Impactul potențial

al contactului cu o
civilizație
extraterestră

Impactul cultural potențial al contactului

cu o civilizație extraterestră se referă la
totalitatea schimbărilor aduse științei
terestre, tehnologiei, religiei, politicii și
ecosistemelor care ar rezulta din
contactul cu o civilizație extraterestră.
Acest concept este strâns legat de
căutarea vieții inteligente extraterestre
(SETI), care încearcă să găsească o viață
inteligentă în spațiul non-terestru, spre
deosebire de analiza implicațiilor și
consecințelor unui astfel de contact.

Modificările potențiale care rezultă din

contactul cu o civilizație extraterestră ar
putea varia foarte mult în funcție de
magnitudine și de tipul contactului, de
nivelul de avansare tehnologică, a
gradului de bunăvoință sau de agresiune
a civilizației extraterestre, de etica
acesteia și de nivelul de înțelegere
reciprocă între aceasta și omenire.[1]
Mediul prin care este contactată
omenirea, fie că este vorba de radiație
electromagnetică, fie interacțiune fizică
directă, fie prin obiecte extraterestre etc.
ar putea influența rezultatul contactului
respectiv. Luând în considerare toți
acești factori, s-au dezvoltat mai multe
teorii pentru a se încerca să se
definească implicațiile unui contact
extraterestru.

Un contact cu o civilizație superioară

tehnologic, cu un avans uriaș față de
omenire, a fost adesea comparat cu
întâlnirea dintre două culturi umane
foarte diferite, mai ales cu Schimbul
columbian sau Marele Schimb dintre cele
două Americi, Africa de Vest și Lumea
Veche din secolele al XV-lea și al XVI-lea.
Astfel de întâlniri au avut ca rezultat
distrugerea civilizației contactate (spre
deosebire de „contactor”, care inițiază
contactul) și, prin urmare, distrugerea
civilizației umane ar putea fi rezultatul
posibil contactului cu o civilizație
extraterestră. Alte studii resping această
ipoteză, sugerând un impact științific
benefic ca revoluția copernicană sau
darwiniană.[2] Contactul cu o civilizație
extraterestră este, de asemenea, analog
cu numeroasele întâlniri între speciile
native și invazive non-umane care ocupă
aceeași nișă ecologică.[3] Cu toate
acestea, în absența unui contact public
verificabil până în prezent este imposibil
de prezis cu certitudine care ar fi
rezultatul.

Fundal

SETI …

Articol principal: Search for Extra-Terrestrial

Intelligence.

Mesajul Arecibo, trimis către clusterul globular M13

după ce recomandările proiectului Cyclops nu au
fost implementate [4]
fost implementate [4]

Pentru a detecta civilizațiile extraterestre

cu telescoapele radio, trebuie identificat
un semnal artificial și coerent pe fundalul
diferitelor fenomene naturale care
produc și unde radio. Printre
telescoapele capabile de acest lucru se
numără Observatorul Arecibo din Puerto
Rico, Telescopul Allen Array[5] din Hat
Creek, California, RATAN-600 din Rusia și
noul Telescop sferic cu cinci sute de
metri apertură din China (Telescopul
FAST). Diferite programe de detectare a
inteligențelor extraterestre au avut
finanțare guvernamentală în trecut.
Proiectul Cyclops a fost comandat de
NASA în anii 1970 pentru a investiga
modul cel mai eficient de a căuta
semnale de la surse inteligente
extraterestre,[4] dar recomandările
raportului au fost lăsate deoparte în
favoarea abordării mult mai modeste a
mesajelor către inteligența extraterestră
(METI), trimiterea de mesaje pe care
ființele inteligente extraterestre ar putea
să le intercepteze. În consecință, NASA a
redus drastic finanțarea programelor
SETI, care de atunci s-au îndreptat spre
donațiile private pentru a-și continua
căutarea.[6]

Odată cu descoperirea, la sfârșitul

secolului al XX-lea și începutul secolului
XXI, a numeroaselor planete extrasolare,
dintre care unele pot fi locuibile,
guvernele au devenit din nou interesate
să finanțeze noi programe. În 2006,
Agenția Spațială Europeană a lansat
COROT, prima nava spațială dedicată
căutării exoplanetelor,[7] iar în 2009 NASA
a lansat observatorul spațial Kepler în
același scop.[8] În februarie 2013, Kepler
a detectat 105[9] din cele 2099 de
exoplanete confirmate,[10] iar una dintre
ele, Kepler-22b, este potențial
locuibilă.[11] După ce a fost descoperită,
Institutul SETI a reluat căutarea unei
civilizații extraterestre inteligente,
concentrându-se asupra planetelor
candidate ale lui Kepler,[12] cu finanțare
din partea Forțele Aeriene ale Statelor
Unite - United States Air Force.[13]

Planetele descoperite recent, în special

cele potențial locuibile, au permis
programelor SETI și METI să-și
reorienteze proiectele de comunicare cu
inteligența extraterestră. În 2009, un
Mesaj de pe Pământ (A Message From
Earth - AMFE) a fost trimis către sistemul
planetar Gliese 581, care conține două
planete potențial locuibile, confirmata
Gliese 581d și cea mai locuibilă dar încă
neconfirmată, Gliese 581g.[14] În proiectul
SETILive, care a început în 2012,
voluntarii umani analizează date de la
Telescopul Allen pentru a căuta
posibilele semnale extraterestre pe care
calculatoarele le-ar putea pierde din
cauza interferențelor radio terestre [15].
Datele pentru studiu sunt obținute prin
observarea de către Kepler a stelelor țintă
cu telescopul radio.[12]

În plus față de metodele bazate pe radio,

unele proiecte, cum ar fi SEVENDIP[15] de
la Universitatea din California, Berkeley,
folosesc alte regiuni ale spectrului
electromagnetic pentru a căuta semnale
extraterestre.[16] Diverse alte proiecte nu
caută semnale coerente, ci doresc să
utilizeze mai degrabă radiații
electromagnetice pentru a găsi alte
dovezi ale inteligenței extraterestre, cum
ar fi mega-proiectele de astroinginerie.[17]

Mai multe semnale, cum ar fi semnalul

Wow!, au fost detectate în istoria căutării
inteligenței extraterestre, dar niciunul nu
a fost încă confirmat ca fiind de origine
inteligentă.[18]

Evaluarea impactului …

Implicațiile contactului extraterestru

depind de metoda de descoperire, de
natura ființelor extraterestre și de poziția
lor față de Pământ.[19] Având în vedere
acești factori, Scala Rio a fost concepută
pentru a oferi o imagine mai cantitativă a
rezultatelor contactului extraterestru.[19]
Mai exact, scala măsoară dacă
comunicarea a fost efectuată prin radio,
conținutul informațional al oricărui mesaj
și dacă descoperirea a apărut dintr-un
mesaj în mod deliberat cu fasciculul (și
dacă da, dacă detecția a fost rezultatul
unui efort SETI specializat sau prin
observații astronomice generale) sau
prin detectarea unor evenimente cum ar
fi scurgeri de radiații din instalațiile de
astro-inginerie.[20] Întrebarea dacă un
semnal presupus extraterestru a fost
confirmat ca autentic și cu ce grad de
încredere va influența impactul
contactului.[20] Scala Rio a fost
modificată în 2011 pentru a include o
analiză a faptului dacă contactul a fost
realizat printr-un mesaj interstelar sau
printr-un obiect fizic extraterestru,
sugerând extinderea definiției
artefactelor pentru a include „tehno-
semnături”, inclusiv toate indicațiile vieții
extraterestre inteligente cu excepția
mesajelor radio interstelare solicitate de
programele tradiționale SETI.[21]

Astronomul Steven J. Dick de la

Observatorul Naval al Statelor Unite a
realizat un studiu privind impactul
cultural al contactului extraterestru,
analizând evenimente cu semnificație
similară în istoria științei.[22] Studiul
susține că impactul va fi cel mai puternic
influențat de conținutul informațional al
mesajului primit, dacă există.[22] Aceasta
distinge impactul pe termen scurt de cel
pe termen lung.[22] Văzând contactul
radio ca pe un scenariu mai plauzibil
decât o vizită a navelor spațiale
extraterestre, studiul respinge analogia
comună a colonizării europene a Americii
ca model precis pentru contactul numai
cu informații, preferând comparația cu
evenimente de semnificație științifică
profundă, cum ar fi revoluția științifică a
lui Copernic sau cea darwinistă, ca fiind
cele mai predictive asupra modului în
care omenirea ar putea fi afectată de
contactul extraterestru.[22]
Distanța fizică dintre cele două civilizații
a fost, de asemenea, folosită pentru a
evalua impactul cultural al contactului
extraterestru. Exemplele istorice arată că,
cu cât distanța este mai mare, cu atât
mai puțin civilizația contactată percepe o
amenințare pentru sine și pentru cultura
sa.[23] De aceea, contactul care se
produce în interiorul sistemului solar și,
în special, în imediata vecinătate a
Pământului, este probabil cel mai
disruptiv și negativ pentru umanitate.[23]
La o scară mai mică, oamenii apropiați
de epicentrul de contact ar fi mai afectați
decât cei care trăiesc mai departe și un
contact care ar avea mai multe epicentre
ar cauza un șoc mai mare decât un
contact cu un singur epicentru.
Cercetătorii spațiului cosmic, Martin
Dominik și John Zarnecki afirmă că, în
lipsa oricăror date despre natura
inteligenței extraterestre, trebuie să se
prevadă impactul cultural al contactului
extraterestru pe baza generalizărilor care
cuprind toată viața și analogiile cu
istoria.[24]

Au fost, de asemenea, studiate credințele

publicului larg cu privire la efectul
contactului extraterestru. Un sondaj
efectuat printre studenții din Statele
Unite și cei chinezi din anul 2000 oferă o
analiză a factorilor de răspuns la întrebări
cu privire, între altele, la convingerea
participanților că viața extraterestră
există în Univers, că o astfel de viață
poate fi inteligentă și că oamenii vor avea
contact în cele din urmă.[25] Studiul arată
corelații semnificative ponderate între
convingerile participanților că acest
contact extraterestru poate intra în
conflict sau poate îmbogăți credințele
religioase personale și cât de
conservatoare sunt astfel de credințe
religioase. Cu cât respondenții erau mai
conservatori, cu atât mai dăunătoare au
considerat contactele extraterestre.[25]
Alte modele semnificative de corelare
indică faptul că participanții au
considerat că această căutare a
inteligenței extraterestre poate fi inutilă
sau chiar dăunătoare.[25]

Psihologii Douglas Vakoch și Yuh-shiow

Lee au efectuat un studiu pentru a evalua
reacțiile oamenilor la primirea unui mesaj
de la extratereștri, inclusiv judecățile lor
despre probabilitatea ca extratereștrii să
fie răuvoitori.[26] „Oamenii care văd lumea
ca un loc ostil au mai multe șanse să
creadă că extratereștrii vor fi ostili”, a
declarat Vakoch pentru USA Today.[27]

Protocoale post-detectare …

Au fost create diferite protocoale care

detaliază un plan de acțiune pentru
oamenii de știință și guverne după
realizarea contactului extraterestru.[24]
Protocoalele post-detectare trebuie să
abordeze trei aspecte: ce trebuie făcut în
primele săptămâni de la primirea unui
mesaj de la o sursă extraterestră; dacă
se dorește sau nu să trimitem un
răspuns; și analizarea consecințelor pe
termen lung ale mesajului primit.[28] Cu
toate acestea, niciun protocol post-
detectare nu este obligatoriu în
conformitate cu legislația națională sau
internațională,[24] iar Martin Dominik și
John C. Zarnecki au considerat că
protocoalele ar putea fi ignorate dacă se
produce contactul.[24]
În 1989, Comitetul permanent SETI al
Academiei Internaționale de Astronautică
a creat un document, numit „Declaration
of Principles for Activities Following the
Detection of Extraterrestrial Intelligence” -
Declarația de principii privind activitățile
legate de detectarea inteligenței
extraterestre, pe scurt Protocolul SETI
post-detecție.[29][30][29] Acesta cuprinde
măsurile care ar trebui luate în cazul
descoperirii unei civilizații
extraterestre.[30] Protocolul a fost
aprobat și de Comitetul pentru Utilizarea
Pașnică a Spațiului Cosmic din cadrul
ONU (Committee on Space Research), de
Uniunea Astronomică Internațională, de
International Union of Radio Science
etc.[30][28]

Protocolul și anexele sale prevăd că, în

cazul recepționării unui mesaj sigur de
origine extraterestră, descoperitorul va
informa mai întâi pe ceilalți observatori
care participă la proiectele de tip SETI,
pentru a primi de la aceștia opinii
independente și pentru monitorizarea
fenomenului.[30][29][31] După o confirmare
generală, descoperirea va face obiectul
unui anunț pentru autorități și pentru
public. Un eventual răspuns către
inteligența descoperită ar trebui să fie
discutat și aprobat de Adunarea Generală
a Națiunilor Unite, în numele întregii
omeniri.[30][31] Agenția de Securitate
Națională a considerat nebunească ideea
ca Națiunile Unite să aprobe un răspuns
al omenirii dat mesajului extraterestru și
a considerat absolut de neacceptat ca
Națiunile Unite sau un grup internațional
de astronomi, să reprezinte Pământul în
comunicațiile cu alte lumi. În viziunea
NSA, dacă reprezentantul unei alte lumi
ar cere să fie condus la conducătorul
Pământului, acest conducător ar trebui
să fie Președintele Statelor Unite.[30][29]

Scenarii ale contactului

Literatura științifică și cea științifico-
fantastică au prezentat diferite modele
ale modului în care civilizațiile
extraterestre și umane ar putea
interacționa. Predicțiile lor se extind pe
scară largă, de la civilizații sofisticate
care ar putea să promoveze civilizația
umană în multe domenii la puteri
imperiale care s-ar baza pe forțele
necesare pentru a subjuga omenirea.[1]
Unele teorii sugerează că o civilizație
extraterestră ar putea fi suficient de
avansată pentru a renunța la biologie,
trăind în interiorul calculatoarelor
avansate.[1]

Implicațiile descoperirii depind foarte

mult de nivelul de agresivitate al
civilizației care interacționează cu
umanitatea,[32] de etica acesteia[33] dar și
cât de asemănătoare sau de diferită este
biologia celor două specii în contact..[34]
Acești factori vor conduce cantitatea și
tipul dialogului care poate avea loc.[34] În
funcție de natura contactului, fizic sau
prin semnale electromagnetice, va diferi
magnitudinea implicațiilor pe termen
lung ale contactului.[35] În cazul
comunicării prin intermediul semnalelor
electromagnetice, pauza lungă de tăcere
dintre recepția a doua mesaje ar însemna
că conținutul oricărui mesaj ar afecta în
mod deosebit consecințele
contactului,[36] precum și gradul de
înțelegere reciprocă.[37]
Civilizații prietenoase …

Mulți scriitori au speculat asupra modului

în care o civilizație prietenoasă ar putea
interacționa cu omenirea. Albert
Harrison, profesor emerit de psihologie la
Universitatea din California, Davis,[38] a
crezut că o civilizație foarte avansată ar
putea să învețe omenirea lucruri precum
o teorie a tuturor lucrurilor în fizică, cum
să folosească energia punctului zero sau
cum să călătorească mai repede ca
lumina.[39] Scriitorii sugerează că o
colaborare cu o astfel de civilizație ar
putea fi inițial în domeniul artelor și al
științelor umaniste înainte de a se trece
la științele „tari” și că poate chiar artiștii
ar putea conduce colaborarea dintre cele
două civilizații.[40] Seth D. Baum, de la
Global Catastrophic Risk Institute, și alții
consideră că o mai mare longevitate a
civilizațiilor cooperante în comparație cu
cele necooperante și agresive ar putea
face ca, în general, civilizațiile
extraterestre să fie mai susceptibile în a
ajuta umanitatea.[41] Spre deosebire de
aceste puncte de vedere, însă, Paolo
Musso, membru al Grupului de studiu
permanent al SETI al Academiei
Internaționale de Astronautică (IAA) și al
Academiei Pontificale de Științe, a
considerat că civilizațiile extraterestre
posedă, ca și oamenii, o moralitate
condusă nu în întregime de altruism, ci și
pentru beneficiul individual, lăsând astfel
deschisă posibilitatea ca cel puțin unele
civilizații extraterestre să fie ostile.[42]

O civilizație extraterestră avansată și prietenoasă ar

putea ajuta omenirea să elimine riscurile care ar
putea distruge civilizația sa inițială.

Futuristul Allen Tough sugerează că o

civilizație extraterestră extrem de
avansată, reamintindu-și propriul ei trecut
de război și jaf și știind că posedă super-
arme care ne-ar putea distruge, ar putea
încerca mai degrabă să-i ajute pe oameni
decât să-i distrugă.[43] El identifică trei
abordări pe care o civilizație prietenoasă
le-ar iniția pentru a ajuta omenirea:[43]

Intervenție numai pentru a preveni

catastrofe: aceasta ar implica o
intervenție ocazională limitată pentru a
opri evenimente care ar putea distruge
complet civilizația umană, cum ar fi
războiul nuclear, dezastre nucleare sau
impactul cu asteroizi.[43]
Consiliere și acțiune cu consimțământ:
în cadrul acestei abordări, extratereștrii
ar fi mai implicați în afacerile terestre,
sfătuind liderii mondiali și acționând
 cu consimțământul lor pentru a ne
proteja împotriva pericolului.[43]
Acțiuni corective prin forță:
extratereștrii ar putea cere omenirii să
reducă riscurile majore împotriva
voinței sale, intenționând să ajute
oamenii să avanseze la următoarea
etapă a civilizației.[43]

Allen Tough consideră consilierea și/sau

intervenția numai cu acordul omenirii o
alegere mai probabilă decât opțiunea
corectivă prin forță. Deși ultima variantă
poate fi posibilă, iar extratereștrii
avansați vor considera propriile practici
ca fiind superioare celor ale umanității,
este puțin probabil ca această metodă să
fie utilizată în cooperarea culturală.[43]
Lemarchand a sugerat că instruirea unei
civilizații aflate în „adolescență
tehnologică”, perioadă în care se găsește
omenirea, se va concentra probabil pe
moralitate și etică, mai degrabă decât pe
știință și tehnologie, pentru a se asigura
că civilizația nu se va autodistruge cu
tehnologia pe care nu a fost pregătită să
o utilizeze.[44]

Potrivit lui Tough, este puțin probabil ca

evitarea pericolelor imediate și
prevenirea catastrofelor viitoare să se
facă prin radio, deoarece aceste sarcini
ar necesita o supraveghere constantă și
o acțiune rapidă.[43] Cu toate acestea,
cooperarea culturală ar putea avea loc
prin radio sau printr-o sonda spațială
trimisă în Sistemul Solar, deoarece
undele radio ar putea fi folosite pentru a
comunica oamenilor informații despre
tehnologii și culturi avansate.[43]

Chiar dacă o civilizație extraterestră

străveche și avansată ar fi dorit să ajute
omenirea, oamenii ar fi putut suferi o
pierdere a identității și a încrederii
datorită dezvoltării tehnologice și
culturale a civilizației extraterestre.[45] Cu
toate acestea, o civilizație prietenoasă își
poate calibra contactul cu omenirea
astfel încât să reducă la minimum
consecințele nedorite.[32] Michael A. G.
Michaud sugerează că o civilizație
extraterestră prietenoasă și avansată
poate chiar să evite orice contact cu o
specie inteligentă emergentă, cum ar fi
omenirea, pentru a se asigura că
civilizația mai puțin avansată se poate
dezvolta în mod natural în ritm propriu,[46]
acest lucru fiind cunoscut sub numele de
ipoteza zoo.

Civilizații ostile …

Filmele științifico-fantastice prezintă

adesea scenarii în care omenirea
respinge cu succes o invazie
extraterestră, dar oamenii de știință de
cele mai multe ori consideră că o
civilizație extraterestră care are o putere
suficientă pentru a ajunge pe Pământ ar
putea distruge civilizația umană cu un
efort minim.[47][4][48] Operațiunile care par
enorme comparativ cu dezvoltarea
umană actuală, cum ar fi distrugerea
tuturor centrelor majore terestre,
bombardament planetar cu radiație
neutronică mortală sau chiar călătoria
spre alt sistem planetar pentru a-l seca
de resurse, pot fi instrumente importante
pentru o civilizație ostilă și totalitară.[49]

Deardorff speculează că doar o mică

parte din formele inteligente de viață din
galaxie poate fi agresivă, dar
agresivitatea sau bunăvoința reală a
civilizațiilor ar acoperi un spectru larg, cu
civilizații care ar juca un rol de „poliție”
ale altora.[32] Potrivit lui Harrison și Dick,
viața ostilă extraterestră poate fi într-
adevăr rară în Univers, la fel cum
națiunile beligerante și autocratice de pe
Pământ au fost cele care au durat cele
mai scurte perioade de timp și omenirea
vede o trecere de la aceste caracteristici
în propriile sisteme sociopolitice.[39] În
plus, cauzele războiului pot fi diminuate
foarte mult pentru o civilizație cu acces
la galaxie, deoarece există cantități
nemăsurate de resurse naturale în spațiul
accesibil fără a recurge la violență.[4][50]
Cercetătorul SETI, Carl Sagan, a crezut că
o civilizație cu o tehnologie necesară
pentru a ajunge la stele și a veni pe
Pământ trebuie să fi depășit războiul
pentru a evita auto-distrugerea.
Reprezentanții unei astfel de civilizații ar
trata omenirea cu demnitate și respect,
iar omenirea, cu tehnologia sa relativ
înapoiată, nu ar avea altă opțiune decât
să răspundă similar.[51] Seth Shostak, un
astronom de la Institutul SETI, nu este de
acord, declarând că există o cantitate
finită de resurse în galaxie care ar cultiva
agresivitatea în orice specie inteligentă și
că o civilizație exploratoare care ar dori
să intre în contact cu omenirea ar fi
agresivă.[52] În mod similar, Ragbir
Bhathal susține că, din moment ce legile
evoluției ar fi aceleași pe o altă planetă
locuibilă ca și cele de pe Pământ, o
civilizație extraterestră extrem de
avansată poate avea motivația de a
coloniza omenirea, așa cum au făcut
imperiile coloniile (de exemplu britanicii
australienilor aborigeni).[53]

Discutând în legătură cu aceste analize,

David Brin afirmă că, deși o civilizație
extraterestră poate avea imperativul de a
nu acționa doar pentru beneficiile sale, ar
fi naiv să se sugereze că o astfel de
trăsătură ar fi răspândită în întreaga
galaxie.[54] Brin atrage atenția asupra
faptului că în multe sisteme morale de pe
Pământ, cum ar fi cele aztece sau
cartagineze, uciderea în afara conflictelor
militare a fost acceptată și chiar
„înălțată” de societate; astfel de fapte nu
se limitează doar la oameni, ele pot fi
găsite la întregul regn animal.[54]

Baum et al. au speculat că este puțin

probabil ca civilizațiile foarte avansate să
vină pe Pământ pentru a înrobi oamenii,
deoarece atingerea nivelului lor
tehnologic le-ar fi obligat să rezolve
anterior problemele muncii și a
resurselor prin alte mijloace, cum ar fi
crearea unui mediu durabil și utilizarea
muncii mecanizate.[41] Mai mult, oamenii
pot fi o sursă de hrană neadecvată
pentru extratereștri din cauza diferențelor
de biochimie.[4] De exemplu, chiralitatea
moleculelor utilizate de viața terestră
poate fi diferită de cea utilizată de ființele
extraterestre.[41] Douglas Vakoch susține
că transmiterea semnalelor intenționate
nu crește riscul unei invazii extraterestre,
contrar problemelor ridicate de
cosmologul britanic Stephen
Hawking,[55][56] pentru că „orice civilizație
care are capacitatea de a călători între
stele a recepționat deja transmisii
accidentale umane de radio și
televiziune.”[57][58]

Politicienii au comentat, de asemenea,

reacția umană probabilă de a intra în
contact cu speciile ostile. În discursul
său din 1987 adresat Adunării Generale a
Organizației Națiunilor Unite, Ronald
Reagan a spus: „Întâmplător mă gândesc
cât de repede vor dispărea diferențele
noastre din întreaga lume dacă ne vom
confrunta cu o amenințare extraterestră
din afara acestei lumi”.[59][60]

Civilizații asemănătoare sau

superioare tehnologic
…

Robert Freitas a speculat în 1978 că

avansarea tehnologică și utilizarea
energiei unei civilizații, măsurate fie în
raport cu o altă civilizație, fie în termeni
absoluți, prin evaluarea sa pe scara
Kardeșev, pot juca un rol important în
rezultatul contactului extraterestru.[61]
Având în vedere imposibilitatea zborului
spațial interstelar pentru civilizații la un
nivel tehnologic similar celui al omenirii,
interacțiunile dintre aceste civilizații ar
trebui să aibă loc prin transmisii radio.
Datorită timpului lung de tranzit al
undelor radio între stele, astfel de
interacțiuni nu ar conduce la stabilirea de
relații diplomatice și nici la o interacțiune
viitoare semnificativă între cele două
civilizații.[61]

Potrivit lui Freitas, contactul direct cu

civilizații mult mai avansate decât
omenirea ar trebui să aibă loc în cadrul
Sistemului nostru Solar, deoarece numai
civilizația mai avansată ar avea resursele
și tehnologia pentru a traversa spațiul
interstelar.[62] În consecință, un astfel de
contact ar putea fi numai cu civilizațiile
clasificate ca tipul II sau mai mari pe
scara Kardeșev, deoarece civilizațiile de
tip I nu ar fi capabile să călătorească
interstelar.[62] Freitas se aștepta ca astfel
de interacțiuni să fie atent planificate de
civilizația mai avansată pentru a evita
șocul în masă al omenirii.[62]

Oricât de mult ar planifica înainte o

civilizație extraterestră contactul cu
omenirea, oamenii ar putea suferi un șoc
și ar avea o mare teroare la sosirea lor,
mai ales că ar lipsi orice înțelegere a
civilizației contactante. Ben Finney
compară situația cu cea a triburilor din
Noua Guinee, o insulă care a fost
colonizată de om acum cincizeci de mii
de ani în ultima perioadă glaciară, dar a
avut puține contacte cu lumea exterioară
până la sosirea puterilor coloniale
europene la sfârșitul secolului 19 și
începutul secolului 20. Diferența uriașă
dintre societatea indigenă din epoca de
piatră și civilizația tehnică a europenilor a
provocat comportamente neașteptate
printre populațiile native sub forma unui
cult al transportului (cargo-cult): pentru a
convinge zeii să le aducă tehnologia pe
care au posedat-o europenii, nativii au
creat din lemn „stații radio” și „piste de
aterizare” ca o formă de magie
simpatică. Finney susține că omenirea ar
putea înțelege greșit adevăratul sens al
unei transmisii extraterestre pe Pământ,
la fel cum oamenii din Noua Guinee nu
au putut înțelege sursa bunurilor și
tehnologiilor moderne. El concluzionează
că rezultatele contactului extraterestru
vor deveni cunoscute pe termen lung
printr-un studiu riguros, și nu printr-un fel
de evenimente rapide ca titlurile pe scurt
din ziare.[37]

Billingham a sugerat că o civilizație mai

avansată din punct de vedere tehnologic
decât omenirea ar putea fi avansată și
din punct de vedere cultural și etic și, prin
urmare, este puțin probabil să realizeze
proiecte de astro-inginerie care ar dăuna
civilizației umane. Astfel de proiecte ar
putea include sferele Dyson, care
înconjoară complet stelele și le captează
toată energia. Chiar dacă este posibil să
fie realizate de civilizații avansate și ar
furniza o cantitate enormă de energie,
astfel de proiecte nu vor fi întreprinse.[63]
Din motive similare, astfel de civilizații nu
ar da cu ușurință umanității cunoștințele
necesare pentru a construi astfel de
dispozitive.[63] Cu toate acestea,
existența unor astfel de capacități ar
arăta cel puțin că civilizațiile au
supraviețuit „adolescenței
tehnologice”.[63] În ciuda prudenței pe
care o civilizație avansată ar avea-o în
tratarea civilizației umane mai puțin
mature, Sagan și-a închipuit că o
civilizație avansată ar putea trimite pe
Pământ o Encyclopædia Galactica care să
descrie științele și culturile multor
societăți extraterestre.[64]

Dacă o civilizație extraterestră avansată

ar trimite omenirii un mesaj descifrat,
acest lucru este o chestiune de
dezbatere în sine. Sagan a susținut că o
civilizație extraterestră foarte avansată ar
avea în vedere faptul că ar comunica cu
una relativ primitivă și, prin urmare, ar
încerca să se asigure că civilizația
receptoare ar fi capabilă să înțeleagă
mesajul.[65] Marvin Minsky a crezut că
extratereștrii s-ar putea gândi în mod
similar la oameni din cauza
constrângerilor comune, permițând
comunicarea.[66] Argumentând împotriva
acestui punct de vedere, astronomul
Guillermo Lemarchand a afirmat că o
civilizație avansată ar putea probabil să
cripteze un mesaj cu un conținut de
informație ridicat, cum ar fi o
Encyclopædia Galactica, pentru a se
asigura că numai alte civilizații avansate
etic ar putea s-o înțeleagă. Douglas
Vakoch presupune că poate va dura ceva
timp pentru a decoda orice mesaj,
spunând la ABC News că „nu cred că
vom înțelege imediat ceea ce au de
spus.”[67] „Vor fi o mulțime de
presupuneri în încercarea de a interpreta
o altă civilizație”, a declarat el pentru
Science Friday, adăugând că „într-un fel,
orice mesaj pe care îl primim de la
extratereștri va fi ca un test cosmic
Rorschach”.[68][69]

Grupuri interstelare de uniuni de

civilizații
…

Având în vedere vârsta galaxiei, Harrison

presupune că există mai multe „cluburi
galactice”, grupuri de civilizații multiple
din întreaga galaxie.[50] Astfel de cluburi
ar putea fi ca un fel de confederații sau
alianțe, care se vor dezvolta în cele din
urmă în uniuni puternice ale mai multor
civilizații.[50] Dacă omenirea ar putea
intra într-un dialog cu o civilizație
extraterestră, ar putea fi capabilă de a
adera la un astfel de club galactic. Pe
măsură ce se găsesc mai multe civilizații
extraterestre sau uniuni ale acestora,
acestea se pot asimila și într-un astfel de
club.[50] Sebastian von Hoerner a sugerat
că intrarea într-un club galactic poate
reprezenta o cale pentru omenirea de a
face față șocului cultural care decurge
din contactul cu o civilizație extraterestră
avansată.[70]
Faptul că un spectru larg de civilizații din
multe locuri din galaxie ar putea chiar să
coopereze este contestat de Michaud,
care afirmă că civilizațiile cu diferențe
enorme în tehnologiile și resursele aflate
la comanda lor „nu se consideră nici
măcar egale”.[71] Este puțin probabil ca
omenirea să îndeplinească cerințele de
bază pentru aderare la nivelul actual
scăzut al progresului tehnologic.[41] Un
club galactic, a presupus William
Hamilton, stabilește cerințe de aderare
extrem de ridicate, care sunt puțin
probabil să fie îndeplinite de către
civilizații mai puțin avansate.[71]
Când doi astronomi canadieni au
susținut că au descoperit 234 de
civilizații extraterestre prin analiza bazei
de date Sloan Digital Sky Survey (SDSS),
Douglas Vakoch și-a exprimat îndoiala
privind explicația constatărilor lor,
observând că ar fi ceva neobișnuit ca
toate stelele să pulseze exact la aceeași
frecvență, numai dacă ar fi făcut parte
dintr-o rețea coordonată: „Dacă faceți un
pas înapoi”, a spus el, „asta ar însemna
că aveți 234 de stele independente, care
toate au decis să transmită exact în
același fel”.[72]

Michaud sugerează că o grupare

interstelară a civilizațiilor ar putea lua
forma unui imperiu, care nu trebuie
neapărat să fie o forță a răului, ci ceva
care poate asigura pacea și securitatea
în toată jurisdicția sa.[73] Datorită
distanțelor dintre stele, un astfel de
imperiu nu ar menține neapărat controlul
exclusiv prin forță militară, ci poate tolera
mai degrabă culturile și instituțiile locale,
în măsura în care acestea nu ar
reprezenta o amenințare pentru
autoritatea imperială centrală.[73] O astfel
de toleranță se poate extinde, așa cum s-
a întâmplat istoric pe Pământ, la
permiterea autonomiei anumitor regiuni
de către instituțiile existente, menținând
acea zonă ca stat marionetă sau
clientelar pentru a atinge scopurile puterii
imperiale.[73] Cu toate acestea, puterile
deosebit de avansate pot utiliza metode,
inclusiv călătorii mai repede ca lumina,
pentru a eficientiza administrarea
centralizată.[73]

În contrast cu convingerea că o civilizație

extraterestră ar dori să creeze un
imperiu, Milan M. Ćirković a afirmat că o
civilizație extraterestră ar dori să mențină
echilibrul mai degrabă decât să se
extindă spre exterior.[74] Într-un astfel de
echilibru, o civilizație ar coloniza doar un
număr mic de stele, cu scopul de a
maximiza eficiența, mai degrabă decât
de a extinde structuri imperiale masive și
nesustenabile.[74] Aceasta contrastează
cu civilizația clasică Kardașev de tip III,
care are acces la producția de energie a
unei întregi galaxii și nu este supusă nici
unei limite pentru extinderea sa
viitoare.[74] Potrivit acestui punct de
vedere, civilizațiile avansate ar putea să
nu semene cu exemplele clasice ale
științifico-fantasticului, dar ar putea
reflecta mai îndeaproape orașele-stat
mici, independente, grecești, cu accent
pe creșterea culturală, mai degrabă decât
pe cea teritorială.[74]

Obiecte extraterestre …
Sondele robotizate pot fi preferate undelor radio sau
microundelor ca mijloc de comunicare interstelară.

O civilizație extraterestră poate alege să

comunice cu omenirea prin intermediul
unor obiecte sau sonde, mai degrabă
decât prin radio, din diverse motive. În
timp ce sondelor le-ar trebui mult timp să
ajungă în Sistemul Solar, odată ajunse
acolo, acestea ar putea să mențină un
dialog susținut care ar fi imposibil prin
unde radio de la sute sau mii de ani-
lumină distanță.[75] Radioul ar fi complet
inadecvat pentru supravegherea și
monitorizarea continuă a unei civilizații
și, dacă o civilizație extraterestră dorește
să efectueze aceste activități asupra
omenirii, obiectele ar putea fi singura
opțiune, în afară de a trimite nave
spațiale mari, cu echipaj, către Sistemul
Solar.[75]

Potrivit lui Tough, o civilizație

extraterestră ar putea dori să trimită
diferite tipuri de informații omenirii prin
intermediul unor artefacte, cum ar fi o
Encyclopædia Galactica, care ar conține
înțelepciunea a nenumărate culturi
extraterestre, sau poate o invitație de a
se angaja în diplomație cu acestea.[75] O
civilizație care se află în pragul declinului
ar putea folosi abilitățile pe care le
posedă pentru a trimite sonde în întreaga
galaxie, cu cultura, valorile, religia, știința,
tehnologia și legile sale, astfel încât
acestea să nu moară odată cu civilizația
însăși.[75]

Freitas a găsit numeroase motive pentru

care sondele interstelare pot fi o metodă
preferată de comunicare între civilizațiile
extraterestre care doresc să intre în
contact cu Pământul. O civilizație care
încearcă să afle mai multe despre
distribuția vieții în galaxie ar putea, a
speculat Freitas, să trimită sonde către
un număr mare de sisteme stelare, mai
degrabă decât să folosească radioul,
deoarece nu se poate asigura un răspuns
prin radio, dar se poate asigura că
sondele se vor întoarce la expeditorul lor
cu date despre sistemele stelare pe care
le-au survolat.[76] Mai mult, sondele ar
permite vizualizarea populațiilor non-
inteligente sau a celor care încă nu sunt
capabile să navigheze în spațiu (cum ar fi
oamenii înainte de secolul al XX-lea),
precum și populații inteligente care ar
putea să nu dorească să ofere informații
despre ei înșiși și planetele lor unor alte
civilizații extraterestre.[76] În plus, energia
mai mare necesară pentru trimiterea
ființelor vii decât pentru o probă robotică
ar fi, în opinia lui Michaud, utilizată doar
în scopuri precum migrația într-o singură
direcție.[77]
Freitas evidențiază faptul că sondele,
spre deosebire de undele radio
interstelare frecvent vizate de căutările
SETI, ar putea stoca informații pentru
perioade lungi, probabil geologice,[76] și
ar putea emite semnale radio puternice
recunoscute fără echivoc ca fiind de
origine inteligentă, mai degrabă decât să
fie considerate un OZN [cu ființe vii la
bord] sau un fenomen natural.[76]
Sondele ar putea, de asemenea, să
modifice orice semnal pe care îl trimit
pentru a se potrivi sistemului în care se
găsesc, ceea ce ar fi imposibil pentru o
transmisie radio provenind din afara
sistemului țintă vizat.[76] Mai mult decât
atât, folosirea unor mici sonde robotizate
cu balize largi distribuite în sisteme
individuale, în loc de un număr redus de
balize puternice, centralizate, ar oferi un
avantaj de securitate civilizației care le
folosește.[76] În loc să dezvăluie
localizarea unei balize radio suficient de
puternică pentru a semnaliza întregii
galaxii și pentru a risca compromiterea
unui astfel de dispozitiv puternic, balizele
descentralizate instalate pe sondele
robotice nu dezvăluie nicio informație pe
care o civilizație extraterestră preferă ca
alții să nu o recepționeze.[76]

Având în vedere vârsta galaxiei noastre,

Calea Lactee, o civilizație extraterestră
străveche a existat și a trimis sonde
către sistemul solar cu milioane sau
chiar miliarde de ani înainte de evoluția
lui Homo sapiens.[77] Astfel, o probă
trimisă poate fi nefuncțională milioane
de ani înainte ca oamenii să afle despre
existența ei.[77] O astfel de sonerie
„moartă” nu ar reprezenta o amenințare
iminentă pentru omenire, ci ar demonstra
că zborul interstelar este posibil.[77] Cu
toate acestea, dacă ar fi descoperită o
probă activă, oamenii ar reacționa mult
mai puternic decât la descoperirea unei
sonde care a încetat de mult timp să
funcționeze.[77]

Alte implicații ale

contactului
Implicații teologice …

Articol principal: Exoteologie.

Confirmarea existenței inteligenței

extraterestre ar putea avea un impact
profund asupra doctrinelor religioase,
ceea ce ar putea determina teologii să
reinterpreteze scripturile pentru a se
adapta noilor descoperiri.[78] Cu toate
acestea, un studiu al persoanelor cu
diferite convingeri religioase a indicat
faptul că credința lor nu ar fi afectată de
descoperirea inteligenței extraterestre,[78]
iar un alt studiu, realizat de Ted Peters de
la Pacific Lutheran Theological Seminary,
arată că majoritatea oamenilor nu ar
considera credințele lor religioase
înlocuite de inteligența extraterestră.[79]
Sondajele liderilor religioși indică faptul
că doar un mic procent este îngrijorat de
faptul că existența inteligenței
extraterestre ar putea să contrazică în
mod fundamental opiniile adepților
religiei lor.[80] Gabriel Funes, astronomul
șef de la Observatorul Vaticanului și un
consilier papal pe teme de știință, a
afirmat că Biserica Romano-Catolică ar
putea primi cu căldură vizitatorii
extratereștri.[81]

Contactul cu inteligența extraterestră nu

ar fi complet lipsit de importanță pentru
religie. Studiul lui Peters a arătat că cei
mai mulți oameni nereligioși și o
minoritate semnificativă de oameni
religioși cred că lumea s-ar putea
confrunta cu o criză religioasă, chiar
dacă propriile convingeri nu vor fi
afectate.[79] Contactul cu inteligența
extraterestră ar fi, cel mai probabil, o
problemă pentru religiile occidentale, în
special pentru creștinismul tradiționalist,
din cauza naturii geocentriste a
credințelor occidentale.[82] Descoperirea
vieții extraterestre nu ar contrazice
concepțiile de bază ale lui Dumnezeu, cu
toate acestea, văzând cum știința a pus
în discuție dogma în trecut, de exemplu
prin teoria evoluției, este posibil ca
religiile existente să se adapteze în mod
similar noilor circumstanțe.[83] Douglas
Vakoch susține că este puțin probabil ca
descoperirea vieții extraterestre să aibă
un impact asupra credințelor
religioase.[84] În opinia lui Musso, o criză
religioasă globală ar fi puțin probabilă
chiar și pentru credințele avraamice,
deoarece studiile lui și ale altora asupra
creștinismului, cea mai „antropocentrică”
religie, nu au văzut nici un conflict între
această religie și existența inteligenței
extraterestre.[42] În plus, valorile culturale
și religioase ale speciilor extraterestre ar
putea fi împărțite de-a lungul secolelor,
dacă se va produce contactul prin radio,
ceea ce înseamnă că, în loc să provoace
un șoc uriaș umanității, astfel de
informații ar fi considerate la fel de mult
ca obiectele arheologice și textele
istorice.[42]

Funes speculează că un mesaj descifrat

de la o inteligență extraterestră ar putea
iniția un schimb interstelar de cunoștințe
în diverse discipline, inclusiv despre orice
religie ar putea avea o civilizație
extraterestră.[85] Billingham sugerează în
plus că o civilizație extraterestră extrem
de avansată și prietenoasă ar putea pune
capăt conflictelor religioase actuale și ar
putea duce la o mai mare toleranță
religioasă la nivel mondial.[86] Pe de altă
parte, Jill Tarter invocă faptul că acest
contact cu o inteligență extraterestră ar
putea elimina religia așa cum o știm și să
aducă umanității o credință
atotcuprinzătoare.[2] Vakoch se îndoiește
că oamenii ar fi înclinați să adopte religii
extraterestre, [87] el a afirmat la ABC
News „Cred că religia întâmpină nevoi
foarte umane și dacă extratereștrii nu pot
oferi un înlocuitor pentru ea, nu cred că
religia va dispărea”, adăugând că „dacă
există civilizații incredibil de avansate cu
o credință în Dumnezeu, nu cred că
Richard Dawkins va începe să creadă”.[88]

Implicații politice …

Tim Folger speculează că știrile privind

contactul radio cu o civilizație
extraterestră s-ar dovedi imposibil de
suprimat și că se vor răspândi rapid, deși
literatura științifică a Războiului Rece
despre acest subiect contrazice acest
lucru.[32] Acoperirea mass-media privind
descoperirea ar dispărea, probabil,
repede, totuși, oamenii de știință vor
începe să descifreze mesajul și să
descopere adevăratul impact.[64]
Diferitele ramuri ale guvernării (de
exemplu, legislativă, executivă și
judecătorească) își pot urmări propria
agendă, generând potențial lupte pentru
putere.[89] Chiar și în cazul unui singur
contact fără alte urmări, contactul radio
poate provoca dezacorduri feroce cu
privire la organismele care au autoritatea
de a reprezenta omenirea în
ansamblu.[41] Michaud emite ipoteza că
frica rezultată din contactul direct poate
provoca statelor naționale să-și lase
deoparte conflictele și să lucreze
împreună pentru apărarea comună a
omenirii.[90]

În afară de întrebarea despre cine ar

reprezenta Pământul în ansamblu,
contactul ar putea crea alte probleme
internaționale, cum ar fi gradul de
implicare al guvernelor străine și al radio-
astronomilor care au primit semnalul.[91]
Organizația Națiunilor Unite a discutat
diverse aspecte ale relațiilor externe
odată cu lansarea sondei Voyager,[92]
care în anul 2012 a părăsit sistemul solar
cu un Disc de Aur cu înregistrări în cazul
în care sonda este găsită de o inteligență
extraterestră.[93] Printre problemele
discutate s-au numărat ce mesaje ar
reprezenta cel mai bine omenirea, ce
formă ar trebui să ia, cum să transmită
istoria culturală a Pământului și ce
grupuri internaționale ar trebui să fie
formate pentru a studia mai detaliat
inteligența extraterestră.[92]

Potrivit lui Luca Codignola de la

Universitatea din Genova, contactul cu o
puternică civilizație extraterestră este
comparabil cu ocaziile în care o
civilizație puternică a distrus o altă
civilizație, cum ar fi sosirea lui Cristofor
Columb și Hernán Cortés în America și
distrugerea ulterioară a civilizațiilor
indigene și a modurilor acestora de
viață.[2] Cu toate acestea, a fost
contestată aplicabilitatea unui astfel de
model, a sosirii coloniștilor europeni în
America, la contactul omenirii cu
civilizațiile extraterestre.[94] Chiar și așa,
orice diferență mare dintre puterea unei
civilizații extraterestre și a noastră ar
putea fi demoralizatoare și poate
provoca sau accelera prăbușirea
societății umane.[41] A fi descoperit de o
civilizație „superioară” extraterestră și a
avea un contact continuu cu ea, ar putea
avea efecte psihologice care ar putea
distruge o civilizație, așa cum se pretinde
că s-a întâmplat în trecut pe Pământ.[23]

Chiar și în absența unui contact strâns

între omenire și extratereștri, mesajele
avansate ale unei civilizații extraterestre
către omenire au potențialul de a
provoca un mare șoc cultural.[70]
Sociologul Donald Tarter a presupus că o
cunoaștere a culturii și a teologiei
extraterestre are potențialul de a
compromite loialitatea oamenilor față de
structurile și instituțiile organizaționale
existente.[70] Șocul cultural al întâlnirii
unei civilizații extraterestre poate avea
loc timp de decenii sau chiar secole dacă
mesajul extraterestru pentru omenire
este extrem de dificil de descifrat.[70]

Implicații legale …

Vezi și: Metalaw.

Contactul cu civilizațiile extraterestre ar

putea aduce întrebări juridice, cum ar fi
drepturile ființelor extraterestre. Un
extraterestru care sosește pe Pământ nu
poate avea (la început) decât protecția
statutului de cruzime împotriva
animalelor.[95] Precum diferite clase de
ființe umane, cum ar fi femeile, copiii și
persoanele indigene, care au fost inițial
private de drepturile omului, la fel s-ar
putea întâmpla și în cazul ființelor
extraterestre, care ar putea fi închise și
ucise în mod legal.[96] Dacă o astfel de
specie nu ar fi tratată ca un animal din
punct de vedere legal, asta ar duce la
provocarea de a defini limita dintre o
persoană cu personalitate juridică și un
animal cu drepturi legale, având în vedere
numeroșii factori care formează
inteligența.[97]

Chiar dacă o ființă extraterestră ar primi

personalitate juridică, Freitas consideră
că vor apărea probleme de naționalitate
și de imigrație. O ființă extraterestră nu ar
avea o cetățenie pământească
recunoscută legal și ar putea fi necesare
măsuri legale drastice pentru a ține cont
de imigrația tehnic ilegală a persoanelor
extraterestre.[98]

Dacă ar avea loc un contact prin semnale

electromagnetice, aceste probleme nu ar
apărea. Mai degrabă, problemele legate
de cine deține dreptul de brevet și
drepturile de autor sau dacă cineva are
drepturi la informațiile provenite de la
civilizația extraterestră, asta ar fi
problema juridică primară.[95]

Implicații științifice și tehnologice …

Impactul științific și tehnologic al

contactului extraterestru prin intermediul
undelor electromagnetice ar fi probabil
foarte mic, mai ales la început.[99] Cu
toate acestea, dacă mesajul conține o
cantitate mare de informații, descifrarea
ar putea da oamenilor acces la un
patrimoniu galactic, probabil înainte de
formarea sistemului solar, ceea ce ar
putea să ducă la un avans uriaș al
tehnologiei și științei.[99] Un posibil efect
negativ ar putea fi demoralizarea
oamenilor de știință din cercetare,
deoarece ei știu că ceea ce studiază
poate fi deja cunoscut de alte
civilizații.[99]

Pe de altă parte, civilizațiile extraterestre

cu intenții dăunătoare ar putea trimite
informații care ar putea permite
civilizațiilor umane să se distrugă,[99]
cum ar fi viruși puternici de calculator
sau informații despre cum să facă arme
extrem de puternice pe care oamenii nu
ar putea să le utilizeze în mod
responsabil.[41] În timp ce motivele
pentru astfel de acțiuni nu sunt
cunoscute, ar fi nevoie de o utilizare
minimă a energiei din partea
extratereștrilor.[99] Potrivit lui Musso, cu
toate acestea, virusurile de calculator vor
fi aproape imposibile, cu excepția cazului
în care extratereștrii posedă cunoștințe
aprofundate despre arhitectura
computerelor umane, ceea ce s-ar
întâmpla numai dacă un mesaj uman
transmis stelelor ar fi prea puțin protejat
din punct de vedere al securității. Chiar și
o mașină virtuală prin care extratereștrii
ar putea rula programe de calculator ar
putea fi proiectată special pentru acest
scop, ceea ce ar duce la o mică legătură
cu sistemele informatice utilizate în mod
obișnuit pe Pământ.[42] În plus, oamenii
ar putea trimite mesaje către
extratereștri care să detalieze faptul că
nu doresc accesul la Encyclopædia
Galactica până când nu vor ajunge la un
nivel adecvat de avans tehnologic,
reducând astfel impactul nociv al
tehnologiei extraterestre.[42]

Impact ecologic și asupra

războiului biologic
…
Articol principal: Protecție planetară.

O civilizație extraterestră ar putea aduce

pe Pământ agenți patogeni sau forme de
viață invazive care nu dăunează propriei
biosfere.[41] Agenții patogeni extratereștri
ar putea decima populația umană, care
nu ar avea imunitate față de ei, sau ar
putea folosi animalele terestre sau
plantele ca gazde, provocând daune
indirecte oamenilor.[41] Organismele
invazive aduse de civilizațiile
extraterestre ar putea provoca daune
ecologice mari datorită lipsei de apărare
a biosferei terestre împotriva lor.[41]

Pe de altă parte, agenții patogeni și

speciile invazive de origine extraterestră
s-ar putea să fie destul de diferite de
organismele terestre în biologia lor astfel
încât să nu provoace efecte adverse.[41]
Mai mult, agenții patogeni și paraziții de
pe Pământ sunt, în general, adaptați doar
unui set mic și exclusiv de medii,[100] la
care agenții patogeni extratereștri nu ar fi
avut ocazia să se adapteze.[100]

Dacă o civilizație extraterestră

răuvoitoare omenirii a dobândit
cunoștințe suficiente despre biologia
terestră și despre slăbiciunile sistemului
imunitar al biotei terestre, atunci ea ar
putea să creeze arme biologice extrem
de puternice.[41] Chiar și o civilizație fără
intenții rele ar putea dăuna din neatenție
omului prin faptul că nu ar lua în
considerare toate riscurile acțiunilor
sale.[41]

Potrivit lui Baum, chiar dacă o civilizație

extraterestră ar comunica doar prin
semnale electromagnetice, ea ar putea
trimite informații omenirii cu care
oamenii înșiși ar putea crea arme
biologice letale.[41]

Note
1. ^ a b c Harrison, A. A. (2011). „Fear,
pandemonium, equanimity and
delight: Human responses to extra-
terrestrial life” . Philosophical
Transactions of the Royal Society A:
 Mathematical, Physical and
Engineering Sciences. 369 (1936):
656–668.
Bibcode:2011RSPTA.369..656H .
doi:10.1098/rsta.2010.0229 . Arhivat
din original la 24 decembrie 2012.
Accesat în 5 aprilie 2012.
2. ^ a b c Kazan, Casey (1 august 2008).
„The Impact of ET Contact: Europe's
Scientists Discuss The Future of
Humans in Space” . Daily Galaxy.
Accesat în 21 aprilie 2012.
3. ^ „Stranger Danger” . The Space
Review. Accesat în 16 mai 2017.
4. ^ a b c d e Kaku, Michio (2009).
„Extraterrestrials and UFOs”. Physics
of the Impossible: A Scientific
Exploration into the World of
Phasers, Force Fields, Teleportation,
and Time Travel. Knopf Doubleday
Publishing Group. pp. 126–153.
ISBN 978-0-307-27882-1.
5. ^ Terdiman, Daniel (12 decembrie
2008). „SETI's large-scale telescope
scans the skies” . CNET News.
Arhivat din original la 24 decembrie
2012. Accesat în 27 martie 2012.
 . ^ „Center for SETI Research” . SETI
Institute website. SETI Institute.
Arhivat din original la 24 decembrie
2012. Accesat în 31 mai 2012.
7. ^ „Europe goes searching for rocky
planets” (Press release). ESA. 26
octombrie 2006. Arhivat din original
la 2006. Accesat în 26 martie 2012.
. ^ BBC Staff (7 martie 2009). „Nasa
launches Earth hunter probe” . BBC
News. Arhivat din original la 24
decembrie 2012. Accesat în 27
martie 2012.
 9. ^ „Kepler: A Search for Habitable
Planets” . kepler.nasa.gov. Arhivat
din original la 24 decembrie 2012.
Accesat în 7 iulie 2012.
10. ^ Schneider, Jean. „Interactive Extra-
solar Planets Catalog” . The
Extrasolar Planets Encyclopaedia.
11. ^ Klotz, Irene (5 decembrie 2011).
„Alien Planet Could Host Life” .
Discovery News. Arhivat din original
la 24 decembrie 2012. Accesat în 27
martie 2012.
12. ^ a b Ian O'Neill (5 decembrie 2011).
„SETI to Hunt for Aliens on Kepler's
Worlds” . Discovery News. Arhivat
din original la 24 decembrie 2012.
13. ^ Mack, Eric (7 decembrie 2011).
„Kepler 22-b a top target in restarted
SETI alien search” . CNET News
Crave. CNET. Arhivat din original la
24 decembrie 2012. Accesat în 27
martie 2012.
14. ^ Cooper, Keith (3 mai 2010). „SETI:
Cosmic Call” . Astronomy Now.
Arhivat din original la 24 decembrie
2012. Accesat în 27 martie 2012.
15. ^ SEVENDIP - Search for
Extraterrestrial Visible Emissions
from Nearby Developed Intelligent
Populations - Căutarea emisiilor
vizibile extraterestre din populațiile
învecinate inteligente dezvoltate
1 . ^ „The Search for Extra Terrestrial
Intelligence at Berkeley” . University
of California at Berkeley. Arhivat din
original la 24 decembrie 2012.
Accesat în 5 aprilie 2012.
17. ^ „DYSON/IR Excess” . The Search
for Extra Terrestrial Intelligence at UC
Berkeley. University of California,
Berkeley. Arhivat din original la 24
decembrie 2012. Accesat în 7 iulie
2012.
1 . ^ Krulwich, Robert (28 mai 2010).
„Aliens Found In Ohio? The 'Wow!'
Signal” . Krulwich Wonders. National
Public Radio. Arhivat din original la
24 decembrie 2012. Accesat în 31
mai 2012.
19. ^ a b Almár, Iván; Tarter, Jill (2011).
„The discovery of ETI as a high-
consequence, low-probability event”.
Acta Astronautica. 68 (3–4): 358–
361. Bibcode:2011AcAau..68..358A .
doi:10.1016/j.actaastro.2009.07.00
7.
20. ^ a b Almár, Iván (1995) [1993]. Seth
Shostak, ed. The Consequences of a
Discovery: Different Scenarios.
Progress in the Search for
Extraterrestrial Life. Astronomical
Society of the Pacific Conference
Series. Astronomical Society of the
Pacific.
Bibcode:1995ASPC...74..499A .
ISBN 0-937707-93-7.
21. ^ Almár, Iván (2011). „SETI and
astrobiology: The Rio Scale and the
London Scale”. Acta Astronautica. 69
(9–10): 899–904.
Bibcode:2011AcAau..69..899A .
doi:10.1016/j.actaastro.2011.05.03
6.
22. ^ a b c d Dick, S. (1995).
Consequences of Success in SETI:
Lessons from the History of Science.
A New Era in Bioastronomy.
Astronomical Society of the Pacific
Conference Series. 74. pp. 521–532.
Bibcode:1995ASPC...74..521D .
23. ^ a b c Schetsche, Michael (1 iulie
2005) [7 January 2005]. „SETI
(Search for Extraterrestrial
Intelligence) and the Consequences:
Futurological Reflections on the
Confrontation of Mankind with an
Extraterrestrial Civilization” (PDF).
Astrosociology.com. Accesat în 20
mai 2012.
24. ^ a b c d Dominik, Martin; John C.
Zarnecki (2011). „The detection of
extra-terrestrial life and the
consequences for science and
society” . Philosophical Transactions
of the Royal Society A. 369 (1936):
499–507.
Bibcode:2011RSPTA.369..499D .
doi:10.1098/rsta.2010.0236 .
Parametru necunoscut |last-
author-amp= ignorat (ajutor)
(audio supplement )
25. ^ a b c Vakoch, D.A.; Y. S. Lee (2000).
„Reactions to Receipt of a Message
from Extraterrestrial Intelligence: A
Cross-Cultural Empirical Study”. Acta
Astronautica. 46 (10–12): 737–744.
Bibcode:2000AcAau..46..737V .
doi:10.1016/S0094-5765(00)00041-
2 . Parametru necunoscut |last-
author-amp= ignorat (ajutor)
2 . ^ Vakoch, D. A; Lee, Y. -S (1 iunie
2000). „Reactions to receipt of a
message from extraterrestrial
intelligence: a cross-cultural
empirical study” . Acta Astronautica.
46 (10–12): 737–744.
Bibcode:2000AcAau..46..737V .
doi:10.1016/S0094-5765(00)00041-
2.
27. ^ Keen, Judy (23 noiembrie 2010).
„Probe into alien life forms picks up
steam” . USA Today. Accesat în 11
aprilie 2017.
2 . ^ a b Billingham, John (august 1991).
„SETI Post-Detection Protocols: What
Do You Do After Detecting a Signal?”.
În Shostak, Seth. ASP Conference
Series. Third Decennial US-USSR
Conference on SETI. University of
California, Santa Cruz: Astronomical
Society of the Pacific. pp. 417–426.
Bibcode:1993ASPC...47..417B .
29. ^ a b c d NSA interesat de fenomenul
OZN , asfanufo.ro. Accesat la 7 iunie
2019
30. ^ a b c d e f Dan D. Farcaș - Ne place
splendida izolare , Revista Magazin.
Adus la 22 aprilie 2009. Accesat la 7
iunie 2019
31. ^ a b Permanent SETI Committee,
International Academy of
Astronautics (17 august 1997).
„Declaration of Principles for
Activities Following the Detection of
Extraterrestrial Intelligence” .
setileague.org. The SETI League, Inc.
Arhivat din original la 24 decembrie
2012. Accesat în 2 iulie 2012.
32. ^ a b c d Deardorff, James W. (1986).
„Possible Extraterrestrial Strategy for
Earth”. Quarterly Journal of the Royal
Astronomical Society. 27: 94.
Bibcode:1986QJRAS..27...94D .
33. ^ Baum, S. D. (2010). „Universalist
ethics in extraterrestrial encounter”.
Acta Astronautica. 66 (3–4): 617–
623. Bibcode:2010AcAau..66..617B .
doi:10.1016/j.actaastro.2009.07.00
3.
34. ^ a b Dick, Steven (2000).
„Extraterrestrials and Objective
Knowledge” . În Tough, Allen. When
SETI Succeeds: The Impact of High-
Information Contact. pp. 47–48.
Arhivat din original (PDF) la 24
decembrie 2012.
35. ^ Chaisson, Eric J. (2000). „Null or
Negative Effects of ETI Contact in
the Next Millennium” . În Tough,
Allen. When SETI Succeeds: The
Impact of High-Information Contact.
p. 59. Arhivat din original (PDF) la 24
decembrie 2012.
3 . ^ Michael, Donald N.; et al. „Proposed
Studies on the Implications of
Peaceful Space Activities for Human
Affairs” . pp. 182–184. Arhivat din
original (PDF) la 24 decembrie 2012.
Accesat în 19 mai 2012.
37. ^ a b Finney, Ben (1990). „The impact
of contact”. Acta Astronautica. 21
(2): 117–121.
Bibcode:1990AcAau..21..117F .
doi:10.1016/0094-5765(90)90137-
A.
3 . ^ „UC Davis Psychology, Albert
Harrison” . Arhivat din original la 24
decembrie 2012. Accesat în 13 iulie
2012.
39. ^ a b Harrison, Albert; Steven Dick
(iulie 2000). „Contact: Long-Term
Implications for Humanity” . În
Tough, Allen. When SETI Succeeds:
The Impact of High-Information
Contact. pp. 7–29. Arhivat din
original (PDF) la 24 decembrie 2012.
Parametru necunoscut |last-
author-amp= ignorat (ajutor)
40. ^ Hines, David (iulie 2000). „The Role
of Artists in Post-Contact Self-
Identity” . În Tough, Allen. When SETI
Succeeds: The Impact of High-
Information Contact. pp. 55–56.
Arhivat din original (PDF) la 24
decembrie 2012.
41. ^ a b c d e f g h i j k l m n Baum, Seth D.;
Haqq-Misra, Jacob D.; Domagal-
Goldman, Shawn D. (2011). „Would
contact with extraterrestrials benefit
or harm humanity? A scenario
analysis”. Acta Astronautica. 68 (11–
12): 2114–2129. arXiv:1104.4462  .
Bibcode:2011AcAau..68.2114B .
doi:10.1016/j.actaastro.2010.10.01
2.
42. ^ a b c d e Musso, Paolo (2012). „The
problem of active SETI: An
overview” . Acta Astronautica. 78:
43–54.
Bibcode:2012AcAau..78...43M .
doi:10.1016/j.actaastro.2011.12.01
9 . Arhivat din original la 24
decembrie 2012. Accesat în 8
decembrie 2012.
43. ^ a b c d e f g h Tough, Allen (1986).
„What Role will Extraterrestrials Play
in Humanity's Future?” . Journal of
the British Interplanetary Society. 39:
491–498.
Bibcode:1986JBIS...39..491T .
Arhivat din original (PDF) la 24
decembrie 2012.
44. ^ Lemarchand, Guillermo A. (2008).
„Counting on Beauty: The role of
aesthetic, ethical, and physical
universal principles for interstellar
communication”. 0807: 4518.
arXiv:0807.4518  .
Bibcode:2008arXiv0807.4518L .
45. ^ Tough, Allen (iulie 2000). „An
Extraordinary Event” . În Tough,
Allen. When SETI Succeeds: The
Impact of High-Information Contact.
pp. 1–6. Arhivat din original (PDF) la
24 decembrie 2012.
4 . ^ Michaud, Michael A. G. (2007).
„Reformulating the Problem:
Explanations Common to Both” .
Contact with Alien Civilizations: Our
Hopes and Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. pp. 181–184. ISBN 978-0-
387-28598-6. Arhivat din original
(PDF) la 24 decembrie 2012.

47. ^ „Stephen Hawking warns over

making contact with aliens” . BBC
News. 25 aprilie 2010. Accesat în 24
mai 2010.
4 . ^ Boucher, Geoff (13 martie 2012).
„ 'Alien Encounters': A few sage (and
Sagan) thoughts on invasion” . Los
Angeles Times Hero Complex. Los
Angeles Times. Arhivat din original
la 24 decembrie 2012. Accesat în 28
martie 2012.
49. ^ Freitas, Robert (1978). „Interstellar
War” . Xenology: An Introduction to
the Scientific Study of Extraterrestrial
Life, Intelligence, and Civilization .
Xenology Research Institute. Arhivat
din original la 24 decembrie 2012.
50. ^ a b c d Harrison, Albert (iulie 2000).
„Networking with Our Galactic
Neighbors” . În Tough, Allen. When
SETI Succeeds: The Impact of High-
Information Contact. pp. 107–114.
Arhivat din original (PDF) la 24
decembrie 2012.
51. ^ „Space Alien Encounter Scenario
Has Scientists Saying How We Will
React” . HuffPost Science.
Huffington Post. 30 martie 2012.
Arhivat din original la 24 decembrie
2012. Accesat în 30 martie 2012.
52. ^ Chow, Denise (17 mai 2012). „When
Aliens Attack: 'Battleship' Strategy
with SETI Astronomer Seth
Shostak” . Search for Life.
Space.com. Arhivat din original la 24
decembrie 2012. Accesat în 19 mai
2012.
53. ^ Bhathal, Ragbir (iulie 2000).
„Human Analogues May Portend ET
Conduct Toward Humanity” . În
Tough, Allen. When SETI Succeeds:
The Impact of High-Information
Contact. p. 57. Arhivat din original
(PDF) la 24 decembrie 2012.
54. ^ a b Brin, David (2009). „The Dangers
of First Contact: The Moral Nature of
Extraterrestrial Intelligence and a
Contrarian Perspective on Altruism”
(PDF). Skeptic Magazine. 15 (3): 2–9.

55. ^ Vakoch, Douglas A. (1 octombrie

2016). „In defence of METI” . Nature
Physics (în engleză). 12 (10): 890.
Bibcode:2016NatPh..12..890V .
doi:10.1038/nphys3897 . ISSN 1745-
2473 .
5 . ^ Mack, Eric (22 septembrie 2016).
„Stephen Hawking wants to find
aliens before they find us” . CBS
News (în engleză). Accesat în 16
aprilie 2017.
57. ^ Achenbach, Joel (12 februarie
2015). „Should we beam greetings to
alien civilizations even though they
might be Klingons, or just bad
company?” . Washington Post.
Accesat în 9 aprilie 2017.
5 . ^ Wall, Mike (24 februarie 2015).
„Should Humanity Try to Contact
Alien Civilizations?” . Space.com.
Accesat în 9 aprilie 2017.
59. ^ Hoberman, J. (2 noiembrie 2008).
„The Cold War Sci-Fi Parable That
Fell to Earth” . New York Times
Movies. The New York Times. Arhivat
din original la 24 decembrie 2012.
Accesat în 28 martie 2012.
0. ^ Florin Vasiliu - Fenomenul OZN:
dezvăluirea va întârzia până când... ,
radioromaniacultural.ro Adus la 4
aprilie 2017. Accesat la 10 iunie
2019
1. ^ a b Freitas Jr., Robert A. (2008).
„Encounters Between Equals: The
0/0 Contact” . Xenology: An
Introduction to the Scientific Study of
Extraterrestrial Life, Intelligence, and
Civilization . Sacramento, California,
United States: Xenology Research
Institute. Arhivat din original la 24
December 2012. Verificați datele
pentru: |year=, |year= /
|date= mismatch (ajutor)
2. ^ a b c Freitas Jr., Robert A. (2008).
„Gods and Primitives: The 11/0
Contact” . Xenology: An Introduction
to the Scientific Study of
Extraterrestrial Life, Intelligence, and
Civilization . Sacramento, California,
United States: Xenology Research
Institute. Arhivat din original la 24
December 2012. Verificați datele
pentru: |year=, |year= /
|date= mismatch (ajutor)
3. ^ a b c Billingham, John (2000).
„Astronomical Society of the Pacific
Conference Series”. În Lemarchand,
G.; Meech, K. Summary of Results of
the Seminar on the Cultural Impact of
Extraterrestrial Contact. A New Era in
Bioastronomy. Astronomical Society
of the Pacific. pp. 667–678.
Bibcode:2000ASPC..213..667B .
4. ^ a b Folger, Tim (3 ianuarie 2011).
„Contact: The Day After” . Scientific
American. Nature Publishing Group.
pp. 40–45. Arhivat din original (PDF)
la 24 decembrie 2012. Accesat în 6
mai 2012.
5. ^ Michaud, Michael A. G. (2007).
„Assumptions: After Contact: The
Message Will Be Comprehensible” .
Contact with Alien Civilizations: Our
Hopes and Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. pp. 279–282. ISBN 978-0-
387-28598-6. Arhivat din original
(PDF) la 24 decembrie 2012.

. ^ Minsky, Marvin (aprilie 1985).

„Communication with Alien
Intelligence” . BYTE. p. 127. Accesat
în 27 octombrie 2013.
7. ^ Amos, Deborah (23 aprilie 2001).
„Waiting for Contact With Alien Life” .
ABC News. Accesat în 10 aprilie
2017.
. ^ Testul petelor de cerneală sau
Testul Rorschach - test psihologic
care studiază profunzimile
personalității.
9. ^ Leibach, Julie (30 noiembrie 2016).
„What Happens if We Detect
Extraterrestrial Intelligence?” .
Science Friday (în engleză). Accesat
în 19 aprilie 2017.
70. ^ a b c d Michaud, Michael A. G.
(2007). „Fears: Cultural Shock” .
Contact with Alien Civilizations: Our
Hopes and Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. pp. 233–238. ISBN 978-0-
387-28598-6. Arhivat din original
(PDF) la 24 decembrie 2012.
71. ^ a b Michaud, Michael A. G. (2007).
„Assumptions: After Contact: The
Galactic Club Exists” . Contact with
Alien Civilizations: Our Hopes and
Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. p. 316. ISBN 978-0-387-
28598-6. Arhivat din original (PDF) la
24 decembrie 2012.
72. ^ Patel, Neel V. (28 octombrie 2016).
„Those 234 Pulsing Stars Probably
Aren't Aliens, But They're Still a
Complex Mystery” . Inverse. Accesat
în 16 aprilie 2017.
73. ^ a b c d Michaud, Michael A. G.
(2007). „Assumptions: After Contact:
Interstellar Empires Do Not Exist” .
Contact with Alien Civilizations: Our
Hopes and Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. pp. 317–322. ISBN 978-0-
387-28598-6. Arhivat din original
(PDF) la 24 decembrie 2012.

74. ^ a b c d Ćirković, Milan M. (2008).

„Against the Empire” . Journal of the
British Interplanetary Society. 61:
246–254. arXiv:0805.1821  .
Bibcode:2008JBIS...61..246C .
75. ^ a b c d Tough, Allen (1998). „Small
Smart Interstellar Probes” (PDF).
Journal of the British Interplanetary
Society. 51: 167–174.
7 . ^ a b c d e f g Freitas, Robert
(noiembrie 1983). „The Case for
Interstellar Probes” . Journal of the
British Interplanetary Society. 36:
490–495.
Bibcode:1983JBIS...36..490F .
77. ^ a b c d e Michaud, Michael A. G.
(2007). „The Consequences of
Contact: Scenarios of Contact: Close
to Home” (PDF). Contact with Alien
Civilizations: Our Hopes and Fears
about Encountering Extraterrestrials.
New York, New York, United States:
Copernicus Books. pp. 211–212.
ISBN 978-0-387-28598-6.
7 . ^ a b Choi, Charles Q. (24 ianuarie
2011). „Could Extraterrestrial
Intelligence Sway Religious
Beliefs?” . Space.com. Space.com.
Accesat în 30 martie 2012.
79. ^ a b Peters, T. (2011). „The
implications of the discovery of
extra-terrestrial life for religion”.
Philosophical Transactions of the
Royal Society A: Mathematical,
Physical and Engineering Sciences.
369 (1936): 644–655.
Bibcode:2011RSPTA.369..644P .
doi:10.1098/rsta.2010.0234 .
PMID 21220288 .
0. ^ McAdamis, E.M. (2011).
„Astrosociology and the Capacity of
Major World Religions to
Contextualize the Possibility of Life
Beyond Earth”. Physics Procedia. 20:
338–352.
Bibcode:2011PhPro..20..338M .
doi:10.1016/j.phpro.2011.08.031 .
1. ^ Keim, Brandon (13 iunie 2008).
„Christian Theologians Prepare for
Extraterrestrial Life” . Wired. Condé
Nast. Accesat în 20 mai 2012.
2. ^ Kaufman, Marc (2012). First
Contact: Scientific Breakthroughs in
the Hunt for Life Beyond Earth] .
Simon and Schuster. ISBN 978-1-
4391-0901-4.
3. ^ Freitas Jr., Robert A. (2008) [1975–
1979]. „The Religiou Response
Contact” . Xenology: An Introduction
to the Scientific Study of
Extraterrestrial Life, Intelligence, and
Civilization . Sacramento, California,
United States: Xenology Research
Institute.
4. ^ Wall, Mike (25 iunie 2012). „Religion
Would Likely Survive Alien Life
Discovery” . Space.com. Accesat în 9
aprilie 2017.
5. ^ Lemarchand, Guillermo A. (2000).
„Speculations on the First Contact:
Encyclopedia Galactica or the Music
of the Spheres?” (PDF). În Tough,
Allen. When SETI Succeeds: The
Impact of High-Information Contact.
pp. 153–163.
. ^ Billingham, John (2000). „Who Said
What: A Summary and Eleven
Conclusions” (PDF). În Tough, Allen.
When SETI Succeeds: The Impact of
High-InformationContact. pp. 33–39.
7. ^ Kuhn, Robert Lawrence (18 martie
2010). „Would Intelligent Aliens
Undermine God?” . Science and
Religion Today. Accesat în 9 aprilie
2017.
. ^ Keim, Brandon (15 iunie 2008).
„Christian Theologians Prepare for
Extraterrestrial Life” . ABC News.
Accesat în 10 aprilie 2017.
9. ^ Michaud, Michael A. G. (2007).
„Annex: Preparing: Preparing
Governments for Contact” (PDF).
Contact with Alien Civilizations: Our
Hopes and Fears about Encountering
Extraterrestrials. New York, New
York, United States: Copernicus
Books. pp. 366–368. ISBN 978-0-
387-28598-6.
90. ^ Michaud, Michael A. G. (2007).
„Assumptions: After Contact:
Contact Will Unify Humankind”
(PDF). Contact with Alien
Civilizations: Our Hopes and Fears
about Encountering Extraterrestrials.
New York, New York, United States:
Copernicus Books. pp. 292–293.
ISBN 978-0-387-28598-6.
91. ^ Michaud, Michael A. G. (2007).
„Mixed Emotions: Political
Reactions” (PDF). Contact with Alien
Civilizations: Our Hopes and Fears
about Encountering Extraterrestrials.
New York, New York, United States:
Copernicus Books. p. 253. ISBN 978-
0-387-28598-6.
92. ^ a b Othman, M. (2011). „Supra-Earth
affairs”. Philosophical Transactions
of the Royal Society A: Mathematical,
Physical and Engineering Sciences.
369 (1936): 693–699.
Bibcode:2011RSPTA.369..693O .
doi:10.1098/rsta.2010.0311 .
PMID 21220292 .
93. ^ NASA Jet Propulsion Laboratory.
„Voyager – The Interstellar Mission” .
Accesat în 12 mai 2012.
94. ^ Mann, Adam (4 aprilie 2012). „Q&A:
The Anthropology of Searching for
Aliens” . Wired Science. Wired.
Accesat în 21 aprilie 2012.
95. ^ a b Freitas, Robert (1978). „Legal
Issues of First Contact” . Xenology:
An Introduction to the Scientific
Study of Extraterrestrial Life,
Intelligence, and Civilization .
Xenology Research Institute.
9 . ^ Freitas, Robert (1978). „Alien
Animals” . Xenology: An Introduction
to the Scientific Study of
Extraterrestrial Life, Intelligence, and
Civilization . Xenology Research
Institute.
97. ^ Freitas, Robert (1978). „Legal
Standards of Personhood” .
Xenology: An Introduction to the
Scientific Study of Extraterrestrial
Life, Intelligence, and Civilization .
Xenology Research Institute.
9 . ^ Freitas, Robert (1978).
„Extraterrestrial Persons” . Xenology:
An Introduction to the Scientific
Study of Extraterrestrial Life,
Intelligence, and Civilization .
Xenology Research Institute.
 99. ^ a b c d e Freitas, Robert (1978).
„Impact on Science and
Technology” . Xenology: An
Introduction to the Scientific Study of
Extraterrestrial Life, Intelligence, and
Civilization . Xenology Research
Institute.
100. ^ a b Brant, Sara V.; Loker, Eric S.
(2005). „Can Specialized Pathogens
Colonize Distantly Related Hosts?
Schistosome Evolution as a Case
Study” . PLoS Pathogens. 1 (3): 28–
31.
doi:10.1371/journal.ppat.0010038 .
PMC 1291355  . PMID 16322771 .

Vezi și
 Paradoxul lui Fermi
Viață extraterestră
Ipoteza zoo
Prima Directivă
Universul Elitelor

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Impactul_potențial_al_contactului_cu_o_civil
izație_extraterestră&oldid=13006423

Ultima modificare efectuată acum 12 luni de către Strainubot.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.