Sunteți pe pagina 1din 4

Variația caracteristicilor mecanice ale semințelor de cereale în funcție de conținutul de

umiditate.
Determinarea rezistenței la compresiune a semințelor de cereale cu ajutorul aparatului
pentru încercări mecanice Hounsfield

În procesul de mărunțire, semințele de grâu nu se comportă toate la fel, atât datorită


dimensiunilor geometrice diferite, cât și caracteristicilor mecanice diferite ale acestora, legate de
gradul de dezvoltare, poziția în spic, condițiile climatice de cultură, ştiut fiind faptul că în
amestecul tehnologic pot exista două sau mai multe loturi de cereale necesare obţinerii unei făini
cu caracteristici tehnologice uniforme pentru procesul de panificație.
Caracteristicile fizice și mecanice ale seminţelor de grâu influenţează direct procesul de
mărunţire în cadrul valţurilor de moară, pentru transformarea acestora în făină.
Dimensiunile seminţelor şi masa fiecărei seminţe, precum şi distribuţia amestecului de
seminţe pe clase de dimensiuni este important a fi cunoscute pentru a putea determina eficienţa
utilajului de mărunţit utilizat pe fluxul tehnologic al unei unități de morărit. Totodată, volumul,
forma și dimensiunile fiecărei seminţe influenţează modul cum riflurile cilindrilor de măcinare
atacă sămânţa în procesul de mărunţire, dar şi numărul punctelor de forfecare în timpul
mărunţirii.

Proprietățile mecanice diferențiază cel mai mult componentele unui amestec de particule.
Caracteristicile mecanice ale cerealelor sunt puse în evidență atunci când semințele
acestora sunt supuse la diferite solicitări (compresiune sau strivire, forfecare). În timpul acestor
solicitări sunt urmărite variaţiile dimensionale ale seminței (deformațiile) şi forţele necesare
producerii acestor variaţii, fiind trasate diferite curbe caracteristice.
În funcție de tipul solicitărilor la care sunt supuse semințele de cereale în timpul procesului
de mărunțire, caracteristicile mecanice se referă la: rezistenţa la compresiune, rezistenţa la
forfecare, modulul de elasticitate şi rigiditate al învelişurilor, gradul de aderenţă al învelişurilor
la endosperm, rezistenţa la măcinare. Rezistenţa la forfecare este influențată de secţiunea de
lucru, de structura ţesuturilor straturilor, de conținutul de umiditate.
Prin rezistența la mărunțire a oricărei particule solide se înțelege proprietatea acesteia de
a se opune la deformații mecanice.

Procesul de compresiune a seminţelor de grâu se desfășoară în trei etape diferite:


- prima etapă este deformarea elastică, caracterizată de proporţionalitatea dintre forţa de
comprimare şi deformaţie;
- a doua etapă este deformarea plastică, caracterizată de creşteri mari ale deformaţiei
seminţei pentru creşteri mici ale forţei de compresiune;
- a treia etapă o reprezintă fisurarea sau ruperea, caracterizată de sfărâmarea seminţei la
atingerea unei anumite valori a forţei de comprimare.

În urma efectuarii testului de compresiune uniaxială asupra seminţelor de grâu se obţine


curba forţă-deformaţie (fig.1) care oferă posibilitatea determinării următoarelor carcateristici:
duritatea, modulul de elasticitate aparent, rezistenţa la sfărâmare, forţa şi deformaţia în punctul de
inflexiune, punctul de biocurgere și punctul de rupere; lucrul mecanic în punctul de inflexiune,
punctul de biocurgere și punctul de rupere, consumul de energie, tensiunea maximă de contact.

Fig. 1. Curba forță-deformație caracteristică procesului de sfărâmare a semințelor de grâu


prin compresiune

Punctul de biocurgere este definit ca fiind punctul în care la o creștere a deformației


rezultă o descreștere sau o menținere la aceeași valoare a forței.
Forța în punctul de rupere reprezintă forța minimă necesară pentru ca o sămânța de grâu
să fie fisurată (ruptă).
Deformația în punctul de biocurgere, respectiv, punctul de rupere, reprezintă deformația
pe direcția forței de încărcare. Energia consumată până în punctul de rupere este energia necesară
ruperii seminței.
Energia în punctul de biocurgere și în punctul de rupere poate fi calculată prin
planimetrarea ariei de sub curba forță-deformație dintre punctual inițial și punctul de biocurgere,
respectiv de rupere, utilizându-se următoarea relație:

F∙ D
W= [mJ]. (1)
2

în care: W este energia consumată (mJ), F este forța în punctul de biocurgere sau în punctul de
rupere (N), D este deformația în punctul de biocurgere sau în punctul de rupere (mm), (fig.1).

Pentru determinarea proprietăților mecanice legate de rezistența la mărunțire a semințelor


de cereale, una din cele mai utilizate metode o reprezintă testul de compresiune uniaxială, prin
care se pot obțin curbele forță-deformație care, după o prelucrare adecvată, pot oferi informaţii
importante despre: duritatea semințelor, rezistența la sfărâmare, modulul de elasticitate aparent,
consumul de energie necesar sfărâmării, forța și deformația în diverse momente ale comprimării,
etc.
Aparatul pentru încercări mecanice Hounsfield H1 KS

Aparatul pentru încercări mecanice permite determinarea unor proprietăți mecanice pentru
o gamă variată de materiale (lemn, produse vegetale, metal, plastic, textile, pielărie, ceramică,
etc.). Acest dispozitiv are următoarele componente principale: o placă plană fixă de susținere a
probei de material; cap de presare cu placă plană mobilă paralelă cu placa de bază; panou de
operare, reglare și control; o celulă de forţă; sistem de achiziție de date (computer) cu software-ul
QMAT. Este conectat și acționat prin intermediul unui computer, (fig. 2).
Pentru efectuarea testului de compresiune uniaxială, proba de material este așezată între
cele două plăci plane paralele, cea fixă dispusă pe masa mașinii și cea mobilă, fixată pe celula de
forță a aparatului. Celula de forță este fixată, la rândul ei, pe bara transversală mobilă pentru care
aparatul înregistrează deplasarea. Forța rezistentă a probei de material supusă testării este
măsurată cu celula de forță, care poate fi schimbată ușor și rapid printr-un mecanism special, în
funcție de materialul supus testării. Capul de presare cu placa mobilă este conectat la celula de
forță și este ridicat la o anumită distanță pre-programată, astfel încât, dispozitivul să fie pregătit
pentru următoarea probă de material. Pentru măsurarea deplasării dispozitivul are o precizie de
±0,0001 mm, iar viteza de deplasare poate fi cuprinsă între 0,001 mm/min și 1000 mm/min.
Pentru testul de compresiune asupra semințelor se va folosi o viteză de deplasare constantă
cu valoarea de 5 mm · min-1.

Coloane de
susținere și
rezistență Celula de forță de
1000 N

Încărcarea
Traversă
deplasabilă Cap de presare
cu placă plană
Sistem de prindere
mobilă
Trasare grafice a dispozitivelor de
compresiune
(curbe forță-deformație) și Sămânța
stocare date de grâu

Placă plană fixă

Panou de control,
reglare și afișare
Buton de avarie

Fig. 2. Aparatul pentru încercări mecanice Hounsfield / Tinius Olsen, model H1 KS

Bibliografie – Ștefan Elena-Mădălina - Teza de doctorat, Facultatea ISB, 2012


Semințe porumb
Paramerii măsurați și determinați

Nr.crt.
Dimensiuni Masa Dimensiuni Masa Dimensiuni Masa
(mm) (g) (mm) (g) (mm) (g)
Db Dr Wb Wr
l b c m l b c m l b c m Fb (N) Fr (N)
(mm) (mm) (J) (J)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Tabel date măsurate

Fb – forța în punctul de biocurgere


Fr – forța în punctul de rupere
Db – deformația absolută în punctul de biocurgere
Dr – deformația absolută în punctul de rupere
Wb – energia consumată până la punctul de biocurgere
Wr – energia consumată până în punctul de rupere.

Prelucrare date
- Histograma și curba de variație cumulativă a parametrilor măsurați și determinați.

S-ar putea să vă placă și