rândul ei, pe bara transversală
mobilă pentru care aparatul înregistrează deplasarea. Forța rezistentă a probei de material
supusă testării este măsurată cu celula de forță, care poate fi schimbată ușor și rapid printr-un
mecanism special, în funcție de materialul supus testării. Capul de presare cu placa mobilă
este conectat la celula de forță și este ridicat la o anumită distanță pre-programată, astfel încât,
dispozitivul să fie pregătit pentru următoarea probă de material. Pentru măsurarea deplasării
dispozitivul are o precizie de ±0,0001 mm, iar viteza de deplasare poate fi cuprinsă între
0,001 mm/min și 1000 mm/min.
Pentru testul de compresiune asupra semințelor se va folosi o viteză de deplasare
constantă cu valoarea de 5 mm · min-1.[9]

22
 Fig. 2. Aparatul pentru încercări mecanice Hounsfield / Tinius Olsen, model H1 KS

3. Concluzii
După toate determinările efectuate asupra probelor de semințe de porumb s-a stabilit o
dimensiune medie a particulelor de măciniș, cât și gradul de mărunțire a materialului. De aici
tragem concluzia ca acești parametri se modifică odată cu creșterea conținutului de umiditate.
Dacă dimensiunea medie a măcinișului crește atunci când mărim nivelul umidității
din material, gradul de mărunțire are o tendință descrescătoare cu creșterea acestuia.
În această lucrare am determinat indicii fizici a semintelor de porumb cu scopul de a
obține rezultate cât mai precise și a stabili cele mai eficiente metode de prelucrare.
Lucrările teoretice cît şi practice în acest domeniu au o importantă valoare pentru
argumentarea operaţiilor de păstrare si prelucrare termică a produselor, care se foloseşte în
industria prelucrării cerealelor.Studierea proprietăţilor cerealiere, găsirea metodelor eficiente
de prelucrare dau posibilitatea de a crea linii tehnologice eficiente din punct de vedere al
consumului de energie, dar si din punct de vedere al productivității

[4] Voicu Gh., T. Căsăndroiu, C. Târcolea,
E-M. Tudosie, P. Voicu
BIBLIOGRAFIE
Experimental researches on the physico-
mechanical characteristics of products
obtained from wheat milling, Proceedings
of the 38. International symposium on
agricultural engineering, Croatia 2010;
Voicu Gh, Tudosie E-M., David M.

23
 Paraschiv G. – Comparative experimental
researches on mixing behaviour of wheat
flours, Modelling and optimization in the
machines building field, MOCM, vol. 15
(2009), No. 3.
[1] Voicu Gh., Ștefan E-M., Constantin G-A, Tehnologii de prelucrare a produselor
Voicu P. agricole, - Materiale și culegere de
materiale pentru uzul studenților, Ed.
”Terra Nostra” Iași 2013
[5] Iuliana Banu Principii generale de morărit, Editura
Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”,
Galaţi, ISBN 978-973-627-388-9, 249 pg.,
2007.
[2] P. R Armstrong, J. E. Lingenfelser, L. The effect of moisture content on
McKinney determining corn.Hardness from grinding
time, grinding energy. And near infrared
spectroscopy
[3] Song A., Chung D.S., Physical properties of various fractions in
Apillman C.K., Eckhoff S.R. commercial corn samples, American
Association of Cereal Chemists, vo.67(4),
p.322-326, 1990.
[9] Ștefan Elena-Mădălina Teza de doctorat, Facultatea ISB, 2012

WEBOGRAFIE

[6] **** www.scribd.co

[7] **** www. Regielive.ro
[8] **** http://www.scritub.com/economie/agricultura

24