ce Ce

a-ce e-li-ce Mar-cel

ce-re ce-ta-te Mar-ce-la
ce-rul tă-ce-re Ce-li-na

cer cel cec cerc cert

Avionul lui Marcel

Marcel are o curte mare. Acolo are

multe lucruri. Ia un avion cu elice. Avionul
are ceva. Nu mai urcă către cer. Motorul e
rece. Marcel cere un alt avion. Tata va lua
un avion nou.
 ci Ci

ci-na ci-ti-re Ci-pri-an

ci-ne ve-ci-nă Lu-ci-ca
a-ici me-ca-nici Ma-ri-ci-ca

circ mici maci cinci

La cină

Lucian este vecin cu noi. El vine la

cină. Mama pune masa pentru cinci
persoane.
Ne ducem la masă. Avem salată de
ciuperci. Mama aduce o tavă cu carne din
cuptor. Pentru desert este o plăcintă cu
nuci. Servim cu mare plăcere toată
plăcinta.
Am avut o cină delicioasă.
 ge Ge

ge-ne ge-roa-să Ge-ta

min-ge le-gen-dă Ge-lu
de-get cu-le-gem Geor-ge

gem ger gel geam

Poveste

Era odată un rege mare şi puternic. El

avea două gemene. Ele se numeau Angela
şi Eugenia.
Legenda spune că un balaur o răpeşte
pe Angela. Pe o vreme geroasă o duce la
peştera lui. Eugenia plânge mult. Îşi ia
calul şi merge în căutarea Angelei.
Găseşte drumul după mărgelele lăsate
în urmă de sora ei. Merge multă vreme
până ajunge la Angela.
Împreună încalecă calul cel ager şi se
întorc la palat.
 gi Gi

ar-gint gi-ne-re Gi-na

gin-gaş pa-gi-nă Gi-cu
co-legi in-gi-ner Li-gi-a

regi mergi pungi mingi

Pe şantier

Gigel împreună cu doi colegi merg pe

şantier. Acolo tatăl lui este inginer.
Tata le arată utilajele de lucru. O
macara cât un gigant ridică panouri de
sticlă. Sunt ca argintul de strălucitoare.
Un camion încărcat se opreşte. Toată
lumea este agitată. A blocat drumul.
Trebuie tras pe margine. Gigel priveşte cu
uimire.
Va scrie o întreagă pagină la citire
despre munca pe şantier.
 che Che

che-ie che-ma-re Ta-che

ve-che ra-che-tă E-na-che
pa-chet pe-re-che Cos-ta-che

chem chel chec chei

La sala de sport

Enache îl cheamă pe Marcel la sala de

sport. Are chef să joace tenis. Îşi iau
rachetele şi un pachet de mingi.
Ajung la sală. O mochetă nouă acoperă
acum parchetul.
Începe jocul. Enache loveşte mingea cu
îndemânare. Câştigă multe puncte. Meciul
devine tot mai interesant. În ultimul set
racheta lui Enache se rupe.
Partida se încheie. A fost un joc fără
pereche.
 chi Chi

chi-pul chi-ta-ră Chi-ra

chi-brit e-chi-pă Chi-na
des-chis ro-chi-ţe A-chim

chip schi ochi unchi vechi

Unchiul lui Chiriac

Achim şi Nichita se duc acasă la

Chiriac. Unchiul băiatului le deschide uşa.
Este un vechi prieten al lor.
Chiriac se mândreşte cu unchiul lui.
Este un bun schior. Face parte din echipa
de schi a României. Are un echipament
special pentru concursuri.
În timpul liber cântă la chitară. Nepotul
îl roagă se le cânte. Unchiul le face pe plac.
Pe chipul lor se citeşte bucuria.
 ghe Ghe
ghe-te ghe-mu-it An-ghel
ghe-me în-ghe-ţat Gheor-ghe
în-gheţ ba-ghe-tă Ar-ghe-zi

ghem chem gem

Visul lui Gheorghe

Este seară. Gheorghe se culcă în

pătucul de lângă geam. Se ghemuieşte sub
plapuma caldă şi adoarme.
În vis îi apare o zână. Ţine în mână o
baghetă magică. Atinge cu ea ghetele
băiatului. Ele dispar. În locul lor apare o
pereche de ghete noi.
Zâna veghează somnul lui Gheorghe.
Se face din ce în ce mai mică. În zori este
doar un ghem strălucitor ca gheaţa.
Ghemul dispare.
Gheorghe se trezeşte. Lângă pătuţ stau
ca nişte ghemotoace galbene ghetele mult
dorite. Este cadoul de ziua lui.
 ghi Ghi
ghi-veci ghi-o-cel Ghi-ţă
ghin-dă ghi-ci-tori Gher-ghi-na
su-ghiţ în-ghi-te Gheor-ghi-ţă
ghid unghi ungi ghici

Neghiniţă
Trăia odată o babă pe nume Gherghina.
Ea avea un copil mic cât un bob de
neghină. Se numea Neghiniţă.
Chiar dacă era mărunţel era un băiat
tare harnic. Uda florile din ghiveci în
fiecare zi. O ajuta şi pe mama lui în
gospodărie.
Avea timp şi de joacă. Se legăna pe o
frânghie atârnată de o creangă. Mama îi
mai făcea câte o jucărie din ghindă.
Ghiduşul de Neghiniţă intra uneori în
urechile oamenilor să le ghicească
gândurile.
Bătrâna îl iubea tare mult pe Neghiniţă.
Îl mângâia şi îl săruta cu grijă ca să nu îl
înghită.
 Înv. Cosma Maria
Şcoala Gimnazială „Porolissum”
Zalău- Sălaj